52 matches
-
Psalmi, poezia religioasă, dar nu cea bigotă. Profesorul meu de muzică, deși nu era un om rău, era chiar sentimental, făcea pedagogie artistică prin pumn. Cum era titlul unui roman anost al lui D. Popescu-D-zeu - „Pumnul și palma”. Referință Bibliografică: Microeseu despre artă / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
Nicolae Anghel, Iulia Feier și alte povestiri din memorie (Editura Brumar, Timișoara, 2016), afirmam că arhitema celor cinci proze scurte care-l alcătuiesc este meritocrația. Și îmi întemeiam întreaga analiză pe această constatare, foarte convingător suținută de text. Titlul acelui microeseu este Despre meritocrație. El a fost publicat, deocamdată, online și se află în așteptarea unei apariții tipărite. Iată, însă, că, înaintea unei lansări, ce s-a desfășurat în Sala de consiliu a Teatrului „Traian Grozăvescu”, din Lugoj, am recitit cartea
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
Acasa > Impact > Relatare > *** - DIN VOLUMUL "CANDELA EPISTOLEI" - (MICROESEURI) - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului *** - Întreb, nu mai răspund - Și dacă te-ai trezi într-un răsărit, cu mine alergând pe lângă roțile de tren, numărând secundele îmbrățișării lunii cu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
de otrava dulcilor otrăvuri Cântă, cântă... Epava se va întoarce odată cu al nouălea val al unei lumi în care banalul nu mai are loc. Este simplu vreasc pe tâmpla porților iubirii... Anne Marie Bejliu Referință Bibliografică: *** - din volumul candela epistolei - (microeseuri) Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
Învierii). Poeta este de părere că nu vei fi osândit, câtă vreme ai aprinsă candela credinței: „Existăm prin credința de suflet cântată / O lumânare care nu se stinge niciodată” (Candela credinței). În cuvinte simple dar de adâncă simțire, autoarea scrie microeseuri despre „Când cerurile se deschid”; despre „Bucuria iubirii”. Ioan Stoian Subțire este un alt creator care și-a încredințat scrierile acestei Antologii. Autorul subliniază faptul că, oricât timp ar trece, oricâte anotimpuri s-ar roti, din semințele căzute vor răsări
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
orice profesie. Dar riști să te trezești ca Gregor Samsa. Dragi amatori, aveți alternativa - fie vă luați în serios, fie lăsați loc celui care trăiește, respiră poezie. Sună retoric. Dar câți s-au întrebat - bine, dar ce face autorul acestui microeseu? Am făcut inginerie în anii 1965-1997. Mult, dar necesar. Am scris în paralel, noaptea. Din 1997 scriu zilnic, bine/prost, dar mă consider scriitor, nu sunt Ingres. O fac din nevoie, din absolută nevoie. Chiar de nu aș avea nici un
VIOLON D”INGRES de BORIS MEHR în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372027_a_373356]
-
o idee, după un criteriu proiectat cu atenție în virtutea talentului ei literar. De aici și forța cărții, valoarea sa literară , talentul de bună povestitoare. Sunt mici povestiri despre copilărie, părinți, amici și inamici. Comunismul cu toate ale lui etc., devin microeseuri sau microscenete-acolo unde verva și forța unor dialoguri dau spectaculozitate textului. Și peste toate plutește un parfum de esență poematică. Nostalgia copilăriei, a anilor de școală, dragostea de viață sub toate formele ei, pacea domestică printre cei dragi, apropiați, printre
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
stylistic, maturul și copilul fiind încă inseparabil și alunecând continu dintr-unul în altul, această alunecare constituind uneori chiar “scenariul” prozei , care debutează cu o amintire și sfârșește cu o (re)trăire a unui moment al copilăriei. Cele mai impresionante microeseuri ră,ân totuși cele cufundate de-a-ntregul în copilărie- în care mama e o figură de o acuitate răscolitpare “liniștită” și care știe întodeauna să apere și să aline. Scriitura Dorinei Stoica reânvie anii propriei copilării ce-au îmbogățit și-
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
Învierii). Autoarea este de părere că nu vei fi osândit, câtă vreme ai aprinsă candela credinței: „Existăm prin credința de suflet cântată/ O lumânare care nu se stinge niciodată” (Candela credinței). În cuvinte simple dar de adâncă simțire, autoarea scrie microeseuri despre „Când cerurile se deschid”; despre „Bucuria iubirii”. Ioan Stoian Subțire este un alt creator care și-a încredințat scrierile acestei Antologii. Autorul subliniază faptul că, oricât timp ar trece, oricâte anotimpuri s-ar roti, din semințele căzute vor răsări
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
