36 matches
-
341 necunoscuți și 43 cunoscuți. Turda este împărțită în mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Poștarât, Hărcana, Sfântu Ion și Petrilaca. În cartierul Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite începând din anul 1968 și până în prezent. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate unor persoane ce au locuit în zona respectivă ("La Bocoș") sau unor instituții cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
, mai demult "Cristiș", (în , în , în trad. "Câmpul Cruciaților"), este un fost sat, în prezent un cartier al municipiului Turda. Cartierul este alcătuit din microraioanele Micro I, ÎI, III și IV. Înaintea includerii în municipiul Turda a fost o localitate de sine stătătoare și s-a numit "Cristiș". În anul 1170 teritoriul satului Keresztes (Cristiș - ) făcea parte din domeniul "Ordinului Călugăresc Ioanit" care își avea
Oprișani () [Corola-website/Science/306914_a_308243]
-
Tineret Chetriș (director Mariana Cumpanici), Asociația Obștească "Cutezătorul" (președinte Vitalie Cimpoieș), ONG "Eco-Tur" (președinte Sergiu Scobioală), Societatea de ecologie și vestigii strămoșești "Movila Măgura" (președinte Mihail Vacariuc) Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica "Sf. Niculai" ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru - Soborul "Arhanghelul Gavriil și Mihail", ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează comunități ale diferitelor grupuri baptiste. Sistemul de
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
oraș din regiunea istorică Bucovina, situat la aproximativ 6 km nord-est de orașul Cernăuți din Ucraina. În anul 1965 este încorporată în cadrul orașului Cernăuți, devenind cartier și formând (împreună cu fostul sat "Lențești") raionul Sadagura, în prezent unul dintre cele trei microraioane ale Cernăuți-ului. Fosta localitate este atestată documentar în anul 1770. Localitatea Sadagura a fost fondată în anul 1770 de către un ofițer german, baronul Peter Nicolaus von Gartenberg (1714-1786). În timpul Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, comandantul trupelor de ocupație rusești în
Sadagura () [Corola-website/Science/311698_a_313027]
-
de un regim special, fiind dezvoltat în paralel cu celelalte mari orașe ale țării. Descentralizarea are loc și în interiorul orașului: sectoarele sunt înlocuite de raioane (cum sunt denumite și vechile județe), iar cartierele sunt structurate după modelul cvartalului și al microraionului de sorginte sovietică, fiind descrise de literatura propagandistică drept „micro-orașe”. Concret, toate cartierele erau prevăzute cu numeroase blocuri de locuințe, spații verzi, piațete, clădiri ținând de serviciile publice, de educație (școli elementare, medii și tehnice) și de cultură (teatre, cinematografe
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Articolul UNIC Se acordă cetățenia română domnului Orlov Yevhenii, cetățean ucrainean, fiul lui Veceslav și Natalia, născut la data de 30 ianuarie 1989 în localitatea Kryvyi Rih, Ucraina, cu domiciliul actual în Ucraina, orașul Krivoi Rog, Microraion nr. 5, Str. Zarichnii nr. 32, ap. 111, regiunea Dnepropetrovsk (4494/A/2016). PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: -------------- Ministrul tineretului și sportului, Elisabeta Lipă București, 27 mai 2016. Nr. 381. ------
HOTĂRÂRE nr. 381 din 27 mai 2016 privind acordarea cetăţeniei române domnului Orlov Yevhenii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272246_a_273575]
-
blocurile de locuit și instituțiilor bugetare. În oraș sunt 3.590 linii telefonice, inclusiv 2.934 la populație. Gradul de telefonizare a orașului este de 55%. Transportul urban este efectuat de două microbuze care leagă partea istorică a orașului cu microraionul nou. Populația orașului Taraclia este de 15.340 persoane. Taraclia este unicul oraș din Moldova în care populația este majoritar bulgară. Sistemul de educație a orașului este format din 4 instituții preșcolare cu 780 de copii, 2 școli de cultură
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică. Sectorul „Centru” include câteva formațiunile locuibile - Centru, Teioasa, Țigănia, Berestecico, Podul Chișinăului, Microraionul III, și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de hotarul de sud al orașului, de calea ferată și râul Răut până la hotarele de est. Populația sectorului în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
repartizate astfel: cu cinci niveluri - 242 , cu două niveluri - 162 , cu nouă niveluri - 70 și 85 de clădiri sunt cu diferite niveluri, inclusiv o clădire cu 16 nivele. În 2008 este sfințită Biserica Tuturor Sfinților din preajma cartierelor Podul Chișinăului și Microraionul III, primul lăcaș ortodox de după 1935. Clădirea bisericii este construită după proiectul arhitectului Valeriu Postolachi, în stil moldovenesc. Municipiul Bălți posedă un patrimoniul istoric unicat. Importanța considerabilă a monumentelor istorice în evoluția orașului se dovedește prin necesitatea păstrării și revitalizării
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Pământeni, la nord și est prin valea râului Răut, învecinând-se cu sectorul Bălți, granița de sud este redată de frontiera administrativă a municipiului. În perimetrul sectorului sunt incluse și cartiere Berestecico, Podu Chișinăului și Țigănia (localizate în sudul sectorului), Microraionul III (Cartierele 9 și 10, localizat în nord-est), cartierele Bălții Noi și Teioasa (în vest) și zona industrială adiacentă străzii Ștefan cel Mare. Centrul constituie nucleul orașului, aici sunt amplasate cele mai importante edificii administrative și culturale: Primăria, Judecătoria, Curtea
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
Herța, Hotin, Storojineț, Sulița, Vășcăuți, Vijnița, Zastavna (în regiunea Cernăuți) și Bolgrad, Chilia Nouă, Reni, Vâlcov (în regiunea Odesa). Acestora li se adaugă fostele târguri românești Tuzla (astăzi comună sau selsoviet în regiunea Odesa), respectiv Sadagura (în prezent cartier sau microraion înglobat în orașul Cernăuți). Pe teritoriul actual al Republicii Moldova se regăsesc 11 orașe interbelice românești. Patru dintre ele au astăzi statut de municipiu: Chișinău (capitala Republicii Moldova), Bălți (supranumit "„capitala nordului”"), Comrat (aflat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) și Tighina sau
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]