230 matches
-
clasa de elevi. Cât privește managementul relațiilor interpersonale, acesta are ca obiect aptitudinile manageriale în domeniul relațiilor sociale pe care cadrul didactic le exercită în raport cu elevii percepuți ca grup. Această dimensiune a manageemntului educațional are în atenție clasa văzută ca microsistem social. Rolurile și așteptările cadrului didactic și elevilor construiesc un mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
p. 43 10 Cât privește managementul relațiilor interpersonale, acesta are ca obiect aptitudinile manageriale în domeniul relațiilor sociale pe care cadrul didactic le exercită în raport cu elevii percepuți ca grup. Această dimensiune a manageemntului educațional are în atenție clasa văzută ca microsistem social. Rolurile și așteptările cadrului didactic și elevilor construiesc un mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
2000, 227). Contactul tânărului însoțitor al trupei de teatru a lui Pascaly în Ardeal cu Shakespeare este probat de traducerea Artei reprezentării dramatice semnate de Heinrich Theodor Rötscher. În această lucrare, dramaturgul englez ocupă un loc privilegiat. Personajele lui ("aceste microsisteme") se bucurau de atributul eternității ("aceste personalități eterne") și alcătuiau "mina gigantică a timpilor eroici" (ibidem, 231). Eminescu manifestă aceeași apreciere pentru autenticitatea personajelor shakespeariene: Flori mirositoare, însă sălbatece ca florile din cununa nebunului rege Lear. Oare amestecul ce pare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dizarmoniilor. Intervenția oricărui nou-venit nu poate aici fi decît traumatizantă. Ca atare, sosirea lui Bartleby creează o tulburare evidentă. Angajat de către avocat pe poziție de copist, el va fi izolat de ceilalți lucrători printr-un glazvant care amplifică simbolic tensiunea microsistemului concurențial pînă la limita imploziei. Atitudinea taciturnă a tînărului copist, volumul uriaș de muncă pe care îl execută, gesturile rupte, mecanice îl fac, pe de o parte, indispensabil avocatului, iar, pe de alta, antipatic colegilor de birou. Treptat, el devine
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lasă-1 să răspundă singur. Să-și Întemeieze ceea ce știe nu pe ceea ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a Înțeles el, să nu Învețe știința, ci s-o găsească." II.3 LECȚIAMICROSISTEM AL INSTRUIRII Lecția este concepută ca un microsistem de instruire. Avantajele lecției față de celelalte activități didactice sunt interesante, multiple și eficiente și trebuie să rămână o bază solidă a activității didactice. Astfel: Cunoștințelor li se dă un sistem, li se asigură o organizare; Învățătorul procedează prin trepte de
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
tranzitorii ce apar în rețeaua de alimentare, întrucât acestea sunt dificil de detectat și implicit atenuarea sau eliminarea acestora este greu de realizat. Gravitatea acestor evenimente tranzitorii a crescut în ultimii ani datorită utilizării la o scară din ce în ce mai largă a microsistemelor ce sunt sensibile la aceste perturbații. Sensibilitatea acestor microsisteme are ca efecte atât coruperea informațiilor cât și deteriorarea sau chiar distrugerea componentelor electronice. Efectele acestor evenimente tranzitorii sunt adeseori cumulative, determinând o deteriorare graduală a echipamentelor ce are ca finalizare
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
sunt dificil de detectat și implicit atenuarea sau eliminarea acestora este greu de realizat. Gravitatea acestor evenimente tranzitorii a crescut în ultimii ani datorită utilizării la o scară din ce în ce mai largă a microsistemelor ce sunt sensibile la aceste perturbații. Sensibilitatea acestor microsisteme are ca efecte atât coruperea informațiilor cât și deteriorarea sau chiar distrugerea componentelor electronice. Efectele acestor evenimente tranzitorii sunt adeseori cumulative, determinând o deteriorare graduală a echipamentelor ce are ca finalizare o defectare totală [101]. Acest tip de defectare este
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
