34 matches
-
accepțiunea de grup social, în care pe baza unei activități comune s-a instituit un sistem de interrelații care facilitează cooperarea între membrii grupului, fiecare dintre aceștia păstrîndu-și propria personalitate. 30. PANTELIMON GOLU, Psihologia socială, E.D.P., București, 1974; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974; MIELU ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972. 31. GH. T. DUMITRESCU, Metode și tehnici matematice în pedagogie, E.D.P., București, 1969. 32. NICOLAE C. MATEI, Sociabilitatea și temeiurile ei morale în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă 68 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă 73 3.3. O posibilă sinteză a perspectivelor macrosociologice 77 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică 78 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 84 Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1. Societatea, cultura și structura socială 88 4.2. Ce este cultura? 89 4.3. Ce este structura socială? 97 4
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
anumite aranjamente sociale pot fi folositoare societății în unele moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și pentru conflict; în condiții diferite unul sau altul poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică Aproape odată cu apariția sociologiei ca disciplină academică, unii oameni din domeniu au realizat că pentru a înțelege pattern-urile comportării umane nu este suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au argumentat că trebuie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai mult decât pe structurile societale de dimensiuni mari ca politica, educația și altele de acest fel. Pentru interacționiști societatea constă din interacțiunea oamenilor unul cu altul; înțelegerea societății presupune înțelegerea interacțiunii sociale. Procesele interacțiunii implică psihologia socială și/sau microsociologia, adică interacțiunile la nivel de grup și organizații, dar teoreticienii acestei perspective adesea includ și interacțiunile dintre indivizi și societate. În acest sens, societățile oferă situații, transmit mesaje și dau reguli pentru indivizi dar, la nivel individual, toate acestea sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obiective a structurii sociale în ansamblu, după cum ele sunt, de asemenea, parțial un produs al răspunsului oamenilor la această realitate. 3.5.2. O încercare de sinteză: teoria schimbului Una din teoriile importante care reprezintă o legătură între macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ancheta de teren. Ei au fost urmați de sociologii de la Universitatea din San Diego, apoi de mulți alții în lume, în special de către cercetătorii pe care îi numim "interacționiști" și "etno-metodologiști". Să precizăm că nu este vorba de a opune microsociologia (care ar fi apropiată antropologiei) macrosociologiei. Sociologia și antropologia se produc la scări diferite: studiul detaliat al configurațiilor locale nu se opune logicilor structurale la scară mare. Dintre toate științele umaniste, istoria este aceea care s-a inspirat cel mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să propunem soluții, evident alternative, din care cei aflați În intervalul de autoritate al lideranței să construiască optimul decizional pentru viitorul imediat și cel strategic al țării noastre. Deocamdată, logistic și ca resurse umane, este mai productiv să ne asociem microsociologiei, implicându-ne În cercetări-acțiune cu studii-pilot care pot aduce nuanțe rezolutive pentru diverse segmente ale spațiului social, În care avem anumite acumulări și o practică relevantă de cercetare. Să ne focalizăm, neechivoc, pe complementaritatea reușitelor noastre; vanitățile, orgoliile și ideosincraziile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
structurale postcomuniste mi se pare mai rezonabilă ca formulare, deoarece „tranziția” nu este un nou „conținut epistemic” și nu Întrunește nici celelalte condiții pentru a se constitui În sociologie de ramură. În România, pe prezenta secvență de evoluție, accentul pe microsociologie este corect, dar e obligatoriu să Încercăm să depășim momentul inerțial al sociografiei ca situație pe care ne-o asumăm; să convenim totuși că ea nu poate reprezenta viitorul sociologiei românești. Relația dintre sociologie și spațiul public din România de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]