558 matches
-
Philippe Barthélemy tratează apoi, în capitolul III, despre "demografia locurilor de muncă" și ne amintește că șomajul și "locul de muncă" (stocuri demografice) formează împreună populația activă, subansamblu al populației totale. În acest sens, evoluțiile demografice fundamentale (fertilitate, îmbătrânire, mișcări migratorii) se traduc prin fluxuri care reacționează cu forță asupra acestor stocuri și induc, de asemenea, evoluții structurale (vârstă, sex) condiționând puternic contextul general al activității economice. În sfârșit, evoluțiile demografice care nu încetează să se afirme de peste trei sau patru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de suflete mai mult decât s-a prevăzut, fie aproximativ 75 milioane de locuitori. Gilles Pison, director de cercetare la Institutul național de studii demografice (INED), înclină pentru această declarație. Două elemente explică emergența acestui punct de vedere: intensitatea mișcărilor migratorii (sold migrator anual net de două ori mai ridicat decât prevedea INSEE) și, mai mult, o fertilitate mult mai intensă decât se credea (indice conjunctural de 1,78 în 1998, 1,92 în 2004), lăsând să se prevadă o revenire
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de vedere material și politic, în momentul în care se pun problemele unui procent de șomaj masiv la tinerii proveniți din imigrație și a integrării acestor populații? În 1991 deja, OCDE ridica un număr oarecare de dificultăți legate de politicile migratorii vizând modificarea structurii demografice (OCDE, 1991). Majoritatea țărilor OCDE fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din țări în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, există distanța dintre modelul dinamic al populațiilor și dinamica socială. Istoria Americii de Nord
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
capital uman ar fi capabili să plătească cotizații ridicate și să contribuie la creșterea economică. Totuși, până la urmă, această populație ar pretinde să și primească pensii mari. Imigrația masivă nu pare să fie soluția la îmbătrânirea demografică. De aceea, politicile migratorii fondate pe interese convergente între țările marcate de declinul demografic și cele a căror populație continuă să crească, sunt de dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană a prezentat cartea verde, în ianuarie 2005, asupra gestionării migrației economice, plecând de la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
politicilor financiare și asupra angajamentelor în materie de pensii. Să nu uităm nici că efectivele de generații prezente și viitoare se supun tuturor contingențelor demografice de natalitate, de mobilitate, de fertilitate, de speranță de viață la naștere ca și mișcărilor migratorii. Regăsim indirect problematica finanțării pensiilor și cea a echilibrului finanțelor publice. Să notăm în încheierea acestui punct că raportul Pébereau despre situația bugetară a Franței, publicat în decembrie 2005, a pus accentul pe angajamentele statului în spiritul modelelor lui Auerbach
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fost mai rapid în zonele urbane (pornind de la o bază mai mică), prin urmare, diferența a scăzut de la 15 puncte procentuale în 2003, la 6 puncte procentuale în 2021 (Figura 1). Acest lucru se explică parțial prin dinamica migratorie care face ca procesul de îmbătrânire din România să fie diferit de cel observat în majoritatea țărilor UE (cu excepția Bulgariei, Letoniei și Lituaniei). În comparație cu alte țări, este mai probabil ca scăderea populației României să favorizeze migrația internațională
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
din regiunea Balcanilor de Vest și, indirect, de nivelul migrației înregistrate pe ruta Mediteranei de Est, cu toate că România nu se află pe rutele alese de migranți pentru a ajunge în Spațiul Schengen. Deși se află în proximitatea rutei migratorie a Balcanilor de Vest, datele FRONTEX arată că doar o mică parte din fluxul migraționist de pe această rută interacționează cu România. Regiunea Balcanilor de Vest indică o presiune migraționistă în continuă creștere devenind cea mai activă rută migratorie la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
