235 matches
-
această privință: dezvoltarea sociologiei psihologice a lui George Herbert Mead (1934, 1963), a sociometriei lui Jacob Moreno (1954, 1965), a psihologiei sociale de către Kurt Lewin (1947, 1948, 1959) ori cercetările lui Talcot Parsons (1964) care au deschis noi perspective implicării microgrupurilor În realizarea educației. Dar ceea ce a avut un impact crucial asupra formației cognitive, intelectuale a individului, a fost dezvoltarea unei noi concepții asupra genezei sociale a gândirii, a cunoașterii individuale, În general. Au rămas semnificative În această privință cercetările lui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În esență, aceasta se bazează pe interschimbul de informații și idei, de experiențe și reflecții, de interpretări și sugestii rezolutive, de opinii și convingeri, de impresii și atitudini, pe interacțiunile sociale care se stabilesc În interiorul clasei de elevi ori al microgrupurilor sau Între perechi. Este vorba de schimburi și influențe de reciprocitate care, În cele din urmă, se structurează prin procesarea În comun (prin implicarea membrilor grupului), prin elaborarea Împreună a unor noi achiziții Împărtășite În comun (constructivismul social). Este vorba
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bazate pe mecanismele activității mintale individuale) divizate și ele În: a) libere; b) sub direcția profesorului; c) programate. 2. Metode de activitate În doi (În perechi sau duale): a) profesor-elev (tutore-elev); b) elev-elev. 3. Metode de activitate În echipă (În microgrupuri de dimensiuni inferioare unei clase de elevi), care se pot referi la: a) grupuri efectuând aceeași activitate și b) grupuri efectuând sarcini sau munci diferite. 4. Metode de activitate cu grupul/clasa de elevi: a) Metode de muncă frontală profesor-clasă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În mod concret, desfășurarea În condiții optime a acestei metode presupune Îndeplinirea unor condiții și anume: a) clasa de elevi să se Împartă În mai multe microgrupuri (echipe) funcționale, fiecare cu același număr de participanți; b) grupurile inițial formate vor fi eterogene sub aspectul potențialului de implicare a membrilor săi; c) În cadrul fiecărui grup, În mod discret, profesorul desemnează un elev cu sarcina de a contraargumenta În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
participanților În cadrul acestora, pentru a o compara cu situația finală (Cazacu, 2003, p.180). În desfășurarea ei, metoda focus-grup poate să parcurgă următoarele etape: 1. Profesorul anunță subiectul activității și sarcina de lucru cu secvențele (sarcinile) ei succesive. 2. Fiecare microgrup Își desfășoară activitatea independent; discută liber asupra fiecărei sarcini. Prin interacțiunile intragrup se ajunge la epuizarea subiectului și formularea unei concluzii. În cazul În care grupul este prea inert și ajunge prea repede la consens, intervine elevul-oponent care caută să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
documentare” perechile se Întorc În echipa inițială, unde dezbaterile continuă de pe poziții Îmbogățite cu idei, opinii și argumente noi; - În această etapă are loc și o inversiune a rolurilor și perspectivelor. Cei care și-au consolidat o anumită poziție În microgrup, trec pe o poziție contrară, Încercând să susțină punctul opus de vedere Într-un mod cât mai convingător; - abandonându-și rolurile de avocat al unei poziții sau alteia, echipele trebuie să alcătuiască, În scris, un raport care să se bazeze
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unei clase/studenții unei grupe pot să primească diferite cazuri spre cercetare. Fie că se aplică o procedură sau alta, important este ca, la sfârșitul fiecărui studiu care s-a Întreprins, să se treacă la analiza și evaluarea activității desfășurate; microgrupurile să-și prezinte rezultatele, să realizeze un schimb reciproc de informații și opinii și să tragă concluziile cuvenite pentru acțiunile similare din viitor. Pentru economie de timp, analiza se poate efectua separat, la nivelul fiecărei echipe, urmând ca În ședința
