116 matches
-
altele otrăvitoare. În Franța, alături de "Boletus edulis" (sau "cèpe de Bordeaux"), cele mai populare sunt: În anumite regiuni din Colorado și New Mexico (probabil și în alte regiuni) există specia "Boletus barrowsii", denumită după descoperitorul ei, Chuck Barrows. Este o micoriză (asociație simbiotică între ciuperci și rădăcinile plantelor superioare) cu pinul Ponderosa și altfel are tendința să crească în zone unde plouă mai puțin. Unii o găsesc la fel de bună, sau chiar mai bună decât "Boletus edulis".
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
munte. Unii autori încadrează Familia Orchidaceae în Ordinul Orchidales iar alții în Ordinul Asparagales. Aceste plante prezintă atât rădăcini principale cât și rădăcini adventive. Rădăcinile adventive pot fi atât subterane cât și aeriene. Rădăcinile aeriene prezintă velamen adesea prevăzute cu micorize endofite. Plantele din această familie au frunzele întregi, alterne, simple pețiolate sau sesile. Florile plantelor din această familie sunt bracteate, înalt specializate la polenizarea entomofilă. Simetria florilor este zigomorfă. Perigonul este petaloid. Dintre petale, labelul, prin forma sa adesea sofisticată
Orchidaceae () [Corola-website/Science/303425_a_304754]
-
de ciuperci comestibile "basidiomycete" de genul Boletus în familia "Boletaceae", a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=de cupru, de bronz)". Acest burete, numit în popor hrib arămiu, hrib pucios, hrib negru sau mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, el se dezvoltă, crescând solitar sau în grupuri mici, numai în păduri călduroase de foioase, în primul rând sub stejari dar de asemenea sub fagi sau carpeni, fiind
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
comestibile "basidiomycete" de genul Boletus în familia "Boletaceae", a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=de cupru, de bronz)". Acest burete, numit în popor hrib arămiu, hrib pucios, hrib negru sau mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, el se dezvoltă, crescând solitar sau în grupuri mici, numai în păduri călduroase de foioase, în primul rând sub stejari dar de asemenea sub fagi sau carpeni, fiind găsit chiar
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
sunt numite și „diamantele pământului”, fiind foarte scumpe. Trufele se dezvoltă pe rădăcinile unor specii de arbori, cum ar fi: stejar, alun, pin, fag, dar și pe rădăcinile altor specii de arbori cu care formează, prin simbioză, organe specifice numite micorize (din limba greacă "mykes" - ciupercă și "rhiza" - rădăcină). Planta aflată în simbioză cu trufa îi conferă acesteia gustul, mirosul și culoarea specifică. Forma se datorează particularității terenului, în funcție de moliciunea acestuia. Prin intermediul micorizelor are loc schimbul de elemente nutritive dintre arbore
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
cu care formează, prin simbioză, organe specifice numite micorize (din limba greacă "mykes" - ciupercă și "rhiza" - rădăcină). Planta aflată în simbioză cu trufa îi conferă acesteia gustul, mirosul și culoarea specifică. Forma se datorează particularității terenului, în funcție de moliciunea acestuia. Prin intermediul micorizelor are loc schimbul de elemente nutritive dintre arbore și ciupercă. Trufele sunt considerate alimente de lux, fiind folosite numai la prepararea celor mai rafinate rețete, în cele mai extravagante restaurante. În Italia funcționează o bursă a trufelor , și un muzeu
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
Cantharellus cibarius (1821) este o specie de ciuperci comestibile din familia "Cantharellaceae" și genul "Cantharellus" cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El este cunoscut în popor mai departe sub numele burete galben, gălbenel sau urechiușă. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase (sub fagi, stejari) precum de conifere, deseori pe
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
Cantharellus cibarius (1821) este o specie de ciuperci comestibile din familia "Cantharellaceae" și genul "Cantharellus" cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El este cunoscut în popor mai departe sub numele burete galben, gălbenel sau urechiușă. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase (sub fagi, stejari) precum de conifere, deseori pe mușchi și
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
maximă este de 30 °C. Analiza izotopilor de carbon și azot au arătat faptul că "Verpa bohemica" este saprofită, adică are capacitatea de a-și atrage nutrimenții din materia organică în descompunere. S-a propus ipoteza că, totuși, ciuperca este micoriză cel puțin de-a lungul ciclului său de viață. Ciuperca are o largă răspândire în partea nordică a Americii de Nord; răspândirea sa tinde să se mute și în sud până la Marile Lacuri din Statele Unite și până în sudul Californiei de Nord de pe
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
Lactarius volemus (1838), sin. Lactifluus volemus (1891/ 2008), Lactarius lactifluus (1886), denumit în popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, din iulie până octombrie
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
volemus (1838), sin. Lactifluus volemus (1891/ 2008), Lactarius lactifluus (1886), denumit în popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, din iulie până octombrie. În anul
