67 matches
-
explica ajungerea în SNC a celulelor imunocompetente. Nu se cunoaște încă, dacă celulele imunocompetente au venit în contact prealabil cu antigenul eliberat în sânge,sau dacă ele sunt activate local. Cert este că prin injectarea în sânge de proteină bazică mielinică se poate induce un răspuns asemănător SM, adică o encefalită alergică experimentală (EAE). Prezența de anticorpi în LCR poate fi secundară pătrunderii limfocitelor B prin BHE, sau sintetizării la nivel central al imunoglobulinelor. Totuși o creștere în LCR a IgG
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bună a semnelor clinice ale SM, s-a încercat obținerea experimentală, cel puțin al unor forme asemănătoare, care dau modificări anatomice apropiate. Experimentele au fost efectuate pe cobai, câini etc, folosind ca antigen mielina și adjuvantul lui Freud, proteină bazică mielinică (PBM). Stimularea celulelor T presupune preexistența pe suprafața lor a unor receptori care pot prelua informația de la prezentatorii de antigen. Drumul de stimulare se poate face prin receptorii CD3/TCR sau CD2. Un factor de stimulare este molecula de histocompatibilitate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt prezente în stare latentă la majoritatea adulților sănătoși VEB - pozitivi. Potențialul patogen al limfocitelor T necesită activarea acestora, posibil prin mimetism molecular. O secvență pentapeptidică descoperită în structura antigenului viral nuclear prezintă similitudini cu un epitop al proteinei bazice mielinice, o componentă majoră a tecii de mielină. Mai mult, VEB induce expresia pe suprafața limfocitelor B și alfa - B cristalin, o proteină identificată recent drept un constituient autoantigenic major, a cărei expresie este modificată în sistemul nervos central al pacienților
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienților cu SM (VAN NOORT J.M. și colab., 2000). Prin urmare putem presupune că expunerea la VEB poate induce un răspuns imun greșit direcționat al gazdei împotriva propriilor antigene din sistemul nervos central, precum, alfa - B cristalin sau proteina bazică mielinică. VEB nu este singurul agent infecțios implicat în patogenia SM și în mod sigur nu este un factor declanșator obligatoriu, dovadă cei 5 copii cu SM, VEB-negativi. Posibilul rol al virusului herpetic uman 6 (VHU-6) a fost sugerat de expresia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
considerație genele, care - din punct de vedere logic - au posibilitatea să joace un rol în evoluția bolii, acestea fiind denumite gene candidat. Pentru SM, acest tip de gene sunt cele reprezentate de cele care pot codifica citokinele, receptorii imunologici, componențele mielinice și proteine implicate în clearence-ul viral (Multiple Sclerosis Genetics group California at San Francisco, 2002). Câteva studii examinează influența unui astfel de grup de gene, cum ar fi 1L-1R (care a fost asociat cu o forma de boală mai severă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celulele T helper 1 au efect proinflamator, iar celulele T helper 2 au un efect antiinflamator și reglator. Răspunsul patologic imun la antigenele specifice create se realizează prin două căi: o cale pe care fragmente proteice virale, asemănătoare fragmentelor proteice mielinice sunt recunoscute ca antigen, cu apariția unei reactivități imune încrucișate, și o a doua cale în care activitatea unui factor lezional endogen inflamator, sau exogen (viral, bacterian), produce fragmente peptidice antigenice mielinice, sau ale unor alte componente importante din sistemul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe care fragmente proteice virale, asemănătoare fragmentelor proteice mielinice sunt recunoscute ca antigen, cu apariția unei reactivități imune încrucișate, și o a doua cale în care activitatea unui factor lezional endogen inflamator, sau exogen (viral, bacterian), produce fragmente peptidice antigenice mielinice, sau ale unor alte componente importante din sistemul nervos central, cum ar fi oligodendrocitele, declanșând o mulțime de reacții autoimune. Toate aceste reacții se produc pe un teren de predispoziție genetică, cu participarea unor factori de mediu, cu scăderea imunității
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în leziunile demielinizante din SM. Interferonul gama și factorul de necroză tumorală alfa favorizează pătrunderea oxidului nitric în microglie, osteocite și macrofage. Anticorpii, oxidul nitric și factorul de necroză tumorală alfa distrug mielina și activează macrofagele pentru a fagocita componentele mielinice. Celulele T activate și macrofagele mai produc o substanță numită osteopontin, care mobilizează mai multe celule T helper 1 în producția de citokine proinflamatoare de tipul interferon gama și 1L-12. Osteopontinul suprimă activitatea citokinelor antiinflamatoare produse de celulele T helper
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
