1,364 matches
-
Traduceri. Transcrieri. Note de curs. Note de lectură. Excerpte, 1550 p. - ceea ce înseamnă preluarea materialului (intrat în fondul pasiv al operei eminesciene) din volumele XIV-XV din marea ediție academică. Există, totuși, o noutate față de ediția Perpessicius: preluarea corespondenței cu Veronica Micle, descoperită recent și tipărită în 2000 la Editura Polirom. Care sunt consecințele reconsiderării din mers a planului inițial al ediției Vatamaniuc? Două sunt mai importante: caracterul nesistematic, datorat segmentării sectoarelor de publicistică și corespondență, care își pierd astfel unitatea, și
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
cînd am dat, într-un inteviu al ministrului învățămîntului, peste verbul, la persoana întîi plural, upgradeăm, ne-am dat seama că limba din care par să provină prin calc lingvistic multe dintre pasajele proiectului este chiar aceea din care domnul Micle a fost acuzat (din fericire pentru d-sa, fără temei) că și-a plagiat o carte. Ca să vezi unde era engleza noastră cea de toate zilele! Zilele Culturale POESIS Între 30 iunie și 2 iulie a avut loc la Satu Mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din urmă căsătorit, destins, Schiller locuia și cu sora soției sale, Eminescu accepta compromisuri ca să n-o piardă pe Veronica Micle); ca obiect de pradă, poeții-victimă se ofereau fără să știe celor care jinduiau să-i țină în sclavie, reprezentanții curentelor extremiste (naționaliștii, naziștii - la Schiller, tradiționaliștii obtuzi sau legionarii - la Eminescu). în toate aceste puncte sunt de neomis deosebirile dintre
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
din chitară, iar noi am linguși însă pornirile voastre și am căuta vorbe frumoase, limbă plină de armonie, ca să fim admirați și să plecăm cu aplauze. Credeți-mă, eu nu vorbesc niciodată astfel decât numai când gân desc”<footnote V. Micle, Pentru o propovăduire actuală după Sfântul Ioan Gură de Aur, MO, 1-2, 1978, 90. footnote>. Ioan Hrisostom nu căuta laude în fața oamenilor, nu caută să strălucească doar prin frumusețea formei, ci și prin temenicia ideilor<footnote S. Caplat, Problema formei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
chip feminin intr-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată și editată prima dată de Nerva Hodoș În 1902.Fiind un text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, În editarea lui Perpessicius: Stau În cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se Întind, / Crengi mari În flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii 'n grădină. // Dar prin
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
reveni, desigur, asupra lumânării care este tot luminare și aici. Deocamdată să rezolvăm (adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic În vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult Îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute de tine”. Care să fie casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, locuința soților Micle? Drept este că ei Închiriaseră această casă și aveau locuința de serviciu a lui Ștefan Micle, Rectorul Universității. În mai 1879 Ștefan Micle era În putere (va muri În august al acestui an, În urma unei congestii pulmonare sau a unei
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
bucățile triste cerute de tine”. Care să fie casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, locuința soților Micle? Drept este că ei Închiriaseră această casă și aveau locuința de serviciu a lui Ștefan Micle, Rectorul Universității. În mai 1879 Ștefan Micle era În putere (va muri În august al acestui an, În urma unei congestii pulmonare sau a unei răceli grave contractate la o partidă de vânătoare de rațe sălbatice). Situația nu se confirmă nicicum
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
fie casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, locuința soților Micle? Drept este că ei Închiriaseră această casă și aveau locuința de serviciu a lui Ștefan Micle, Rectorul Universității. În mai 1879 Ștefan Micle era În putere (va muri În august al acestui an, În urma unei congestii pulmonare sau a unei răceli grave contractate la o partidă de vânătoare de rațe sălbatice). Situația nu se confirmă nicicum pentru primăvara lui 1879, casa din Iași
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
putere (va muri În august al acestui an, În urma unei congestii pulmonare sau a unei răceli grave contractate la o partidă de vânătoare de rațe sălbatice). Situația nu se confirmă nicicum pentru primăvara lui 1879, casa din Iași a Veronicăi Micle era fie locuită de către ea și familia ei fie Închiriată, nu era loc aici de stat poetul În cerdac și cântat poeta la pian. Nici măcar nu știm, apoi, dacă această casă ieșeană avea grădină. Desigur, e oțios să faci istorie
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
poetic. Faptul, Însă, că sonetul este databil 1879 deci trimite În zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica oferă mărturia de mai sus, Întărind impresia timpului real iată ce ne face să insistăm. Până În august 1879, la moartea lui Ștefan Micle, este din principiu extrem de puțin probabil ca Eminescu și Veronica să se fi Întâlnit În intimitate la ea acasă. Uneori deși foarte rar ea este cea care vine În odaia lui, ca În poemul Singurătate. Alte Întâlniri sunt realmente de
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
să se fi Întâlnit În intimitate la ea acasă. Uneori deși foarte rar ea este cea care vine În odaia lui, ca În poemul Singurătate. Alte Întâlniri sunt realmente de taină, n-avem cum le proba. Știm, Însă, că Veronica Micle mai avea două locuri, două case unde se retrăgea una numai a ei, la Târgu Neamț, și alta a familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar această casă, prin 1924: „Într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și În casa căreia poeta și-a dat duhul.” În epocă, prin casă cu două etaje se Înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea Însăși: „În