rutei migratorie a Balcanilor de Vest, datele FRONTEX arată că doar o mică parte din fluxul migraționist de pe această rută interacționează cu România. Regiunea Balcanilor de Vest indică o presiune migraționistă în continuă creștere devenind cea mai activă rută migratorie la nivel european, iar pentru ieșirea din regiune, cei mai mulți migranți au continuat să se concentreze pe segmentul dintre Serbia și Ungaria, deși valori ridicate au fost observate și pe sub-ruta alternativă dintre Croația și Bosnia și Herțegovina. În
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
către IGI, în conformitate cu prevederile legislației naționale. În acest sens, autoritățile române responsabile identifică permanent noi canale de cooperare cu autoritățile responsabile din statele membre, în vederea stabilirii modalității de executare a obligației de returnare. Având în vedere presiunea migratorie întregistrată în ultimii ani, IGI va acorda prioritate adaptării măsurilor de returnare a imigranților ilegali la standardele UE, prin continuarea programelor de repatriere umanitară voluntară asistată, asigurarea unui capacități de cazare adecvată pentru străinii împotriva cărora se dispune măsura luării
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
Informații Schengen (SIS) începând cu 5 noiembrie 2010. Acest sistem permite încărcarea de date și transmiterea de alerte“, se mai arată în comunicatul MAE. Totodată, MAE precizează că România aduce o contribuție semnificativă la eforturile UE de a gestiona presiunea migratorie la frontiera greco-turcă. „România participă la operațiunea RABIT de la frontiera dintre Grecia și Turcia, iar până în momentul de față are, alături de Germania, cea mai mare contribuție la această operațiune, atât din punct de vedere al mijloacelor tehnice, cât și al
MAE despre afirmaţiile ministrului francez al Afacerilor Externe: Să vină să vadă în teren () [Corola-journal/Journalistic/61367_a_62692]
-
întrucât în perioada 25-27 ianuarie se va afla la lucrările Consiliului Justiție și Afaceri Interne la Copenhaga. "Acesta este primul Consiliu desfășurat sub coordonarea președinției daneze, printre subiectele aflate în discuție fiind identificarea unor soluții pentru a face față presiunii migratorii accentuate la frontierele externe ale Uniunii Europene și modalitățile de finanțare ale unor instrumente eficiente de combatere a terorismului", se arată în comunicatul MAI. Ministrul Traian Igaș va avea o întâlnire bilaterală cu omologul danez, ocazie cu care va stabili
Igaş nu va participa la audierile din Comisia de Apărare () [Corola-journal/Journalistic/46365_a_47690]
-
Gestionarea fluxurilor migratorii este deficitară și se impune revizuirea acordurilor Schengen, iar dacă Europa nu va institui ”în următoarele 12 luni” ”un Guvern politic al Schengen”, Franța va suspenda participarea Franței, a declarat, duminică, președintele francez Nicolas Sarkozy. "Acordurile Schengen nu mai permit
Sarkozy: Acordurile Schengen trebuie revizuite, în maximum un an () [Corola-journal/Journalistic/58589_a_59914]
-
trebuie revizuite. Trebuie implementată pentru Schengen o reformă structurală ca aceea pe care tocmai am implementat-o pentru euro ", a afirmat președintele francez, care candidează pentru un al doilea mandat. Nicolas Sarkozy a susținut că "nu trebuie lăsată gestionarea fluxurilor migratorii numai în mâinile tehnocraților și ale tribunalelor", avertizând că "în situația noastră economică și socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul său, nu îi va mai putea găzdui demn pe cei care sosesc, nu va mai putea răspunde la
Sarkozy: Acordurile Schengen trebuie revizuite, în maximum un an () [Corola-journal/Journalistic/58589_a_59914]
-