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deosebit de utilă pentru ameliorarea randamentului muncii elevilor și a diminuării insucceselor școlare. În acest sens se poate recurge la utilizarea unui sistem de fișe cu exerciții de diferite grade de dificultate, care urmează să fie efectuate fie individual, fie În microgrupuri omogene sau eterogene. În ultimul caz, elevii mai buni Învață Învățând pe alții („Învățarea prin Învățare”), iar elevii mai slabi Învață de la colegii lor; - exersarea În situații (contexte) cât mai diferite cu putință, oferă posibilități mai bune de transfer al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la intervale variabile), iar în 1885 Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență. Lichidarea conflictelor din viața microgrupului pacientului, terapiile comportamentale, psihoterapia individualizată, reeducarea funcțională (tehnicile psihomotorii, Heige: relaxare musculară asociată cu gimnastică în fața oglinzii), fizio-kinetoterapie (hidroterapie, ionizări, gimnastică), farmacologia, toxina botulinică, imunomodulatoarele, chirurgia etc. sunt consemnate ca posibil eficiente în sindromul Gilles de la Tourette. Antrenamentul Autogen (AA
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
îndeplinite funcțiile conducerii, modalitatea tipică de comportament a liderului față de membrii grupului” (F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 45) După D. Cristea (2000, p. 263), leadership-ul vizează „procesele și fenomenele psihosociale legate de exercitarea funcțiilor de conducere și control în cadrul microgrupurilor sociale”, acestea implicând trei aspecte esențiale: aspectul funcțional, referitor la rolul pe care îl are actul conducerii în desfășurarea activităților, realizarea sarcinii și menținerea grupului ca sistem, precum și la condițiile în care această funcție se poate realiza ca urmare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
le face să fie ieșite din comun. Tipologia episoadelor este vastă, de la dezastre naturale și catastrofe personale până la evenimente publice ori decizii individuale. - Analiza contactelor. Un contact este o situație care descrie „Întâlnirea” semnificativă a mai multor subiecți Într-un microgrup și modul În care interacționează aceștia. Interacțiunea lor devine sursă informațională pentru ansamblul mentalului lor. - Analizarea rolurilor. Indivizii Își asumă În grup roluri formale (sau atribuite: sex, poziție socială, vârstă etc.), roluri informale (sau ocupaționale: șmecherul de cartier, vampa etc.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de bune și de frumoase ar fi ele, sunt niște picături Într-un ocean. Fără discuție, interesul sau scopul acestor studii este unul cu finalitate socială, și anume aceea de a Înțelege mai bine cum funcționăm noi ca grup, ca microgrup, ca societate ș.a.m.d. Bineînțeles, aplicat În raport cu interesul fiecărei cercetări. Eu Încerc doar să spun că este nevoie de o Întemeiere „științifică” În toate aceste tentative. Alina Mungiu, de exemplu, În Transilvania subiectivă, dincolo de rezultatele pozitive, afirmă că studiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unii sociologi acuză că, inclusiv în astfel de contexte, ele sunt tratate prea psihologizant. Ca și cum viața socială n-ar avea ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale și deasupra microgrupurilor este enorm, dar și ele au o viață și fizionomie psihosocială. Iar în cazul fenomenelor, comportamentelor colective și mișcărilor sociale, substanța psihosocială este evidentă. Autorul Cluj-Napoca, iunie 2004 Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportamenttc " Dinamica
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
universului axiologic în următoarele niveluri: a) valori general umane; b) valori ale unui sistem sociopolitic; c) valori ce țin de o anume cultură și etnicitate; d) valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând, că raportul dintre palierele socioaxiologice indicate sunt complexe, și nu perfect univoce. Astfel, deși avem în principal o particularizare în trepte de la general la individual, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la nivel microindividual (psihologic) și la cel macro, adică sociologic sau - cu sublinierea comparativistă interculturală - antropologic. Apare clar însă că o atare separare este mai degrabă de accent și perspectivă, fiindcă niciodată nivelul macro nu există în afara indivizilor și a microgrupurilor, iar, după cum s-a văzut, interiorizarea valorilor presupune un cadru axiologic supraindividual. Problema aici este însă că valorile sunt împărtășite, la modul planetar și în diferite societăți umane apărând configurații de consensuri axiologice. Există, altfel spus - detectabile nu numai prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
