4,790 matches
-
roșii trandafiri - căci se știe, și nu se poate contrazice: unde nu este trădare, nimic nu este. Plicticos lucru să amintești de toate aceste mici cusururi ale trecutului comunism celor acum în toiul formării, norocoși pășitori pe pășunile posttranziției de miei priori populate și cu telefoane mobile mobilate. Și să tot aduci vorba de fatidicile inițiale CNSAS unor înalți demnitari care, cum ziceam, vor fi făcut și ei o prostie când încă nu le dăduseră tuleiele. Chiar că uitaseră, mai mult
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
devreme decât ortodocșii. Numele sărbătorii vine de la cuvântul „pesah” al vechilor iudei, care înseamnă „trecere”. Mai întâi, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă intru ființă, iar apoi, trecerea poporului israelit, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal, din robia egipteană la libertatea deplină. În noaptea de sâmbătă spre dumnică, are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, care exprimă trecerea de la moarte și păcat la viață nouă în Isus Cristos Înviat. În București, ritualul a început în fața
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
și ciocnitul oualelor. Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, pentru prima dată fiind sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Cu ocazia ieșirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paștele, toți evreii trebuiau să ia un miel și să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia. În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
sărbătoare creștină a anului, pentru prima dată fiind sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Cu ocazia ieșirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paștele, toți evreii trebuiau să ia un miel și să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia. În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia. În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușă sângele mielului. În casele israeliților nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultaseră porunca lui Dumnezeu și au pus sângele mielului pe ușile lor. Sângele mielului oferea o garanție, un semn vizibil prin care credincioșii dădeau de înțeles că au luat în serios
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușă sângele mielului. În casele israeliților nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultaseră porunca lui Dumnezeu și au pus sângele mielului pe ușile lor. Sângele mielului oferea o garanție, un semn vizibil prin care credincioșii dădeau de înțeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Paștelui poate fi asociată cu primăvară. Retrezirea naturii la viață simbolizează nouă viață pe
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușă sângele mielului. În casele israeliților nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultaseră porunca lui Dumnezeu și au pus sângele mielului pe ușile lor. Sângele mielului oferea o garanție, un semn vizibil prin care credincioșii dădeau de înțeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Paștelui poate fi asociată cu primăvară. Retrezirea naturii la viață simbolizează nouă viață pe care creștinii au câștigat-o
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
cimitirul plin de glume Iar mie îmi vine să cînt Bate vîntul frunza creață Printr-o ceață de verdeață Bate vîntu-n lemn uscat Îndoit și fluierat Bate flacăra din fum Peste cenușă și scrum Bate ghiocelul gerul Și scoate coarnele mielul Ba face melcul cărare Iar pe verde și pe soare Toate-s cum le-ai potrivit Din condei și din privit Toate-s noi și toate-s vechi Fără zor fără priveghi Numai piatra somnului Căpătîiul omului Stă hotar în
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
de trup. Peste șapte mări, șapte țări sunt. Și fug. Și tot fug. Am lăsat trupul în urmă. El îngrașă durerea; eu o alint și o laud în tratate savante roase de acarieni, citite de vânt, exotice plante... El e mielul crud, pregătit. Mielul prostit. Da. Trupul - cobaiul, navigând prin râuri de sânge. M-am dezbrăcat de trup, de trecut - ca de o haină. M-am rupt de ceea ce-mi era pământ, stranie ancoră într-o lume rămasă străină, departe
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
șapte mări, șapte țări sunt. Și fug. Și tot fug. Am lăsat trupul în urmă. El îngrașă durerea; eu o alint și o laud în tratate savante roase de acarieni, citite de vânt, exotice plante... El e mielul crud, pregătit. Mielul prostit. Da. Trupul - cobaiul, navigând prin râuri de sânge. M-am dezbrăcat de trup, de trecut - ca de o haină. M-am rupt de ceea ce-mi era pământ, stranie ancoră într-o lume rămasă străină, departe. Da. Trupul - abis
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
plapuma de pe o frumoasă femeie când doarme Invitație în gol ei ieșeau pe rând să asculte un strigăt deasupra câmpului și rămâneau între geamuri ca jumătățile de păstaie noi îi îndemnam să mai topească biserici de gheață în ochii unui miel pe întuneric cineva se pregătea să urce un deal i se auzea numai vocea pe sus și am dus acolo un scaun să se așeze și să stea să usuce pe îndelete norii de ploi nesfârșite cum ar șterge o
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
Adrian Popescu Un cuib din ce-i făcut? E din nimicuri, Și întâmplări mărunte: din țărână, Frunze, culese de pe jos, un fir de lână, De la vreun miel, rășină - doi, trei picuri, Noroiul ce îl calci, lângă fântână. Și atuncea cum de stau, lipite bine, Smocuri de iarbă, humă și nisipuri, Care-i secretul, spune-mi ce le ține? Tăblițele din Sumer sau Ninive, Și ele-s tot
