46 matches
-
Gheorghe Grigurcu Ne-a reținut atenția o substanțială carte semnată Sergiu Miculescu Măștile lui Eugen Ionescu. Solid documentată, cu o tonalitate sobră și o frază miezoasă, ea își propune a scoate în relief, în opoziție cu un punct de vedere al lui Gelu Ionescu, unitatea operei ionesciene, pe care fazele română și franceză n-o scindează decît aparent, dar totodată stabilește cîteva "motive structurante" ale acesteia
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
Cronicar Mozart și Islamul Concis, miezos și plin de luciditate este excelentul articol al lui Petru Iancu din numărul din 13-19 octombrie al Dilemei vechi. Articolul este intitulat "Suicidul politic corect" și are drept temă seninătatea timorată cu care Europa, pusă în fața valului islamic, își dovedește
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10166_a_11491]
-
bani. Două puncte tari în acest număr: o splendidă scrisoare a lui N. Steinhardt către Constantin Noica precedată de o confesiune a lui Gabriel Liiceanu pentru cei care au urechi de auzit și ochi de citit și un spumos, un miezos interviu al lui Dan C. Mihăilescu. Cităm fragmentar de aici câteva sfaturi pentru un critic tînăr: "Să cauți să debutezi cu un volum unitar, rotund, de cercetare, nu de publicistică. Să nu-ți faci nici o umbră de iluzie în ce privește respectul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
că, lingvist de meserie (a coordonat reeditarea, integral revizuită, a dicționarului lui Tiktin și ediția monumentală a Bibliei lui Șerban Cantacuzino), Paul Miron uită să le conceadă literaților dreptul de a se entuziasma în fața, pur și simplu, spectacolului de cuvinte miezoase pe care acesta îl pune în scenă cu o naturalețe, multora, străină. La prima lectură, și pe mine tot asta m-a frapat. În plus, acte manqué sau nu, atunci când, stârnit de Ovidiu Nimigean, se referă la neajunsurile literaturii care
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
cum face, de regulă, orice discurs prozelit ce se respectă, ci chiar despre o astfel de lume terestră, despre miraculosul nostru cotidian presărat cu sfinți rămași necunoscuți. Sfințenia-de-zi-cu-zi, ascunsă dar revelată la momentul potrivit (și iarăși aș înlocui potrivit cu mai miezosul, aici, „folositor”), este supratema acestui volum, similară întrucâtva acelui „sacru camuflat în profan” despre care vorbea Eliade. Aflăm, astfel, că descoperitorii lui Hristos, fie că e vorba de „stareți” cu experiență sau de ierarhi, fie de călugărițe neștiutoare de carte
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
-i vor înlocui orice altă nutriție. Neconformist, va răsturna cu cotul buteliile de răcoritoare, farfurioarele cu alune descojite - de aici și năzuința supremă a somităților politice de a ieși în societate măcar cu un volum de versuri, dacă nu cu miezoase proze. Tirajele de câte 180.000 de exemplare, pe care sigur le hotăra bardul en titre al lui Ceaușescu, precum tot personal și le distribuia, stârnesc în zilele noastre mila la adresa unui mic trecut. Cum însă omul este, de la izgonriea
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
și cu promisiunea unui miez fabulos”) și mai ales prin aducătoarea lor, o fetiță de 12-13 ani, versiune de Lolită „jitană”, care apare din când în când pentru a oferi ispititoarele fructe. Ambianța marină erotizată se împlinește prin evocarea smochinelor miezoase și a purtătoarei lor pe tipsie. Acesta este cadrul în care adulterul se săvârșește, protagoniștii fiind împinși în păcat de o răvășitoare patimă carnală izbucnită în ei de cum s-au văzut. Paul, un tânăr scriitor cunoscut, Alicia, o tânără regizoare
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
încolțise în mintea tânărului critic, se va nuanța în deceniile următoare, dar faptul rămâne. Nu vom ști niciodată, probabil, dacă nenea Iancu era sau nu convins că, satirizându-i pe Miticii lui, îi va învăța să vorbească și corect, și miezos, abandonând astfel "marea trăncăneală". Mai degrabă nu. Pentru că, dacă, spre deosebire de umor, satira e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
mitologie fără de livresc, surprinzător deschisă depășirii de sine. Și peste toate, încheiere la acest elogiu al locurilor care ne confortează față de noi înșine, care ne confirmă și ne împacă superior, să pomenesc o formulă pusă recent în fruntea unui text miezos despre Pierro della Francesca: „Loc clar”, sînt vorbele găsite de un pictor și exeget sagace, Jean-Paul Marcheschi, pentru a rezuma sintetic imensa forță intelectuală pe care o atinge acest contemplator neîntrecut, cînd înaintează, majestuos și lent, prin vuietul veacurilor.