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), denumită în popor ciupercă fără inel este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând solitar sau în grupuri mici pe fiecare sol în păduri păduri de foioase (acolo mai ales sub
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), denumită în popor ciupercă fără inel este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând solitar sau în grupuri mici pe fiecare sol în păduri păduri de foioase (acolo mai ales sub stejari) precum de
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
Tricholoma pardalotum (1967), din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă destul de grav otrăvitoare. Această specie este numită în popor gâscă tigrată (în regiunea Cernăuților) sau golubincă otrăvitoare (transcris din limba rusă). Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri calcaroase, cu preferință în regiuni montane din România, Basarabia și Bucovina de Nord, în păduri foioase de fagi rare, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă destul de grav otrăvitoare. Această specie este numită în popor gâscă tigrată (în regiunea Cernăuților) sau golubincă otrăvitoare (transcris din limba rusă). Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri calcaroase, cu preferință în regiuni montane din România, Basarabia și Bucovina de Nord, în păduri foioase de fagi rare, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub pini, din iunie
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
Boletus luridus (1774), sin. Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
Boletus luridus (1774), sin. Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general solitară, cu
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
Boletus erythropus (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin., Boletus luridiformis (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri acide și sărace în calcar, crescând, de la deal la munte, solitar sau în grupuri mici în
Mânătarcă țigănească () [Corola-website/Science/336454_a_337783]
-
Christian Hendrik Persoon, 1796), sin., Boletus luridiformis (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri acide și sărace în calcar, crescând, de la deal la munte, solitar sau în grupuri mici în păduri de
Mânătarcă țigănească () [Corola-website/Science/336454_a_337783]
-
Russula heterophylla (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică unsuroasă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiată în locuri luminoase și călduroase în păduri foioase, ocazional și în acele mixte între altele sub stejari, fagi și frasini, dezvoltându-se de la
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
Russula heterophylla (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică unsuroasă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiată în locuri luminoase și călduroase în păduri foioase, ocazional și în acele mixte între altele sub stejari, fagi și frasini, dezvoltându-se de la deal la
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
(Michel Adanson ex Elias Magnus Fries, 1821) este un gen de ciuperci comestibile din diviziunea "Basidiomycota" și familia "Cantharellaceae" cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele galben este probabil cea mai cunoscută ciupercă a acestui gen. "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică). Multe specii conțin antioxidanți de tip β-caroten ca aici descrisul Cantharellus cibarius sau Cantharellus minor, altele keto-carotenoida canthaxanthină
Cantharellus () [Corola-website/Science/334326_a_335655]
-
(Michel Adanson ex Elias Magnus Fries, 1821) este un gen de ciuperci comestibile din diviziunea "Basidiomycota" și familia "Cantharellaceae" cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele galben este probabil cea mai cunoscută ciupercă a acestui gen. "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică). Multe specii conțin antioxidanți de tip β-caroten ca aici descrisul Cantharellus cibarius sau Cantharellus minor, altele keto-carotenoida canthaxanthină ca de
Cantharellus () [Corola-website/Science/334326_a_335655]
-
de toamnă, trâmbița (ciuperca) morților sau trâmbița piticilor, este o ciupercă comestibilă din ordinul "Cantharellales", de genul "Craterellus" în familia "Cantharellaceae", al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=corn al abundenței)". Această specie, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este foarte răspândită în România, Basarabia și Bucovina de Nord și crește în grupuri, dezvoltându-se în primul rând în păduri de foioase (mai ales sub fagi, dar de asemenea sub stejari și tei), uneori
Trâmbița morților () [Corola-website/Science/335164_a_336493]
-
trâmbița (ciuperca) morților sau trâmbița piticilor, este o ciupercă comestibilă din ordinul "Cantharellales", de genul "Craterellus" în familia "Cantharellaceae", al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=corn al abundenței)". Această specie, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este foarte răspândită în România, Basarabia și Bucovina de Nord și crește în grupuri, dezvoltându-se în primul rând în păduri de foioase (mai ales sub fagi, dar de asemenea sub stejari și tei), uneori în păduri
Trâmbița morților () [Corola-website/Science/335164_a_336493]