antidiabetic, antifurt, antigripal, antitinflamator, antiliteratură, antimemorii, antipoluant, antiradar, antiroman, antitusiv, antiviral; auto-: autoacuzație, autocolant, autoeducație, autogreder, autoironie, automedicație, autotaxare, autotren; bio-: biodiversitate, bioenergie, biogaz, bioritm; euro-: eurocent, eurodolar, euroobligațiune; micro-: microanchetă, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microcip, microelectronică, micromoleculă, microparticulă, microprocesor, microproducție, microsistem, microundă, microwatt; mini-: minicar, minigolf, minimarket, minivacanță; multi-: multiculturalism, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, multipartidism; pre-: preaderare, precomandă, precontract, predeterminant, pregeneric, preinfarct, premergător, preselecție, presesiune, presezon, prespălare; re-: reinserție, reeligibilitate, remixare, relectură; semi-: semianalfabet, semicristal, semicumpănă, semidoctism, semigreu, semipreparat, semiuncială; sub-
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
informațional în unități mai mici pentru a fi asimilate de către elevi, de a folosi o tehnologie și strategie corespunzătoare în vederea desfășurării optime a activității de învățare, toate vizând, în cele din urmă, realizarea obiectivelor instructiv-educative. Că unitate de instruire sau "microsistem", lecția condensează, într-un tot unitar, elementele și variabilele predării și învățării, conținutul informațional, obiective operaționale, strategii și mijloace didactice, particularitățile psihice ale elevilor, organizarea psihosociala a colectivului, personalitatea profesorului, toate fiind subordonate logicii acțiunii educaționale . Ioan Cerghit precizează în
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
alcătuire a ei. Lecția, precizează I. Cerghit, este o „entitate de învățământ, care este ceva mai mult decât o formă sau un cadru de instrucție, căci presupune mecanisme și legități de structurare și funcționare ce trebuie bine cunoscute” . Lecția, în calitate de „microsistem”, captează și reconfigurează într-un mod specific toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
comunicativ. Termenii de adresare, asociați, pe de o parte, deixis-ului personal și celui social (în terminologia lui Ch. Fillmore) și, pe de altă parte,,,universaliilor pragmatice ale dialogului" (J. Habermas), se raportează la contextul social, în general, de unde și variația microsistemului acestora de la o cultură la alta (de exemplu, limba franceză vs. limbile asiatice). Acești termeni cunosc, de asemenea, valențe particulare prin prisma actualizării diferitelor valori ale politeții pozitive, respectiv negative, a valorificării - în anumite contexte comunicative - a adresării inverse, precum și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca termeni de adresare, respectiv în folosirea reciprocă - pentru a doua situație - a aceleiași forme: tu sau dumneata sau dumneavoastră), cu precizarea că realitatea comunicativă impune, frecvent, relativizări (determinate de factorii prezentați anterior) ale acestor componente, de unde și diferențierea, în cadrul microsistemului termenilor de adresare dintr-o limbă, a mai multor subclase. Realizată, în lucrările de specialitate, din perspective diferite, tipologia termenilor de adresare implică o serie de nuanțări explicate atît prin valorificarea elementelor unui anumit sistem lingvistic (respectiv, ale unui anumit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realitatea sintactică și narativă, încît sistemul ei de valori este orientat spre universul discursiv proiectat de limba concretizată în discurs. De aceea, se poate considera că orice categorie semantică este susceptibilă de a fi raportată la taxinomiile axiologiei, care reprezintă microsisteme de valori abstracte sau figurative. V. ideologie, structură, valoare. FLEW 1983; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO AXIOMATICĂ. Prin cercetarea principiilor pe care le dezvoltă științele care au atins un grad înalt de elaborare teoretică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diversitate și de o mare complexitate, astfel încît este greu să se stabilească limite clare între ele. Ideea de cîmp noțional antrenează deopotrivă perceperea realității, reprezentarea ei conceptuală și categorizarea ei lingvistică. Cum arată analiza sugerată de J. Trier a microsistemelor de termeni, studiul comparativ al sistemelor de catagorizare a culorilor din