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
iese cu adevărat la rampă în critica literară. Că, pe lângă aceasta, există sensibile și frecvente intersecții cu istoria culturală, munca de cercetare și studiile mentalitare de dată recentă, sau că ele pot fi analizate separat pe capitole întinse ori paragrafe miezoase este pe deplin just, nu însă și precumpănitor. Paradoxal aproape, în ciuda seriozității - și uneori chiar aridității - fără fisură a studiului, marele merit al lui Paul Cernat este unul specific îndeobște prozatorilor sau - din când în când - advertiserilor : acela de a
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
Până acum, totul pare limpede. Cât privește nedumeririle (sau, mai franc spus, nemulțumirile) pe care această critică înzestrată cu valențele excelenței le poate stârni, ele sunt în număr de două: elegantă sub raport stilistic, acompaniată de o melodie aparte, fraza miezoasă a lui Negrici riscă să fie confundată, la rigoare, cu cele, ornate și goale, ale impresioniștilor pursânge, ceea ce diluează mult radicalismul afirmațiilor; și, modest și oarecum old fashioned, criticul alege să se exprime la o rebarbativ academică persoană întâi plural
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
fete / Să se-mpene în sărbători, / Să le vie pețitori”. Nu-i greu de înțeles, cîntarea în această variantă binecuvîntează fervoarea și împăunările unei case unde o tînără își așteaptă măritișul. Ce franchețe, în gestul adaptării la concret, în apelul la miezoase analogii cu plinătatea de bun augur a plantelor ce ocrotesc, de totdeauna, preajma țăranului! „Doamne, dă fetii noroc Ca sămînța-n busuioc, Doamne, dă fetii viață Ca florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Radu Cosașu pe culoarele Casei Scînteii. Bîrfeam și cîrteam, iar dacă mai apărea și dl Albala făceam un mic pocher din replici literar politice. Plusînd fiecare pe cît îl lăsa inspirația de moment. “Mîna” se încheia cu o observație mai miezoasă a vreunuia dintre jucători urmată de cîteva secunde de tăcere admirativă a celorlalți doi. Atunci l-am auzit pe Cosașu teoretizînd birul pe talent. Se apropia nu mai știu ce prilej de glorificare a lui Ceaușescu. Se făceau obișnuitele comenzi
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
siguri că avem de-a face cu un talent. Dar un talent pe care, culmea consternării, autorul și-l privește cu mefiență și detașare, ca pe o abatere de la adevărata chemare. Probabil că așa i-a fost hărăzit acestei praștii miezoase: să folosească pictura ca pretext de etalare a unei rare virtuozități narative, de vreme ce aici, în tratatul despre icoană, avem prilejul de a vedea un spectacol de cultură teologică înfățișat într-o limbă vie și imprevizibilă. Privit mai îndeaproape, farmecul autorului
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
timpului în țară sau în străinătate. Din ele se desprinde portretul unui spirit erudit căruia știința teoretică nu i-a atrofiat flerul limbii. Așa se face că istoricul are un foarte eficient dozaj al limbii de care face uz. E miezos fără să fie dulceag de arhaic, alternînd precizia terminologiei savante cu mustul vocabulelor pitorești. De aici și senzația stranie pe care o lasă: un istoric înzestrat cu talent literar; și cu devoțiune creștină. Un savant dornic de întunecimea încăperilor mînăstirești
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
săi, precum musafirul Însuși. Academicianul francez nu părea insultat. A chemat-o pe Marie-France și a rugat-o să arate oaspetelui micuța ei cameră, ca acesta să se convingă că apartamentul are totuși Încă o Încăpere... Ascultam, și nu prea, miezoasa anecdotă. Expresia de nobilă tristețe a chipului abia văzut, Într-o clipire a destinului, continua să mă urmărească. „Nu mă pot obișnui cu viața”, auzeam În jur și În mine Însumi vocea lui Bérenger citind chipul de neuitat al autorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor." 6. Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi și limpezite. 7. Și, pe muntele acesta, înlătură măhrama care acopere toate popoarele, și învelitoarea care înfășoară toate neamurile; 8. nimicește moartea pe vecie: Domnul Dumnezeu șterge lacrimile de pe toate fețele, și îndepărtează de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
venei! din dragoste pentru Lică și se exprima prin înrăire și prin mojicie. Lina era prima ei victimă. Sia, care era cu Lina de obicei îndărătnică, acum făcea dinadins tot ce putea ca s-o supere. Lina avea un suflet miezos și puhav ca pâinea moale, dar avea și micile ei manii inofensive: un ghem de lână pe care nu-1 suferea să i-1 deșire nimeni; cabinetul medical ce sticlea și unde nu vrea să se amestece nimeni; 0 boccea unde
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
har în această instituție numită „școala vieții”, un co-sistem al întregului, al societății. „Școala trebuie să aibă o largă deschidere către viață pentru a transforma viața într-o veritabilă școală”. În fiece aforism se joacă cea mai teribilă și mai miezoasă piesă de teatru, ca însăși viața: „Întoarcerea fiului risipitor”. Însă refacerea ca întoarcere, dar pe o sublimă-sublimatoare spirală, la punctul inițial a drumului e mai mult decât o facere, e naștere, și-anume: naștere din nou. Întors (gr., nostos nostalgie
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
insistentă, biruiseră. Iar de pe la 1837, prin astuparea și cicatrizarea ei completă, Bucureștioara nu se mai regăsește pe nici o hartă. Doar actualii dezgropători ai rețelelor de canalizare ai I.C.A.B.-ului mai înțeapă, când și când, cîte-o vână de pământ viu, gras, miezos, îndopat cu împuțiciunile asimilate, semn că, pe sub scoarțele pavajelor centrale ale Bucureștiului, mai pulsează ceva din inima pârâiașului care circumscria punctele descântate ale orașului. 98 DANIEL BĂNULESCU - Dar de ce, fă? De ce-mpietrește?... Ce le-arăți? Din încăperile podidite de întuneric
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o construcție amintind de maniera scriitoarei Karen Blixen, cartea prezintă destrămarea unui cuplu (un tânăr profesor cu un contract într-o țară africană și soția lui), pe motivul unei suspiciuni de infidelitate. Eristikon (1982), catalogat de critică drept „cel mai miezos text” al autorului (Laurențiu Ulici), abordează din nou teme existențiale, conflictul centrându-se în jurul unui personaj a cărui viață se transformă într-un calvar îndată ce directorul școlii, unde lucra ca profesor de matematică, un ins despotic care strânsese timp de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]