influx ridicat de calciu intracelular, cu leziuni necrotice ale oligodendrogliei și a axonilor. Există substanțe blocante a receptorilor alfa-amino-3hidroxi-4metil4isoxazolepropionic acid, care pot proteja celulele oligodendrogliale și axonii față de neurotransmițătorii excitatori tip glutamat, dar nu pot bloca răspunsul imun față de antigenele mielinice. În concluzie, putem spune că reacțiile inflamator-autoimune distrug mielina prin acțiunea directă a macrofagelor, dar și prin intermediul autoanticorpilor, citochinelor și complementului. După cum am mai afirmat, cauza SM este necunoscută, dar se crede că implică trei factori: vulnerabilitatea genetică (moștenire de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mielinei. Dezintegrarea fizică, urmată de cea chimică interesează toți componenții chimici ai tecii de mielină. În ambele afecțiuni, imaginea histochimică este dominată de compuși sudanofili, care dau o reacție pozitivă pentru esterii de colesterol și care rezultă din descommpunerea lipidelor mielinice. Procesul de demielinizare din ambele boli este inițiat de creșterea activității enzimelor proteolitice și de scăderea proteinei bazice din teaca de mielină. b. Caracteristic pentru EAE, cât și pentru SM este demielinizarea de tip primar, în care cel puțin în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt în general limitate la teritoriile infiltrate cu celule mononucleare și precipitate plasmatice. În SM focarele de demielinizare sunt izolate sau confluente, dispuse perivenos în formă de plăci; f2) în EAE leziunile demielinizante se găsesc în aceeași etapă de dezintegrare mielinică, pe când în SM se remarcă stadii evolutive diferite în raport cu momentul observației și durata bolii; f3) leziunile demielinizante din EAE nu prezintă caracterele de progresie periferică întâlnite la leziunile din SM. 5. Comparații imunopatologice între EAE a câinelui și SM Într-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
efect antialergic (ACTH) și imunosupresor (Imuranul), acționează spectacular asupra tabloului morfologic al EAE, influențând calitativ și cantitativ substratul lezional al procesului patologic. Efectele se traduc prin suprimarea aproape integrală a reacțiilor vasculare și a procesului inflamator asociat, prin protejarea structurilor mielinice și înlăturarea demielinizării perivasculare, fenomen constant în EAE netratată. î. Privind modificările imunochimice întâlnite în EAE la câine, putem spune că separarea electroforetică a proteinelor serice de la câinii bolnavi 71 de EAE ar putea constitui o metodă de monitorizare a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de leziuni punctiforme sau confluente, chiar pseudotumorale răspândite în interiorul substanței albe a sistemului nervos central. Topografia lor este sau periventriculară, sau subcorticală. Aceste leziuni pot fi întâlnite cu ajutorul RMN chiar în substanța cenușie, întrucât există acolo un contingent de fibre mielinice. Disparitatea și variabilitatea leziunilor substanței albe explică numărul mare de diagnostice diferențiale posibile. Multiple condiții patologice, începând de la factori vasculari până la colagenoze, pot da imagini RMN cu hiperintensitate punctiformă în interiorul substanței albe, imitând SM. RMN, oricât de performantă ar fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care și CHOFFLON notează în timpul perioadelor acute, o reducere a răspunsurilor la stimuli mitogeni. Pe de altă parte, s-a constatat la unii bolnavi o reducere a activității supresive a limfocitelor la contactul cu neuroantigenele, de unde și ipoteza că distrugerea mielinică apare ca urmare a reducerii funcției supresoare a limfocitelor T (a unor subpopulații de limfocite T, după cum am arătat mai sus). Alte studii arată o scădere a producerii de interferoni de către limfocitele bolnave puse în contact cu anumiți viruși. Toate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diagnosticului clinic și evoluției bolii. Sinteza intratecală a imunoglobulinelor (IgG) susține diagnosticul. Imaginea RMN contribuie la dovedirea leziunilor demielinizante, așa cum contribuie potențialele evocate. Există dovezi că SM are o bază imună. Celulele T activate în vivo, reactive la proteina bazică mielinică sau legăturile celulare T care reacționează cu un fragment de proteină bazică sunt găsite în sângele pacienților cu SM. Mecanismul prin care celulele T activate duc la leziuni inflamatoare și demielinizante în SNC rămâne incomplet înțeles. În EAE sensibilizarea celulelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deciziei terapeutice și este posibil ca, instituind tratamentul mai timpuriu să reducem gradul leziunilor tisulare, să încetinim evoluția bolii și să atenuăm în cele din urmă invaliditatea. În LCR-ul bolnavilor cu SM se depistează cantități crescute de proteină bazică mielinică (PBM). LAMERS K. J. B. și colab., (1998); SELLEBSERG F. și colab., (1998) arată că PBM poate fi depistată la 84% din bolnavii cu SM, în faza de puseu și numai la 27% în faza de remisiune. Prin urmare, avem