mai multe limbi sau a altor cîmpuri noționale, precum desemnarea zăpezii la eschimoși, sistemele de reprezentare a numărului, a persoanei, a timpului etc., este în centrul lucrărilor despre percepție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sisteme și servicii, inclusiv statistici de înaltă calitate; ● tehnologii de vizualizare și simulare pe scară largă și în timp real; ● sisteme de comunicații mobile și personale, inclusiv sisteme și servicii legate de comunicațiile prin satelit; ● interfețe senzoriale; ● periferice, subsisteme și microsisteme; ● microelectronica (tehnologii, instrumente, echipamente și hardware necesar pentru proiectarea și fabricarea circuitelor și a componentelor și dezvoltarea aplicățiilor). b) Activități de cercetare și dezvoltare tehnologică de natură generica ... În scopul dezvoltării de tehnologii ale viitorului cu o perspectivă vizionara și
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
sisteme și servicii, inclusiv statistici de înaltă calitate; ● tehnologii de vizualizare și simulare pe scară largă și în timp real; ● sisteme de comunicații mobile și personale, inclusiv sisteme și servicii legate de comunicațiile prin satelit; ● interfețe senzoriale; ● periferice, subsisteme și microsisteme; ● microelectronica (tehnologii, instrumente, echipamente și hardware necesar pentru proiectarea și fabricarea circuitelor și a componentelor și dezvoltarea aplicățiilor). b) Activități de cercetare și dezvoltare tehnologică de natură generica ... În scopul dezvoltării de tehnologii ale viitorului cu o perspectivă vizionara și
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
în sectoarele industriei ușoare, celuloza și hîrtie; - integrarea tehnicii de calcul în fluxul: conceptie-pregătire de fabricație-producție-desfacere; - service (CAD, CAM, CIMM, CIME). 11.1.5. Sisteme de productie flexibile: - perfecționarea subansamblurilor, mecanismelor, accesoriilor, echipamentelor și utilajelor; - aplicarea automatizării avansate, mecatronicii și microsistemelor; - dezvoltarea modelarii și simulării în procese; - includerea aplicățiilor de inteligență artificială în procese. 11.1.6. Tehnologii specifice de reconversie industrială 11.1.7. Ecotehnologii: - reproiectarea proceselor de fabricație poluante și elaborarea de soluții pentru ecologizarea acestora; - echipamente și tehnologii
HOTĂRÎRE Nr. 1095 din 30 decembrie 1995 privind aprobarea Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
noi; - optimizarea consumurilor materiale și energetice pentru: * motoare, transformatoare, compresoare, aparataj electric, pompe, armaturi, rulmenți, alte componente. 11.2.5. Produse informatice specifice tehnologiilor industriale 11.2.6. Optoelectronica 11.3. Microtehnologii: - proiectarea, simularea, fabricația și testarea microstructurilor și a microsistemelor, inclusiv a circuitelor integrate specifice; - componente complexe, multifuncționale pentru prelucrarea informației și conversia energiei, inclusiv componente electronice de putere; - noi materiale și procese pentru tehnici de microfabricatie (microelectronica, micromecanica, microoptica etc.); - structurarea la scară atomică și moleculară; nanostructuri și nanotehnologii
HOTĂRÎRE Nr. 1095 din 30 decembrie 1995 privind aprobarea Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
electronice de putere; - noi materiale și procese pentru tehnici de microfabricatie (microelectronica, micromecanica, microoptica etc.); - structurarea la scară atomică și moleculară; nanostructuri și nanotehnologii; caracterizare microfizica; - tehnici avansate de montaj, interconectare și integrare a componentelor și subsistemelor; - noi arhitecturi de microsistem bazate pe tehnici inteligente/soft-computing (rețele neurale, fuzzy, fuzzy-neural, algoritmi genetici); - matrice de senzori, microsenzori și senzori inteligenți cu aplicații în: * industrie, transporturi, agricultura, mediu, biologie și medicină. 11.4. Tehnologii pentru recuperarea-reciclarea materiilor prime și a produselor la sfarsitul