G. Ivașcu. Prima expresie a schimbării este deschiderea, la 9 decembrie 1955, de către G. Călinescu a rubricii „Cronica optimistului”. Replică la „Cronica mizantropului”, ținută în „Adevărul literar și artistic”, apoi în „Vremea” (sub semnătura Aristarc), această rubrică, de caracter atotcuprinzător (microeseuri literare, estetice, morale, confesive, reportericești, fanteziste etc.) exercita o putere magnetică de atracție, toți intelectualii, mai ales cei tineri, așteptând vinerea, ziua de apariție a C., cu nerăbdarea de a o citi. Din aprilie 1956, colaborează tot mai susținut, semnând
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
de la Rohia analizează câteva poeme propuse de S. (din Eminescu, Esenin, Trakl ș.a.), caracterizează aforistic personalități românești și universale, definește strălucit virtuți și păcate ale lumii contemporane, se arată înspăimântat de anul 2000 („triumful haimanalelor, haidamacilor, teroriștilor, fanatismului individualist”). Câteva microeseuri despre literatura contemporană și despre personalitățile zilei, fine disociații în câmpul valorilor etice și estetice completează „lumea” acestui dialog, a cărui definiție poate fi libertatea de spirit. Ceea ce explică și dispariția fără urmă a unor scrisori, confiscate de organele de
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
deschisă de Paul Zarifopol cu Două cariere (despre Voltaire și Goethe) și încheiată de Perpessicius, cu Interdevorarea intelectualilor, în restul numerelor și această rubrică fiind susținută tot de Camil Petrescu - sub semnătura C. Pietraru, sau fără semnătură, dar inconfundabil - cu microeseuri febrile, precum Deștepții și inteligenții - aici lansează distincția, care a făcut carieră, între deșteptăciune, obiect al cultului la români, ca abilitate a învârtelii, și inteligență, aptitudine spirituală, a creativității, obiect al disprețului vulgar -, Domnul intelectual, Geniu și sărăcie, Sufletul scriitorului
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
fără vreo motivație explicită. Poet deosebit de fecund, prozator cu inepuizabile resurse lirice, V. a fost, înainte de toate, un publicist activ, cel mai înfocat combatant în periodicele de avangardă. Lansând fremătătoare manifeste, el semnează în „75 HP”, „Punct”, „Integral”, „unu” și microeseuri literare, unele incluse ulterior în A doua lumină (1930) și în Act de prezență (1932). Laitmotivul este pledoaria pentru înnoirea artistică. Explicitând enunțul programatic din Aviograma, inserată (în loc de manifest) în „75 HP” - „Artistul nu imită, artistul creează”, V. nu ostenește
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
ale vieții teatrale din Israel, cronicarul analizează calitatea spectacolelor (în limba țării și în românește) cu piese ale unor dramaturgi evrei, cât și ale unor autori de renume din literatura română și universală. Cartea cuprinde, de asemenea, microsinteze istorice și microeseuri teoretice, în limbile română, engleză și franceză, cum sunt Gânduri despre teatru, Comic și tragic, The Dialectic of Occurences in Comedy, Detaliul în opera de artă, Referiri la comedie în „Poetica” lui Aristotel, Le Théâtre Yiddish en Israel, Poezia lui
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
În cadrul tratării analitice se fac referiri la un mare număr de autori din toate literaturile europene importante, iar când contextul o permite, și din literatura română, pagini interesante fiind consacrate lui N. Filimon. Dar despre marii scriitori sunt inserțiate adevărate microeseuri critice. Se rețin, cu deosebire, capitolele sau pasajele ample despre Richardson, Diderot, Flaubert, Lev Tolstoi, demne de interes și dacă sunt considerate independent de context. Oportun eclectică, arborescentă uneori până la marginea prolixității spre a nu lăsa neexploatate asociații, analogii și
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
și după specific, prin adaptarea metodei și a opticii. Ca structurare și ton, lucrarea amintește, mai ales în paginile dedicate perioadei contemporane, de Istoria literaturii române contemporane a lui E. Lovinescu din 1937. Trebuie remarcat că, deși conține eseuri și microeseuri, Scurtă istorie... nu e o simplă înșiruire de micromonografii, o istorie-fișier sau o istorie-dicționar, ci cu adevărat o istorie, în care comentariul concluziv și integrator asigură ansamblului nu numai coerență, ci și un mesaj global, superior adiționării părților componente. Lectura
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
