123 matches
-
Editura Casa Școalelor, [1947], 457 pagini + 1 foaie. 2. Constantin Stere (1865-1936), nuvelist și romancier. Autorul romanului În preajma revoluției. Volumele I-VIII. București, Editura Adevărul, [1931- 1936]. 3. Foarte delicată. 4. Prozatoarea publică în revista Adevărul literar și artistic următoarele: Microcosm. Din jurnalul Magdei Sterian, 14, nr. 756, 2 iunie 1935, p. 6, col. 1-7; Conferențiarul, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7; M-au surprins într-o dimineață... Din jurnalul Magdei Sterian, 15, nr. 788, 12 ianuarie
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
dezvăluia și un aspect de un ordin mai profund? Nu cumva toată această construcție poetică, bazată pe întrepătrunderea dintre interior și exterior, are ca punct de plecare o interferență subtilă între sufletul autoarei și „sufletul lumii”, o vibrație insesizabilă între „microcosm” și „macrocosm” - ca să păstrăm limbajul hermetismului tradițional? Poate fi o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
Acasă > Stihuri > Semne > ABANDON Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Trec străine Peste pânze vâscoase, Clipe că furnici Și cuvinte muște Într-o devenire rară A microcosmului absorbit Unde bine și rău Alină sensurile Și secera idealuri ale vietii noi. Pernă e o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce transpira lapte. Scorron stranieri Șu teli viscosi, Istanti come formiche E parole
ABANDON de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366494_a_367823]
-
Alină sensurile Și secera idealuri ale vietii noi. Pernă e o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce transpira lapte. Scorron stranieri Șu teli viscosi, Istanti come formiche E parole mosche Nel lento divenire Del microcosmo assorto Dove bene e male Leniscon i sensi E mietono ideali di vită nuova. Îl cuscino è un sasso E la tua mente ha già un amico nuovo nella terra che suda latte. Referință Bibliografica: ABANDON / Luca Cipolla : Confluente Literare
ABANDON de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366494_a_367823]
-
d'un bimbonon și capacita del carbonea Natalenon senti niente... VI. ABANDON, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014. Trec străine Peste pânze vâscoase, Clipe că furnici Și cuvinte muște Într-o devenire rară A microcosmului absorbit Unde bine și rău Alină sensurile Și secera idealuri ale vietii noi. Pernă e o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce transpira lapte. Scorron stranieri Șu teli viscosi, Istanti come formiche E parole
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce transpira lapte. Scorron stranieri Șu teli viscosi, Istanti come formiche E parole mosche ... Citește mai mult Trec străinePeste pânze vâscoase,Clipe că furniciși cuvinte mușteîntr-o devenire rarăA microcosmului absorbitUnde bine și răuAlină sensurileși secera idealuri ale vietii noi.Perna e o piatrăși mintea ta are dejaun nou prietenîn pământulce transpira lapte.Scorron stranieriSu teli viscosi,Istanti come formicheE parole mosche... VII. PREZENTARE DE MELANIA CUC: "ITALIANUL LUCA CIPOLLA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
neîncetat o problemă Sfântului Grigorie din Nazianz. Ea relevează într-un mod cu totul și cu totul special înțelepciunea lui Dumnezeu. Prin unirea celor două elemente ale sale atât de diferite, unul vizibil, iar celălalt invizibil, omul este oarecum un microcosm, un cosmos redus. Ca un ecou regăsim la Părinți, adeseori scoase ori separate de context, diversele teorii ale anticilor. În măsura în care ele exprimă o comunitate de natură între om și lume, putem vedea aici un reflex al textelor stoicismului. Pe urmele
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
pe portativul conceput cândva de către Guido d'Arezzo au ajuns să coexiste vizibil în gama finită a istoriei lumii, atunci avem curajul de a puncta cu larghețe faptul că libertatea de comunicare a sentimentelor umane, astfel zis, delicata interioritate a microcosm-ului ființial, ce se zbate cu putere în infinita superbie a macrocosm-ului divin, iese la lumină ca petalele unui nufăr alb din taina tăcută a nopții pentru a pătrunde în mod organic aproape în rotația fără de capăt a timpului
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
profunde ale existenței în sine - scopul fundamental și perpetuu, de altfel, al timpului postmodern -, vocea baritonului Nicolae Herlea ni se înfățișează sufletului întocmai ca o pânză delicată de Lumină ce tremură plină de forță neumbrită de întuneric în miezul fiecărui microcosm ființial al Pământului. Este o parabolă ca un cerc deschis al poeticii muzicale interpretative, un răspuns concret al artei lirice înseși la suferința sufletului omenesc, o dezlegare inedită (dacă ne ducem o clipă cu gândul la „Jeluirea” nocturnă a englezului