învățării cooperative 383 13.3.1.4. Baza de date 384 13.3.1.5. Tehnicile TGT și STAD 384 13.3.1.6. Seminarul socratic 385 13.3.1.7. Tehnica plusurilor și minusurilor 387 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat 387 13.3.1.9. Metoda mozaicului 388 13.3.1.10. Predarea reflexivă 389 13.3.1.11. Grupurile de discuție tutoriale 390 13.3.1.12. Reuniunea Phillips 66 390 13.3.2. Utilizarea conflictului în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iasă de acolo. Baron și Byrne (1987, pp. 79-91) identifică mai multe așa-numite „scurtături” mentale, capabile să producă bariere în comunicare, dintre care le vom aminti pe cele socotite de noi ca având un impact puternic în ceea ce privește comunicarea în microgrupul/echipa de elevi/studenți: - Disponibilitatea euristică (bazată pe ceea ce ne vine în minte prima dată când avem de-a face cu o idee sau un fenomen necunoscut) dezvoltă tendința de a aprecia un eveniment pe baza primelor impresii create de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să legăm acest lucru de cauze interne (ca inteligența noastră, buna judecată, atenția, interesul pentru activitate etc.), dar când feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea sarcinii, spre exemplu). Problema care se ridică este aceea că, în microgrupurile/echipele didactice, prejudecata „autoservită” poate fi o sursă puternică de conflict interpersonal: astfel, dacă o sarcină este realizată cu succes, fiecare membru își va asuma cea mai mare parte din acesta, iar dacă realizarea activității eșuează, atunci membrii se vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de ascultare, după care le vom cere să mimeze în timpul ascultării unui mesaj câte una dintre acestea; ceilalți elevi/studenți vor primi în acel moment o listă cu erorile în ascultare și vor trebui - mai întâi individual, apoi într-un microgrup - să precizeze în dreptul fiecărei erori numele colegului care o interpretează). Am încercat să sugerăm aici câteva exerciții directe și utile în activitatea cadrului didactic atunci când se încearcă dezvoltarea caracteristicilor unei ascultări active la elevi/studenți; desigur că ele reprezintă doar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
socratică. O tehnică utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe care o vom discuta în cadrul metodei acvariului (fishbowl) - va extinde, în acest sens, aria de semnificație pedagogică a metodei. Rezumat 1. Prezentarea eficientă presupune următorii pași: pregătirea (selectarea ariei în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiecare echipă educațională a unui rol de „avocat al diavolului” care să pună sub semnul întrebării compromisul aparent de soluționare la care se poate ajunge în primele momente (cu precizarea că acest rol trebuie experimentat, prin rotație, de către toți membrii microgrupului respectiv, deoarece, în caz contrar, vom avea de-a face cu centrări negative ale echipei asupra persoanei care îndeplinește întotdeauna rolul „negativ”); • dezvoltarea unui stil al conflictului (desemnând modul în care grupurile, fiecare în mod propriu, tratează în general un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ridicată, chiar conflictul educațional pe care îl propunem poate fi escaladat și va constitui un factor favorizant pentru dezvoltări negative). Astfel, strategiile de prevenire a conflictului pot conține: - focalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective; elevilor/studenților din microgrupuri le este mai ușor dacă văd întregul tablou al activității și muncesc împreună pentru a-l realiza; - producerea unor sarcini stabile, bine structurate și acceptate de întregul grup; - facilitarea comunicărilor; - evitarea situațiilor câștig-pierdere; - utilizarea de către cadrul didactic sau de către liderii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să-și spună părerea, oricât de ridicolă ar părea aceasta (moderatorul va pozitiva astfel și pozițiile eronate exprimate de unii dintre membrii grupului); - moderatorul poate cere fiecăruia dintre participanții la activitate să exprime ceea ce așteaptă de la activitatea în echipă (membrii microgrupului vor face afirmații despre lucruri și sentimente personale, și astfel se va stabili o comunicare primară); - moderatorul le va spune participanților că probabil o idee contrazisă este în fapt o altă idee și că până la sfârșitul activității se vor găsi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai multe informații”); tendința de a observa riscurile procedurilor de rezolvare a conflictului; secretizarea conflictului; culpabilizarea persoanei etc. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Un prim exercițiu presupune că vom diviza colectivul de cursanți în microgrupuri; fiecare dintre acestea va trebui să dezvolte un număr de cinci strategii de producere a conflictului. După ce acest lucru se va realiza, foile notate cu cele cinci strategii ale fiecărui grup vor circula de la un grup la altul, fiecare dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]