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea Însăși: „În fiecare vară, pe la Începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” În zilele acestea din iulie 1889, când s a retras la Văratec, poeta se plimba, Își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Este vorba, material vorbind, de o lampă una destul de arătoasă chiar iar spiritual nu putem vorbi În nici un caz de bărbatul care privește pe furiș, de pe cerdac, femeia dezbrăcându-se, etc.: este o scenă casnică, așa cum sugerează și Înscrisul Veronicăi Micle. Această confuzie Între lampă și lumânare observ că se face mai ales Începând de pe la mijlocul secolului al XX-lea (Perpessicisus, 1956) și nu pot să trec cu vederea că acum Începe, cu aproximație, și epoca electrificării: lumina cea nouă, a
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pe fondul unei crize nervoase reale, datorate probabil stresului, Eminescu este îndepărtat din viața publică într-un context public, care cerea imperios ca el să fie redus la tăcere. Despre acest stres vorbește el însuși în două scrisori către Veronica Micle: ,,... Cel puțin șase luni de zile mi-ar trebui ca să-mi vin în fire, ca mașina intelectuală să fie capabilă a mai concepe ceva...’’ (mai 1882, v. ,,Dulcea mea doamnă...’’, p. 279) - p. 20. Iar în altă scrisoare datată 12
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
în când, d-na Slavici mai dădea câte un anunț de închiriere a două odăi cu intrare separată în str. Piața Amzei nr. 6, lângă Calea Victoriei, unde a locuit și Eminescu și unde intenționa să o aducă și pe Veronica Micle. În casa în care Dna Slavici a cumpărat-o în final, înainte de a se despărți de Ion Slavici, în Calea Victoriei, a stat doar Mihai Eminescu, Veronica Micle nu, cei doi făcându-și în continuare planuri, vise de a locui împreună
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
a locuit și Eminescu și unde intenționa să o aducă și pe Veronica Micle. În casa în care Dna Slavici a cumpărat-o în final, înainte de a se despărți de Ion Slavici, în Calea Victoriei, a stat doar Mihai Eminescu, Veronica Micle nu, cei doi făcându-și în continuare planuri, vise de a locui împreună: el să o aducă pe ea la București, iar ea să-l aducă pe el la Iași. Cine urmărește această carte vede că de la acel 11 februarie
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Concluzia este că într-adevăr Mihai Eminescu era bolnav, dar nu nebun așa cum l-au făcut dușmanii lui, ci făcuse o criză nervoasă din cauza oboselii și a stresului accentuat. De aici Eminescu îi scrie în două scrisori prietenei sale Veronica Micle că ar avea nevoie de șase luni ca să se odihnească și să-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori eminesciene, am înțeles că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie Veronicăi Micle în 8 februarie 1882: „Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din Convorbiri, unde stau Venere și Madonă și Epigonii. Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, cîte nonsensuri, ce cuvinte
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
lupe... Eu n-am făcut decît începutul, am lucrat pe un eșantion restrîns pentru a edifica o demonstrație, o teorie. În încercarea de a atribui alcătuirea volumului lui Eminescu, identificați destule argumente bazate pe mărturii documentare, precum scrisoarea adresată Veronicăi Micle din 8 februarie 1882; ce pondere au ele în raport cu interpretarea subiectivă, cu propriile dumneavoastră concluzii bazate pe analiza de text? Mărturiile documentare trebuie recitite în context și interpretate împreună. Scrisoarea lui Eminescu, tocmai amintită, și răspunsul Veronicăi; apoi scrisoarea lui
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Eminescu să fi colaborat cu Stabilimentul grafic Socec & Teclu, care se afla pe strada Berzei, lângă intrarea în Cișmigiu, pe unde trecea aproape zilnic (vezi izvorul care-i poartă numele). Aspectul copertei, cu aranjamentul său floral specific, cu numele Veronicăi Micle încifrat în scriere steganografică sugerează și el această undă de supoziții. Și mai cred că se poate ca accidentul din 28 iunie 1883 să fi întrerupt brusc această colaborare. Oricum, ulterior, Titu Maiorescu a primit pentru lucru „pachetul” de la Socec
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
1866-1887 îl găsim pe Eminescu la stabilimentul rudimentar pentru alienați mintali de la Mănăstirea Neamț, deși el era perfect sănătos după cum confirmă Gala Galaction: „Eminescu era întreg la minte” când a venit la Mănăstirea Neamț. În 1888 este dus de Veronica Micle la București, unde a început din nou să scrie, iar în anul 1889 în urma unor articole, a făcut ca guvernul să se clatine, să se despartă conservatorii de liberali și Vernescu să demisioneze. În urma acestui scandal a fost internat la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
Emil Brumaru Tocmai se lansase "Cartea roz a comunismului" în sala aia din Copou, în amfiteatru" ăla cam mic, da" simpatic, da, sală numită de Danilov "Diotima", mai nainte "Veronica Micle"... că eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
Pe verso-ul fotografiei e imprimat: "Photographie; Jean Bielig; Botoșani; Strada Teatru." Pe un exemplar din cele trei, sub fotografie, e semnătura poetului: M. Eminescu. I. Slavici într-o scrisoare din mai 1909 către Valeria Micle-Sturza, întîia fiică a Veronicăi Micle, a scris următoarele: "Mărturisesc și nu mă dau înapoi că am primit [...] de la sora dvs. șVirginia Micle-Gruber, a doua fiică a Veronicăi Micleț, un număr de cinci fotografii care mă leagă de M. Eminescu [...]. Avînd și astăzi aceste daruri prețioase
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]