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
și spectacolele acvatice ale lui Busby Berkeley dar și un număr de filme Western și drame sofisticate. Nici un cost nu era prea mare pentru a menține iluzia farmecului. Sub tot umorul, spune actorul Ralph Fiennes, Ave, Cezar! este chiar un microcosm al industriei de divertisment. “Analizează ierarhiile, vanitățile, nesiguranțele și singurătatea. Analizează visul succesului și durerea eșecului. Arată cum vulnerabilitățile umane sunt expuse și amplificate în film și în lumea teatrului.” Un lucru care nu s-a schimbat este tensiunea între
Cinema la extreme în weekend [Corola-blog/BlogPost/100305_a_101597]
-
poate deveni decât un marginalizat, dacă nu i se supune în totalitate. Prin urmare, Omul lui Baudrillard trăiește într-o dictatură a societății de consum ce nu îi îngăduie libertatea de a-și construi după bunul plac nici măcar propriu-i microcosm individual, propriu-i perimetru ontologic, propria-i poveste, totul fiindu-i impus violent și cu stridențe evidente din exterior prin niște linii directoare de ansamblu care inovează în locul lui, îngrădindu-i, astfel, șansa de a exista plenar, așa cum își dorește
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
o veritabilă „interfață de lectură a realității” [6], atunci ceea ce încearcă Baudrillard este o interfață de lectură a măștii unei realității concepute și aruncate pe piață în ideea de a marca agresiv un alt univers semiotic. Diferența dintre aceste două microcosm-uri create constă tocmai în locul pe care Ființa umană îl ocupă în centrul lor. Înlocuind verbul prin imagine, Toscani anulează ceea ce este „aproximativ și metaforic” [5] în descrierea fizionomiei acestei lumi. Baudrillard, în schimb, despică universul uman în „n” fire
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
negațiunii lumii materiale, cu toate consecințele în ea implicate, are ca punct de plecare, chiar din epoca postvedică, concepția identității eului individual cu Realitatea ultimă (oricum ar fi ea concepută, între termenii formal antinomici Brahma Nirvăna: tat twam asi, adică "microcosmul = macrocosmul". Cu această premisă, din care este derivată extrema consecință: aceea a negațiunii lumii fenomenice gînditorul indian pornește la realizarea identificării din amintita afirmație teoretică: singurul țel al existenței sale devine astfel reîntoarcerea la unitatea primordială, după descătușarea din lanțurile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și civilizația indiană, Ed. Meridiane, Buc., 1983, p. 269 și passim, republicat la Ed. Humanitas în 1994, sub titlul Mituri și simboluri în civilizația indiană. 13 Rig Veda, X.129.5, în ms. eminescian 2262, f. 116. Despre o dualitate microcosm macrocosm vezi și Amita Bhose Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană în M. Eminescu, Opere, vol. VII, Buc., 1977, pp. 404-412. 14 Vers existent și la Antonio Machado, conf. Zina Molcuț, Simbolismul european, II, Ed. Albatros, Buc., 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de fete din Bucureștii interbelici, perimetru al nobleței permanente, care ordona viața societății superioare, păzită, programatic, de intruziunea mitocăniei. Annie Bentoiu, memorialista de cuceritoare modestie, fostă elevă a școlii, ne aduce nouă, celor de azi, complexații și scormonitorii, imaginea unui microcosm uman reprezentativ pentru cealaltă Românie, ornat cu ținuta ireproșabil armonioasă a cîtorva profesoare de vocație, cu cea, la fel de ireproșabil armonioasă, a elevelor. Lăsîndu-ne gustul dulce-amar al unui teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar sînt între... Gheorghiu-Dej și Miluță Gheorghiu. Chestiune de literă, în fond. Și nu prea. Anii juneții mi s-au consumat în plină dictatură, și numai hormonii în buiestru m-au plasat cît de cît în marginea ei, într-un microcosm pe care mi l-am confecționat cu oarecare perfidă pricepere managerială. Dincolo de presiunea unui cotidian irespirabil, exista noaptea sufletelor candrii, de care Iașii n-au dus lipsă niciodată. Dispărută doar odată cu dispariția trăsurilor. Noaptea, dar și ziua, cu evadările mirifice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pătratul și cercul, găsite de Blake în lucrarea lui Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486-1535) The Occult Philosophy 22, pe care cu siguranță ar fi citit-o, deoarece el era interesat de concepția renascentista privind relația de corespondență dintre macrocosm și microcosm, reflectată, de exemplu, în ideea de mai tîrziu a Gigantului Albion ca Om primordial, etern, arhetipal. S.F. Damon arată că în tinerețe Blake, în căutare de nume semnificative, a împrumutat numele Tiriel și Zazel tocmai din tablele planetelor prezentate în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
