56 matches
-
de lemn de stejar cu săpun mult și cu apă fierbinte. Pentru vite, Se fierbe 1 kg. de tutun la 4-5 l. de apă, cu cenușă sau chiar găinaț. Cu zeama obținută se spală vita bolnavă. Sau se fierbe o mierță de spânz într-o căldare până iese toată puterea din el. Pe urmă se filtrează ca să rămână leșia limpede. În leșie se pune 1 l. de unsoare și se fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Parțial 1. Almasu - Cutis - Jebucu - Mesteacanu - Petrinzel - Sfaras - Stana - Taudu 2. Babeni - Clit - Pirosa - Poienița 3. Bălan - Galpaia 4. Bănișor - Ban 5. Bobota - Zalnoc 6. Carastelec - Dumuslau 7. Coseiu - Archid - Chilioara 8. Creaca - Ciglean - Viile Jacului 9. Cuzaplac - Cublesu - Galaseni - Mierța - Ruginoasa - Stoboru 10. Galgau - Francenii de Piatră 11. Hereclean - Bocsita 12. Hida - Miluani - Paduris - Sânpetru Almasului - Stupini - Trestia 13. Horoatu Crasnei - Hurez - Starciu - Seredeiu 14. Ileanda - Bizusa-Băi - Barsauta - Dolheni - Luminisu - Maleni - Șasa 15. Letca - Ciula - Cozla - Purcaret - Soimuseni - Vălișoara 16
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
nu-l determină pe Împăratul Roș să-i dea fata lui Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele au ales macul dintr-o „mierță de sămânță de mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul celei adevărate. În sfârșit, prefăcută Într-o pasăre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
m-aștepți până la toamnă... Cum nu, bade Costache? Te-aștept. Se poate să nu te-aștept tocmai pe dumneata? Din vorbă în vorbă, cad oamenii la învoială. Negustorul împrumută săteanului 5 lei până la toamnă. Săteanul va plăti în natură: o mierță de porumb. S-au înțeles. Românul a plecat; și-a luat o pălărie pe care a dat 3 lei 80 de bani. După ce ese din prăvălie, se întâlnește Românul cu doi prieteni.. A cumpărat omul o pălărie, deci trebue să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și bei și adălmașul... Da mie ce mi se cuvine nu-mi dai?... Eu n-am drept la dobândă? Trebue să-mi dai dobândă pe banii mei. Cum să-ți dau dobândă, jupâne? Nu-ți dau pentru 5 lei, o mierță de păpușoi? Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mie ce mi se cuvine nu-mi dai?... Eu n-am drept la dobândă? Trebue să-mi dai dobândă pe banii mei. Cum să-ți dau dobândă, jupâne? Nu-ți dau pentru 5 lei, o mierță de păpușoi? Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun, zice și badea Dinu, atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un franc 20 de bani pe lună. Pentru 5 franci un franc pe lună. Până la toamnă, pentru 8 luni de zile, opt lei dobândă la 5 lei. Deci Românul avea să plătească în toamna anului 1904, domnului Strul Cuten, o mierță de porumb și opt lei. Toamna vine; porumb nu s-a făcut. Strul Cuten cheamă pe Român la socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire dă pe sătean în judecată pentru două mierțe de păpușoi sau 48 de lei bani ghiață (mierța socotită cu 24 de lei). Dar nu e milă la mijloc. Socoteala și-o face domnul Strul și aici bine: suma de 48 de lei se poate dobândi prin judecătoria comunală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire dă pe sătean în judecată pentru două mierțe de păpușoi sau 48 de lei bani ghiață (mierța socotită cu 24 de lei). Dar nu e milă la mijloc. Socoteala și-o face domnul Strul și aici bine: suma de 48 de lei se poate dobândi prin judecătoria comunală care judecă până la suma de 50 de lei; după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din tovarășii adălmașului și el știe că în adevăr Costache Dinu a luat parale și a făgăduit să le plătească. Judecata deci hotărăște ca negustorul să-și ia dreptul său. Deci condamnă pe sătean să dea lui Strul Cuten două mierțe de porumb sau 48 de lei, plus cinci lei cheltuială de judecată, ceia ce face 53 de lei. Trece termenul de apel, o lună de zile. Domnul Strul ia hotărârea definitivă și o investește cu formula executorie. Apoi pune hârtia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la fel și la Bârlad, și preotul trebuie să slujească în locurile amintite. Azi din cauza lipsei preoților nu șade
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
europeană, pp. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
europeană, p. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Frăncenii de Piatră Dobrocina Carastelec Marca Bănișor Gălășeni Dolheni Ceaca Maladia Bărsău Huta-Buciumi Fildu de Mijloc Cheud Petrindu Benesat Măgura-Gâlgău Fildu de Sus Ciglean Poiana Blenchii Bizușa Băi Măleni Gură Vlădesei Ciureni Pusta Vale Bobota Mesteacăn Hurez Cormeniș Ratin Bocșa Mierța Jebuc Cosniciu de Jos Recea Mare Bodia Miluani Luminiș Cristolț Rona Bogdana Păduriș Mineu Criștelec Rus Boghiș Petrinzel Muncel Deja Stărciu Borla Poiana Onții Negreni Deleni Șimișna Borza Rogna Noțig Derșida Tămașa Bozna Ruginoasa Piroșa Dioșod Tetiș Brăglez Șasa Popteleac
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Bobota, Derșida, Zalnoc Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Bodia, Bogdana, Huța, Răstolț, Sângeorgiu de Meseș Comuna Camăr Sate: Camăr, Pădureni Comuna Chieșd Sate: Chieșd, Colonia Sighetu Silvaniei, Sighetu Silvaniei Comuna Cizer Sate: Cizer, Plesca, Pria Comuna Cuzăplac Sate: Cuzăplac, Cubleșu, Gălășeni, Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru, Tămașa Comuna Fildu de Jos Sate: Fildu de Jos, Fildu de Mijloc, Fildu de Sus, Tetișu Comuna Halmășd Sate: Halmășd, Aleuș, Cerișa, Drighiu, Fufez Comuna Horoatu Crasnei Sate: Horoatu Crasnei, Hurez, Șeredeiu, Stărciu Comuna Ip Sate: Ip
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului Buccow din
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe umeri, etc. În scopul măsurării cerealelor se folosea ,mierța”, un vas cilindric din lemn de cca. 25 litri. În Livadia în secolul XX trăiau două familii de origine rromă, cu numeroși copii, care se ocupau de fierărie. Prima familie era a lui Muntean Ciucur (un fel de bulibașă), un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
recoltat 28.255 clăi de grâu, 7.296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramură
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramură de măslin în
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
al iobagilor”, magistratul orașului a întocmit un regulament care reglementa obligațiile acestora. Cei care aveau boi, erau obligați să lucreze cu carul câte trei zile în fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu de toamnă și 100 de mierțe de ovăz, iar roada să se dea spre folosința orașului „pentru ușurarea săracilor”. După terminarea lucrărilor cu aratul, cositul, etc. în folosul orașului, puteau lucra și în alte părți pentru ca astfel „să
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]