43 matches
-
dantele și din spuma mătăsoasă a "dessous-urilor" sunt iarăși o temă favorită a acestui pictor [...]. Alte ori pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte, în mijlocul unei mulțimi echivoce fețe lucioase de fard
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează un ritm al contrastelor, al feliilor de viață pariziene, cu lume pestriță în care se distinge ca un fel de genius loci midineta cu surâs provocator. Li se succed scenele de subsol ale tavernelor, în care spectrul crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Aici aș putea ?”. Tăcere, prim-plan cu chipul trist-întrebător al Doinei, muzică a pagubă. Hai că am bifat și superioritatea sistemului nostru de învățământ... De altfel, întreg personajul Doina e neverosimil. Motivația ei de a pleca din țară e de midinetă („Să- mi beau cafeaua în piscină !”), de „gagicuță” ieftină care n-are treabă cu școala - or, ni se spune că este o studentă excepțională la litere. Asta pentru că propaganda era interesată de fuga tinerilor cu studii, nu de coafeze sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în minte vocația spre ratare a românilor, de ce în calitate de ocrotitor al românilor a fost ales un apostol care, ce-i drept, a fost primul ucenic chemat, însă fără să mai fi făcut altceva vrednic de luat în seamă? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Midineta Luiza VASILIU Midineta e o femeie simplă, fără pretenții, pe care o poți aburi doar cu o cutie de bomboane și-o promisiune de mariaj. Adică puteai, pentru că midinetele nu mai există. Ele erau muncitoare în atelierele de croitorie din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
spre ratare a românilor, de ce în calitate de ocrotitor al românilor a fost ales un apostol care, ce-i drept, a fost primul ucenic chemat, însă fără să mai fi făcut altceva vrednic de luat în seamă? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Midineta Luiza VASILIU Midineta e o femeie simplă, fără pretenții, pe care o poți aburi doar cu o cutie de bomboane și-o promisiune de mariaj. Adică puteai, pentru că midinetele nu mai există. Ele erau muncitoare în atelierele de croitorie din Paris, care, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
mai fi făcut altceva vrednic de luat în seamă? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Midineta Luiza VASILIU Midineta e o femeie simplă, fără pretenții, pe care o poți aburi doar cu o cutie de bomboane și-o promisiune de mariaj. Adică puteai, pentru că midinetele nu mai există. Ele erau muncitoare în atelierele de croitorie din Paris, care, în scurta lor pauză de prânz, o tuleau în Tuileries, ca să înfulece repejor ceva. Numele lor este, de fapt, contragerea unei expresii - „Une midinette se contente d
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
în atelierele de croitorie din Paris, care, în scurta lor pauză de prânz, o tuleau în Tuileries, ca să înfulece repejor ceva. Numele lor este, de fapt, contragerea unei expresii - „Une midinette se contente d’une dânette à midi“ (adică o midinetă se mulțumește c-o gustărică la prânz, și de la dinette și midi s-a făcut une midinette). Corespondentul ei ar fi, probabil, muncitoarea de la Apaca, dacă e să păstrăm domeniul de activitate. Dar, dacă e să rămânem fideli subtilei nuanțe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de la dinette și midi s-a făcut une midinette). Corespondentul ei ar fi, probabil, muncitoarea de la Apaca, dacă e să păstrăm domeniul de activitate. Dar, dacă e să rămânem fideli subtilei nuanțe de senzualitate și mister destul de ușor de descusut, midineta noastră e studenta de 20 de ani, care stă la cămin și mănâncă o shawarma în pauza dintre cursuri, drept pentru care am putea-o numi prânzoarma, ceea ce nu sună deloc senzual, ba chiar e puțin înfricoșător. O astfel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
noastră e studenta de 20 de ani, care stă la cămin și mănâncă o shawarma în pauza dintre cursuri, drept pentru care am putea-o numi prânzoarma, ceea ce nu sună deloc senzual, ba chiar e puțin înfricoșător. O astfel de midinetă i-a luat mințile catastroficului filosof Jean-Baptiste Botul, într-o noapte a anului 1937, când, făcând pe taximetristul socratic prin Paris, a luat o domnișoară drept pasageră și n-a mai dus-o acasă decât a doua zi dimineață. Botul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