perceperea ansamblului psiho-fizic Logos-Tăcere al Tatălui/Tharmas, catre perceperea ansamblului Armonie(Los)-Dizarmonie(Urizen) al (Macroși Micro-)Cosmosului [Macrocosmul este "Oul Lumii" Mundane Egg sau "Marea Timpului și Spațiului" Șea of Time and Space -, i.e. Marea lui Los și Enitharmon; Microcosmul este "Albion", omul/gigantul primordial, arhetipul trupului omenesc androginic ce corespunde în totalitate Macrocosmului și este guvernat de cei patru Zoa; androginul se dezbina cosmic în Adam și Eva, rolul acestui cuplu primordial fiind jucat în Vala VIII de către cuplul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în opera să: să îl atragă pe cititor într-o inițiere de tip alchimic (omul că mare artifex), șamanic (omul în calitate de călător mental), cosmologic/astrofizic (omul rațional, ce măsoară și astfel pătrunde rațiunile adînci ale legităților cosmice), "astropsihic" (omul că microcosm mental aflat în intercorelare profundă cu întreaga armonie cosmică), "cosmosofic" (omul că descoperitor al înțelepciunii cosmice), istoriosofic (omul că descoperitor al înțelepciunii istoriei) și "psihosofic" (omul că poartă-prag spre înțelegerea înțelepciunii înnăscute ce există în dinamismele-procesele vieții psihice integrale a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spirit malefic al lui Saturn. 24 În De architectura (III), Vitruviu remarcase că trupul uman este un model al proporției, deoarece cu brațele și picioarele întinse corespunde formelor geometrice perfecte, pătratul și cercul, ceea ce avea drept consecință reprezentarea omului că microcosm. În Renaștere această chestiune a fost intens cercetată, vezi de exemplu Francesco di Giorgio (1439-1502), Trattato d'architettura. (Cf. S.Foster Damon, A Blake Dictionary, pp. 13-14). 25 Vezi cele șase ilustrații din Der Geheimen Philosophie oder Magie, Zweites Buch
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sfera, conducînd-o. Pentagrama (pentagon) înscrisă în sfera în fapt a devenit cea mai importantă emblemă a pitagoricienilor, fiind organic legată de secțiunea de aur (i.e. numărul √¯5 2+ 1 = 1,6180339887...): aceasta emblemă scotea în evidență proporțiile trupului omenesc (în calitate de microcosm) fundamentate în "pentaritm" (în pentada "ritmica", i.e. cuprinsă în numărul de aur ca număr morfodinamic al vieții; 5 era "nuntă", căsătoria dintre par și impar, i.e. dintre primul număr par feminin 2 și primul număr impar masculin 3). Blake folosește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
citire neamurilor sale, definește "Starea numită Satan" și prezintă viziunea să a Celor Șapte Ochi ai Domnului (Seven Eyes of God). 240 (VIII, 36) CATHEDRON: Reprezintă pîntecul femeii și se află în Poarta Lubanului (Sexul) din Golgonooza (imagine a macroși microcosmului) (vezi și S. Foster Damon, 1973, p. 74). 241 (VIII, 37) cîntînd cadențe-alinătoare: Credem că este vorba de ritmurile energetice ale creației, impulsurile vieții ce vin din planurile superioare. Vezi C.J. Chatterji, Filosofia ezoterica a Indiei, 1991, p. 29: "Mișcările
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Edward Young, dar și de imaginile catamorfice, ale ruinelor, din gravurile lui Piranesi. 301 (VIII, 503) toate-oștirile din cer mișcîndu-se în trupu-i: Blake afirmă organicismul spiritual romantic; spiritul și materia se află într-o interconexiune adîncă, macrocosmul desfășurîndu-se în microcosm, prin care puterile germinale macrocosmice intra în manifestare. Împărăția Cerului se află, așadar, în interiorul omului. 302 (VIII, 505) Cerc peste cerc încolăcindu-se-l cuprinde: Este sugerată ieșirea înspre afară din ce in ce mai mult, cu fiecare încolăcire, fie în același plan (că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
n. C.) și care ne-ar permite în același timp să le înțelegem ca un tot organic"44, tot care nu se raportează ca o specie la întregul ființării sau la un fragment al acesteia, ci ar avea poziția unui microcosm față de macrocosmos (o "lume mică" față de o "lume mare"). Participarea insului la umanitate (aceasta din urmă, înțeleasă ca universalitate umană) constituie temeiul unui nou "concept" filosofic al omului. Re-construcția umanului prin modelul antropologiei filosofice se deosebește de cea prin modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are drept urmare re-cunoașterea de sine a omului prin lumea în-ființată în fața sa și luată drept "universal" (recunoașterea sa ca nefiind decât în lume). Ontologia umanului lucrează și ea, într-un fel, cu un postulat implicit, asemenea antropologiei filosofice: omul este microcosm, el reface, prin "structura" ființei sale, unitatea lumii; raportarea lui la sine îl deschide către ceea-ce-este, așa încât el nu mai poate să apară ca un lucru printre lucruri, ci ca un mod-de-a-fi aflat în fața ființei înseși. "Ontologia fundamentală" reprezintă "interpretarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]