O declarație din Marea Înfățișare sună de-a dreptul trufaș: "Eu sunt măsura / cuvintelor, verbum verborum" (Povestea dragonului). Căutarea esențelor, deziderat al oricărui creator, e totuna cu mirajul absolutului tentație vădit demiurgică. Cele câteva notații repezi, capitale însă, dintr-un microeseu al poetului (Navigatorul sau Balada literaturii) nu sugerează căi de acces; configurează însă un credo: "Oricum, nu ideile fac literatura. Ele fac, eventual, filozofia. Dar nici cuvintele. Acestea fac dicționarele. Literatura o fac autorii de literatură, poezia o fac poeții
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în "România literară", 11 (2002). Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005. Tâlvâc, Diana Ana Blandiana. În căutarea unui limbaj poetic original, Oradea (Rezumat), http://www.uoradea.ro/attachment/ 791672704232e82e41d0a31a6bc16159/bc975890c8d7dd60a4578bee1ce4725a/Talvac Diana Rezumat teza de doctorat.pdf. Timofte, Doru, Microeseuri pentru clavecin și orchestră, Timișoara, Editura Marineasa, 1999. Timofte, Doru, Hermeneutica singularului, Timișoara, Editura Marineasa, 2002. Tomuș, Mircea, Istorie literară și poezie, Timișoara, Editura Facla, 1974. Tomuș, Mircea, Mișcarea literară, București, Editura Eminescu, 1981. Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ADRIAN GRĂJDEANU n.1945 Născut la Mărășești, jud. Vrancea, profesor licențiat în filosofie, membru al Academiei Libere Păstorel, membru al G.L.U.P.I., are publicate 3 cărți literare, microeseuri. Bărbatul lăudându-și soția S-o preamăresc un pic, Să-i cânt, adică,-n strună? Atâta pot să zic: De rea, e numai bună! Mai rău fără rău Nimic nu-ți e mai de folos, Precum îți e ființa dragă
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
Loga. După pensionare, în 1980, se stabilește definitiv la Freiburg im Breisgau. Toate evenimentele acestei biografii au fost exploatate în volumul memorialistic Întâlnire cu oameni și idei, publicat postum, în 1995. În perioada studiilor universitare colaborează sporadic cu recenzii și microeseuri la revista „Pagini literare” din Turda, unde și debutează, la „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Coleg de serie cu Grigore Popa, prieten cu Constantin Noica și cu Alexandru Dragomir, V. manifestă un interes deosebit pentru orientările existențiale din filosofia contemporană
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
filosofică. În orizontul de gândire al unui autor de cugetări lapidare intră o problematică diversă, într-un lanț în care o maximă o pregătește pe alta. Cugetarea dobândește condiția de erudiție lirică redusă la proporții mici sau la dimensiunile unui microeseu. Fragmentele lui Lamparia nu sunt destinate simplei lecturi, ci se constituie într-o carte de învățătură, care trebuie citită "încet și rumegată îndelung". Cele două capitole ale cărții, În căutarea stilului și Oglinzi, conțin (primul) reflecții privitoare la artă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de argumentul autorității. Asemenea sentințe frapante, belles citation, sunt presărate pe ici pe colo între "fragmentele" lui Lamparia și cu greu mă abțin să nu reproduc vreo câteva. Mai sunt aici, cum spun, "frânturi de cugetare", unele de dimensiunea unor microeseuri, ca acelea despre Maiorescu, Dostoievski ( Idiotul), Rimbaud, Doamna de la Fayette, Proust, Bachelard, G. Călinescu (Bietul Ioanide), Borges. De mare atenție se bucură filosofii și filosofia: Platon, în cea mai mare măsură, Aristotel, Descartes, Pascal, Erasmus, Kant, Schopenhauer (desigur), Freud, Husserl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca cele trei "fețe" sau Persoane ale Sfintei Treimi"14. Și dacă criticul percepe creația artistică în acest fel, de ce în ipostaza lui de creator nu ar acționa la fel? Din acest punct de vedere, în paginile Jurnalului, în toate microeseurile cuprinse în diferitele secțiuni ale acestuia, pe parcursul cărora Steinhardt lasă impresia că neglijează criteriul estetic, el fiind mai tot timpul tentat să "tragă învățătura", dacă putem spune așa, el face literatură. E greu de crezut că nu e interesat de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
satirice, poeziile sunt lucrate cu scrupul artizanal. Fascinat de muzică, Ț. năzuiește, uneori narcisiac, la sonoritatea fluidă, la perfecțiunea versificației, la spunere impecabilă. Des invocatul Orfeu conviețuiește, în spiritul său, cu Dedal, fiindu-i subordonat. Conștient de acest raport, autorul microeseurilor din Stalactite în alabastru (1986) nu se revendică totuși din constructorul labirintului, dar se declară sculptor: „Un sculptor geme-n mine visând să taie-un bloc / De marmoră de aer într-o Carrara pură”. Fără să își enunțe principiul poetic
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]