că a prins peștele cel mare“. Deșteaptă fată. Cât despre Botul, sper doar că taximetriștii l-au taxat și pentru verbozitatea lui nesuferită, cu care n-ar fi fost în stare să cucerească nici cea mai slabă de înger dintre midinete. Farmecul discret al unui irlandez Ana-Maria Onisei Irlandezii sunt tipii aceia roșcovani (cu trăsături aspre și ochi alungiți, joviali, iscoditori și nume greu de pronunțat), care adoră să petreacă. Și beau mult; foarte mult. Ți-i imaginezi flegmatici, reci și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu rolul de a servi drept momeală soțului în Sauvée de Maupassant. Aristocrata și burgheza, negustoreasa și midineta se mișcă în cadrul ierarhiilor stabilite de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face să înflorească
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și animalic 56. Puțini autori îndrăznesc să pună la îndoială superioritatea bazată pe atributele cele mai venerate ale Parizienelor 57. Perioadă decadenta a făcut ca în capitala tipul de Pariziana să se reducă tot mai mult la burgheza și la midineta, care nu sunt greu de imitat [Dash, p.148-149]. Altfel zis, Pariziana însăși devine, cu timpul, o ființă mai comună. Textele de la sfârșitul secolului al XIX-lea defaimează femeia mondenă, "oisive, frivole, inutile, inconsciente de șes devoirs, elle est le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în această configurație, el visează la o dragoste mare, dar este atras și de pasiuni mici. În acest sistem de opoziții, Pariziana, doamna Dambreuse din marea burghezie, se opune mic-burghezei sentimentale, doamnei Arnoux, midinetei senzuale Rosanette și provincialei naive Louise Roque, femeie-copil: "D'ailleurs, Mlle Roque lui semblait une petite personne assez ridicule. Quelle différence avec une femme comme Mme Dambreuse!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.371]. Din punctul de vedere al subiectului nostru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Roque și cea a lui Rosanette, loretă senzuala. A. Thibaudet consideră că cele trei amoruri ale lui Frédéric doamna Arnoux, Rosanette, doamna Dambreuse ar putea, cu puțin artificiu, să fie stilizate prin următoarele trei cuvinte: frumusețea, natura, civilizația [p.161]. Midineta Rosanette și doamna Dambreuse sunt puse față în față, făcând astfel mai vizibile trăsăturile care le deosebesc: "Mme Dambreuse l'avait reconnue; et, pendant une minute, elles se considérèrent de haut en baș, scrupuleusement, afin de découvrir le défaut, la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
își găsește în această celebrare a marii iubiri și a marilor seducătoare o nouă legitimitate. Căci, după cum putem înțelege, acest joc amoros facilitează pregătirea pentru iubire. Construirea unei identități, a unui personaj, după chipul starurilor de pe ecran. De la star la midinetă Acest nou imaginar colectiv transcende, desigur, clivajele de clasă. În anii '20, observă cu ironie Maurice Sachs, "toate femeile din lume erau ca Mary Pickford, iar apoi ca Greta Garbo". La fel, spre sfârșitul anilor '30, în întreaga Franță se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a rămas la New York, la intersecția aceea din Broadway unde ne-am luat rămas-bun. [...] Știm amândoi, îmi doresc, am nevoie, voi avea parte de bucuria regăsirilor. Așteaptă-mă, eu te aștept. Sărutări nenumărate, sărutări, a ta Simone". Și asemenea unei midinete zburdalnice de 16 ani, Simone de Beauvoir strecoară în plic "floricele din Franța". Sărută coala pe care-și așterne cuvintele, lăsând pe hârtie o amprentă de ruj de buze... Un nou umanism? În timp ce visează la Făt-Frumos al ei, Simone de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
azi o scrisoare de la mama, pentru aniversarea mea. A scris-o la mașina de scris: ca o muncă de școlar studios. A învățat să scrie la mașina de scris acum câțiva ani, când a început să traducă romane franceze pentru midinete și coafeze suedeze. Am resimțit o violentă emoție, m-a impresionat voința ei neclintită (la vârsta ei!) de a nu sucomba total sub tirania economică a soțului ei. Formidabil! Femeile se încăpățânează, cum spunea Simone de Beauvoir. Cu ajutorul banilor de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]