Cuibul by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/5592_a_6917]
-
soare Miezul, la el, iar coaja la prostime. Iar hoții lui se pricopseau cu titluri înalte, Purtau veșminte de nobili și peruci Pline de cârlionți și bucle, Să te ferească Domnul, să ajungi să le usuci. Peruci la fel ca mieii abia zvântați în paie, Abia ieșiți din pântece de oaie. Câți trâmbițași în soldă? Câte straie Cenușa s-o preschimbe-n vâlvătaie? Si câte vârfurile de pumnal, în păsările proaste de pe punte? Visând la resturi, la festinul de firimituri, Când
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
gheară, e semn rău? Nu, că nu ești, bre, sănătos, cum să mănânce porcul un curcan? Jură că nu minte, face cruce: „să nu se închidă groapa peste mine", și spune că asta nu e încă nimic, uitați aici mușcătura mielului! Aici și aici. Își deschide larg pieptul. Pierdut s-a aruncat la pământ și a început să țipe. Că mă tem de mine însumi, nu mai pun bază pe nimic, sunt pierdut. Că s-au întors toate cu susul în
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
picioarele gigantului neputincioși și fără scăpare mai fă un efort mână sălbăticită și atinge stâncile arse de soare tu și cu mine am crezut că extincția-i doar un joc înainte de a pierde totul gravează-ți numele în craniul acestui miel rătăcit și arzi în tăcere Avea ochii roșii, ieșiți din orbite. Ochii unui halucinat. Era în pragul divorțului. Serpuirea ilizibilă a șoselei prin întunericul zdrențuit. Si vorbele lui, rătăcind sub o lumină rece, fără stăpân. Fugisem de ceva fără nume
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
-ndrept De pe când nu-i fusesem samavolnic și nedrept Smuls de la divinu-i piept Să mă înlocuiască Petru și Pavel cu Puradelul Acela. 13.X.2009 Ca o farsă, istoria Așa a fost și-atunci: în Agora, Păstorii daci Mergeau cu mieii din cetățile de stânci Purtați la piept de mândrii baci, Bărbații Cavaleri Kabiri, Care susțineau acolo convorbiri, Prelegeri în parabole, pilde și fabule Ciugulindu-și codrul de pâine cu fagure; Grecii cumpărau în draci Carnea fragedă, nevinovată, Cu mireasmă de
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
nevinovată, Cu mireasmă de iarbă, de izvor, Până-ntr-o zi, Odată ca Niciodată, Când Păstorii Armâni nu mai avură spor. Un străin, cu numele Simon Petru, le vorbise lor Despre Zeul Necunoscut și Mântuitor Asemuindu-l, dându-i numele Mielul: [Oina al nostru Fiul de Mioară, Imaculat ca neaua, ca ghiocelul Ridicându-se între iarnă și primăvară.] Astfel căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii. Până când, un grec din Gnosa lui Pitagora Și-un Vlah din Erezia lui Plato, Cercetând învățătura nouă prin Agora Au luat-o-n brațe, au sărutat-o și-au preschimbat-o. La Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole până-n Valea Heerții. Grecii se creștinară fără să dea seamă în ciuda marilor ziditori de doctrine Care pălăvrăgiseră-n Agora odată cu laptele de
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Din alungare-n alungare, din refuz în refuz, Mestecat și dat mereu afară Cu țară și fără de țară Până la Patria lui Odată Ca Niciodată de Prima Oară -Eu sunt fiul Timpurilor de-acum și cele de odinioară. Cu frații mei, Mielul, Iedul și Lupul, Lepădându-ne și schimbându-ne între noi graiul, trupul Măsură a Celor Nouă Cavaleri ai Legii: Trei Frați Pătați și Nepătați, De Leda alăptați, pe pulpele-i calde în leagăn dați - Nici fii, nici bărbați. Unde caii
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
de Seară pân-la luceafărul din Zori, Din tufele de afin și dafin de câte nouă ori, Pe la Răscrucile Hekatei spulberându-ne noianul de flori. Din Valea Plângerii până la cele Șapte Vâlcele Am purtat cușmele de câte trei pielcele: Una de miel Să nu mă vadă nimenea în vre-un fel, A doua, de ied Să nu cunoască nimeni în cine cred, mă încred, Și-a treia, căciulă de piele de lup Să nu afle nimeni felul meu de-a fi la
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
topit nămeții Poporul Tău oprindu-l de la dezmățul cu vin, Lauda Arborilor Cunoașterii - Dafin și Afin -Din cornul de berbec revărsând izvorul graiului cristalin Al belșugului de lapte, de lumină și grâne Glorie bazileică dând Bacilor de la stâne. Lăudat Capul Mielului, Capul Iedului lăudat Celui ce numele său timpul nostru l-a dat Salmoxis al Gnoselor sub crengi de smochin, Una de stejar și alta de fag La care de trei ori să mă-nchin, De trei ori stând cu genunchiul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
ar aminti că vina celor căutați stă în cristale ei urcă, tălpile uriașe rup brazde gata stă să izbucnească fumul din dave libațiile, carnavalul să-nceapă. sus laolaltă zăpada și fânul calmă missa alpină- fiecare sub câte un astru stau mieii doar murmurele hypnotice din vreme în vreme îi deconspiră și-ndepărtat, foarte departe lemnul agonic au ajuns sus se aud horcăind, li s-au spart venele, au spume la gură, în pumnii de cremene strălucesc cuțitele lungi. ei nu au
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
cuțitele lungi. ei nu au iubit niciodată nu au chip, temniceri le sunt frații, în abatoare, altceva nu știu, meseria lor este moartea acum au mâinile roșii acum cămășile lor sunt roșii coboară versantul pe fiecare umăr au câte un miel alb o armată cu nenumărate picioare roșii istorie... cuie cuțite - religie de ce tocmai celor inocenți nu li se îngăduie să-l vadă pe Mire? prea multă moarte, prea multă și cei fără de chip sunt sătui de meseria asta
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]