75 matches
-
socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Ocna Șugatag certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt formațiunile sedimentare eocene, aparținătoare flișului transcarpatic. Ele sînt formate din gresii, conglomerate, calcare dolomitice bituminoase cu poziție transgresivă, bine reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracție turistică. Aspectul reliefului este impus de predominarea șisturilor cristaline, care dau în general forme greoaie. Din punct de vedere hipsometric Suhardul reprezintă
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
partea stângă a râului Nera, care în curgerea sa de la NE spre SE, constituie și limita nordică a perimetrului comunei. În amsamblu, elementele complexului geografic, desfășurate într-un plan general înclinat de la SE la NV, individualizează trei unități principale de microrelief: muntele, partea sudică a teritoriului, fiind parte integrantă a Munților Almăjului, cu înălțimi de până la 900 m (Tâlva Blidarului 897 m, Cracul Mare 753 m, Culmea Sichevița 748 m, vârfurile Noșovati și Rujețu 672 m), terasele, ca element de tranziție
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
treptat până în Valea Dunării și Valea Nerei. Între Valea Râlii și Coronini (Pescarii), în partea de sud a Munților Locvei se desfăsoară Depresiunea Moldova Nouă, care a permis formarea ostrovului Calinovăț. Procesle actuale de modelare (șiroire, torențialitate) au generat un microrelief carstic cu văi torențiale cu aspect de mic canion. Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți se află parțial în Parcul Natural Porțile de Fier, pe direcția vest-est, de la Valea Cernei, în vest, până la extremitatea estică a parcului și coboară în altitudine
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie a Câmpiei Transilvaniei. În pădurile și tufișurile din zonă, speciile dominante sunt: "Quercus robur", "Quercus peduncularis", "Ulmus campestris", "Tilia tomentosa", "Populus nigra", "Robinia pseudoacacia" etc. Vegetația ierboasă prezintă o mare varietate în funcție de microrelief. În zonă predomină vegetația ierboasă xerofilă și mezoxerofilă reprezentată prin: "Pos protensis", "Festuca sp.", "Dactylis glomerata", "Stipa capillata"; pe văile dintre versanți unde drenajul este defectuos, vegetația caracteristică este reprezentată prin: "Alopecurus pratensis", "Agrostia alba", "Deschamsis caespitosa", "Agropyron repens", "Trifolium
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
multiseculara, cu fânețe ce aparțin regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
c) Alunecările-surpări sunt legate de marile râpe de desprindere rezultate în urma alunecărilor profunde și s-au format prin ruperea și căderea pe pante a masei de teren, urmată de împingerea laterală pe un plan de alunecare. Partea alunecată prezintă un microrelief cu numeroase trepte și este străbătută de crăpături transversale. Alunecările profunde sunt de două tipuri: glimee și sub formă de trepte. a) Alunecările de tip glimee (grueți) afectează suprafețe restrânse în și, după raportul lor cu structura geologică, se împart
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
10%) (vezi articolul principal al pădurii pentru detalii). Din punct de vedere geologic, roca fundamentală o constituie acumularea de sare, în unele locuri foarte aproape de suprafață. Așa se explică concentrația mare de NaCl în apa lacurilor și fântânilor de aici. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită (plantă adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate), prezente în sărăturile de la Jabenița, certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
numai două - Ocna Șugatag și Sovata sunt de interes național, ca stațiuni, dar ca potențial terapeutic, toate au o valoare ce depășește granițele României..." ..."Exploatări de sare la suprafață, exploatări arhaice de mici dimensiuni, au existat în majoritatea suprafețelor salifere. Microrelieful suprafețelor respective, cu numeroase excavații sau surpări (prăbușiri), ocupate azi de bălți, mlaștini cu apă dulce sau numai vegetație specifică unei umidități ridicate, prezente în sărăturile de la Coștiui, Ocna Șugatag, Figa, Jabenița, Orșova, certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
valea principală, creând culmi orientate pieziș spre Râmnicu Vâlcea. În partea de nord, la est de Olt și contactul cu Masivul Cozia - alcătuit din gnais ocular, rocă foarte rezistentă, dar cu anumite însușiri specifice la eroziune, prezintă povârnișuri abrubte cu microrelief extrem de variat asemănător celui carstic - se întâlnește cea mai mare depresiune, Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultată de pe urma unei eroziuni diferențiale, iar la vest de Olt, succesiunea benzilor de relief se repetă într-o formă mai complicată. La marginea
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
investigare. Fig. 5.110. Detaliu din zona de marcare, pentru vizionarea pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 8.000 Fig. 5.111. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Se poate observa microrelieful rezultat în urma solidificării. Mărire X 16.000 În concluzie, pentru toate cele patru materiale studiate, se poate constata obținerea unui profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prinzând sub el cristalinul autohtonului și învelișul lui sedimentar. Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se înscriu în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
sa de a reprezenta obiectivele complexe, suple și negociate ale agricultorilor reali și ale comunităților acestora. Acest model nu a reușit să reprezinte nici spațiul În care Își seamănă agricultorii culturile, cu microclimatul, gradul de umiditate și caracteristicile sale hidrografice, microrelieful său și propria sa istorie biotică. Incapabilă să redea bogăția și complexitatea fermelor și câmpurilor din realitate, agricultura extrem-modernistă a reușit de multe ori să le simplifice drastic pentru a le putea evalua, controla și organiza mai ușor. Insist asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații de pomi fructiferi. Procesele de versant egalează aproape rolul morfogenetic al arterelor hidrografice. Foarte active și variate sunt deplasările în masă ( alunecări, surpări) creând un microrelief specific și afectând foarte mult așezările, căile de comunicație, pădurile și culturile agricole. Deplasările de teren sunt procese de eroziune accentuate ce afectează suprafețe reduse. Dezvoltarea acestor procese erozionale se manifestă mai acut după precipitațiile abundente din anii: 1969, 1974
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de climă, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de versanți, sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială, care au creat un microrelief caracteristic. La dezvoltarea acestor procese trebuie să luam în considerare și activitatea antropică. RELIEFUL 1. ASPECTE ASUPRA ORIGINII ȘI EVOLUȚIEI RELIEFULUI Evoluția și alcătuirea geologică a bazinului hidrografic a râului Bahlui în amonte de Cotnari ca și întregul ansamblu de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
rândul lor de variațiile pantei, gradul de acoperire cu vegetație, tipul de cultură etc. Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
5 m până la 8 m și mici depresiuni în care apa băltește. Pe alocuri corpul alunecărilor este secționat de ravene prin care se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]