HOTĂRÎRE Nr. 1095 din 30 decembrie 1995 privind aprobarea Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT București are, în principal, ca obiect de activitate, activități de cercetare-dezvoltare, cercetare avansată, cercetare aplicativa, dezvoltare tehnologică, servicii științifice și tehnologice, de formare și specializare de cercetări și microproducție în domeniul său de activitate: tehnologii de microsistem și microelectronica. Articolul 4 Structura organizatorică a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT București este prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 5 Patrimoniul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT București, stabilit pe baza bilanțului contabil încheiat la data
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
activitate, prin participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare ... tehnologică. (2) Domeniul de activitate al institutului este cel al tehnologiilor de microsistem, inclusiv al microelectronicii (subsisteme electronice integrate) și al tehnologiei componentelor semiconductoare. Toate acestea șunt numite generic microtehnologii și curînd, în afară tehnologiilor de realizare fizică a acestora, următoarele: a) cercetarea avansată multidisciplinara pentru înțelegerea fenomenelor implicate în procesele tehnologice, precum și
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
electronice integrate) și al tehnologiei componentelor semiconductoare. Toate acestea șunt numite generic microtehnologii și curînd, în afară tehnologiilor de realizare fizică a acestora, următoarele: a) cercetarea avansată multidisciplinara pentru înțelegerea fenomenelor implicate în procesele tehnologice, precum și în funcționarea microstructurilor și microsistemelor; b) cercetarea avansată pentru dezvoltarea de arhitecturi neconvenționale de microsistem; c) tehnică de proiectare, simulare și testare asistată de calculator; d) tehnicile de caracterizare a fenomenelor fizice și a proceselor tehnologice. ... (3) Microtehnologiile au aplicații în toate domeniile industriale, în
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
numite generic microtehnologii și curînd, în afară tehnologiilor de realizare fizică a acestora, următoarele: a) cercetarea avansată multidisciplinara pentru înțelegerea fenomenelor implicate în procesele tehnologice, precum și în funcționarea microstructurilor și microsistemelor; b) cercetarea avansată pentru dezvoltarea de arhitecturi neconvenționale de microsistem; c) tehnică de proiectare, simulare și testare asistată de calculator; d) tehnicile de caracterizare a fenomenelor fizice și a proceselor tehnologice. ... (3) Microtehnologiile au aplicații în toate domeniile industriale, în transporturi, telecomunicații și tehnologie informatică, în tehnică militară și spațială
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
fundamentale: fizică, chimia, biologia. ... Articolul 4 Obiectul de activitate al institutului cuprinde: A. Activități de cercetare-dezvoltare în domeniul microtehnologiilor: a) În cadrul Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, cu o pondere majoritară, din totalul activității: ... - cercetarea avansată în domeniul microsistemelor (investigații experimentale, modelare și simulare, arhitecturi tip inteligență computaționala, sisteme de inspirație biologică, sisteme biotehnice, nanotehnologie), inclusiv al materialelor, tehnologiilor și microstructurilor specifice; - cooperarea în cercetarea fundamentală din fizică, chimie și biologie, utilizînd tehnici de microsistem; - cercetarea aplicativa precompetitiva în
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]
-
cercetarea avansată în domeniul microsistemelor (investigații experimentale, modelare și simulare, arhitecturi tip inteligență computaționala, sisteme de inspirație biologică, sisteme biotehnice, nanotehnologie), inclusiv al materialelor, tehnologiilor și microstructurilor specifice; - cooperarea în cercetarea fundamentală din fizică, chimie și biologie, utilizînd tehnici de microsistem; - cercetarea aplicativa precompetitiva în domeniul microingineriei (micromecanica, microoptica, microsisteme optoelectromecanice ș.a.); - dezvoltările tehnologice în domeniul microfabricatiei cu aplicații în electronică, electrotehnica, optică, mecanică fină, tehnica spațială și nucleară, biotehnologii ș.a.; - cercetarea aplicativa cu caracter precompetitiv în domeniul microtehnologiilor și microsistemelor
HOTĂRÎRE Nr. 1.318 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116433_a_117762]