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a dat rezultate bune și nu se recomandă acest tratament în SM. Tratamentul de desensibilizare este unul din tratamentele de la care se așteaptă rezultate spectaculoase. Pentru desensibilizare se folosesc extracte din creierul de porc sau vită care conțin proteina bazică mielinică, cu proprietăți antigenice răspunzătoare de producerea bolii experimentale (EAE). Ponind de la constatarea că doze mari, repetate pot preveni sau suprima dezvoltarea EAE, prin producere de anticorpi specifici, s-a trecut la aplicarea metodei în tratamentul SM. La cea mai mare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fost înlăturate, dar au fost câteva cazuri spectaculos ameliorate. Acest lucru a dat speranțe, cercetările continuând, mai ales că au apărut ameliorări temporare ale simptomelor neurologice. Astfel a apărut copolimerul 1 (COP1) care este un polipetid sintetic asemănător proteinei bazice mielinice. Este un polimer format din 4 aminoacizi ce reacționează imunologic încrucișat cu proteina bazică mielinică. Polimerul nu produce, dar poate opri procesul din EAE la animale. Cercetările continuă în foarte multe țări: SUA, Germania, Israel, Belgia etc. Într-un studiu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
continuând, mai ales că au apărut ameliorări temporare ale simptomelor neurologice. Astfel a apărut copolimerul 1 (COP1) care este un polipetid sintetic asemănător proteinei bazice mielinice. Este un polimer format din 4 aminoacizi ce reacționează imunologic încrucișat cu proteina bazică mielinică. Polimerul nu produce, dar poate opri procesul din EAE la animale. Cercetările continuă în foarte multe țări: SUA, Germania, Israel, Belgia etc. Într-un studiu dublu orb efectuat în SUA timp de 2 ani pe bolnavi cu forme ușoare, (scorul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cronic-progresivă de SM. Costul 195 tratamentului este obișnuit, toxicitatea redusă și se așteaptă rezultate încurajatoare din partea unor cercetări aflate în curs. Se așteaptă rezultatul unui studiu amplu israelian. După multe încercări s-a reușit producerea unui preparat de proteină bazică mielinică din creierul de vacă, care poate fi administrat per os pentru imunizarea bolnavilor. Este un fel de preparat ca și COP1 dar natural și care se administrază mai ușor per os. Se așteaptă rezultatele mai multor studii începute cu acest
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la 4 luni după începerea tratamentului, nu sunt de tip neutralizant, nu au influențat nici după 6 ani eficacitatea tratamentului, pacienții care nu au mai avut pusee având titruri înalte de anticorpi. Anticorpii nu au acțiune încrucișată cu proteină bazică mielinică și nici cu interferoni. Tratamentul cu Copaxone este de 4-5 ani, se indică la cazurile de SM RR monosimptomatică, este bine tolerat, nefiind limitat de asocierea altor afecțiuni la bolnavii cu SM și nu necesită monitorizare periodică a unor parametrii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
agenților infecțioși, acest lucru poate fi teoretic obținut prin imunizarea directă cu celule T patogene. În acest stadiu, celulele T specifice pentru una din componentele majore din mielină și autogene candidate în SM, proteina de bază din mielină (proteina bazică mielinică), poate fi folosită ca agent de vaccin. Vaccinarea a fost eficientă în modelele EAE care au fost induse cu proteină bazică mielinică (BEN-NUN A., 1981). Toleranța poate apărea prin deleția (ștergerea) celulelor T specifice MBP (proteină bazică mielinică), mediată prin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
una din componentele majore din mielină și autogene candidate în SM, proteina de bază din mielină (proteina bazică mielinică), poate fi folosită ca agent de vaccin. Vaccinarea a fost eficientă în modelele EAE care au fost induse cu proteină bazică mielinică (BEN-NUN A., 1981). Toleranța poate apărea prin deleția (ștergerea) celulelor T specifice MBP (proteină bazică mielinică), mediată prin lipsă de CD8 + cellule T anti-idiotipice (LIDER O. și colab., 1988; LOHSE A.W. și colab., 1989; MEDAER R. și colab., 1995
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
proteina bazică mielinică), poate fi folosită ca agent de vaccin. Vaccinarea a fost eficientă în modelele EAE care au fost induse cu proteină bazică mielinică (BEN-NUN A., 1981). Toleranța poate apărea prin deleția (ștergerea) celulelor T specifice MBP (proteină bazică mielinică), mediată prin lipsă de CD8 + cellule T anti-idiotipice (LIDER O. și colab., 1988; LOHSE A.W. și colab., 1989; MEDAER R. și colab., 1995; ZHANG J. și colab., 1993). Un raport mai recent asupra probei fazei II de vaccinare a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
demonstrat puncte importante. Studiile imunologice în testul cu doză mai mare de APL au demonstrat o legătură între exacerbarea bolii și extinderea celulelor T (83-99) MBP activate. Aceste studii au furnizat o dovadă puternică asupra faptului că autoimunitatea împotriva componentelor mielinice în SM este condusă de celulele TCD4+mielin specifice cu fenotip Th1 (BIELEKOVA B. și colab., 2000). În trialul precedent de fază I ca și trialul multicentric de fază II, doze mai mici de APL au arătat o tendință spre
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]