prima zi după primul tur de scrutin ale prezidențialelor din Franța, prin care încearcă atragerea voturilor extremei drepte, și declară că nu mai vrea o Europă "terminată", solicitând Uniunii Europene să accepte închiderea frontierelor naționale pentru a stăpâni pericolul fluxurilor migratorii, în caz contrar, Franța va fi apărată de el. "Francezii nu mai vor o Europă ca o sită. Acesta este mesajul pe care l-am auzit", a declarat Nicolas Sarkozy chiar a doua zi după primul tur de scrutin. "Dacă
Sarkozy vrea închiderea granițelor Schengen () [Corola-journal/Journalistic/58386_a_59711]
-
imigranților ce ajung în Franța și supunerea la un 'examen de limbă franceză a oricărei persoane care ar dori să vină în Franța', ca o garanție a faptului că se va putea integra. "O Europă care nu își stăpânește fluxurile migratorii este (o Europă) terminată", a insistat el într-o reuniune electorală, potrivit RTV.net. Mai mult, ministrul francez de interne, Claude Guéant, va reclama, joi, la Luxemburg, în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din UE, posibilitatea de a restabili controale
Sarkozy vrea închiderea granițelor Schengen () [Corola-journal/Journalistic/58386_a_59711]
-
șase luni ce poate fi prelungită cu încă șase luni, atunci când controlul unei frontiere externe a Spațiului nu mai este asigurat din cauza unor circumstanțe excepționale". În plus a fost creat un mecanism pentru prevenirea unei crize provocate de o "presiune migratorie necontrolabilă" antrenând un eșec al controlului la o frontieră externă a Spațiului Schengen.
Ne-am agitat degeaba: Spațiul Schengen se desființează temporar by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37180_a_38505]
-
invece, nello stesso intervallo di tempo fă registrare una variazione minimă (7%). Asia, America Latină ed Oceania fanno registrare una crescita tra îl 60 ed îl 70%, mentre la variazione è di circa îl 40% în Nord America.3 Sul versante migratorio, invece, negli anni '80 l'Europa rappresentava circa un terzo del saldo migratorio per le aree continentali în attivo e, a partire dagli anni '90, arriva a rappresentare circa la metà del saldo netto. Dopo una flessione (anche în termini
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
America Latină ed Oceania fanno registrare una crescita tra îl 60 ed îl 70%, mentre la variazione è di circa îl 40% în Nord America.3 Sul versante migratorio, invece, negli anni '80 l'Europa rappresentava circa un terzo del saldo migratorio per le aree continentali în attivo e, a partire dagli anni '90, arriva a rappresentare circa la metà del saldo netto. Dopo una flessione (anche în termini di valori assoluti) ha superato nettamente îl Nord America negli anni 2000, rappresentando
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
relativi (dal 55% al 46%); la quota del Nord America invece resta stabile în termini assoluti (1,2 milioni) e cresce în termini relativi (dal 38% al 48%). Emerge, quindi, un significativo cambiamento sia dell'evoluzione demografică sia delle traiettorie migratorie che interessano le diverse aree geografiche continentali, soprattutto quella africană. Inoltre, îl rapporto UNDP4 sullo sviluppo umano (2014) mette în risalto anche îl fattore socioeconomico che caratterizza alcune aree geografiche e stima che almeno 2,7 miliardi di persone nel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un reddito al di sotto della soglia di povertà riconosciuta internazionalmente (al di sotto di 2,5 dollari giornalieri); di questi oltre mezzo miliardo vive în Africa (quindi circa la metà dell'intera popolazione). Assume rilievo, quindi, proprio la crescita migratoria (Ministero del lavoro e delle politiche sociali, 2014) dall'area africană sia în termini assoluti (da 350 a500mila) che relativi (dal 10 al 20%) che și declina poi nell'intensificazione dei flussi sull'asse Africa-Europa dovuto:5 a cosiddetti fattori
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
paesi di destinazione (Europa e Italia), ovvero la disponibilità di un mercato del lavoro per quelle mansioni poco attrattive (mansioni poco qualificate e con limitată prospettiva di carriera) per i lavoratori locali, e da fattori push che spingono al progetto migratorio per motivi legați a: aumento della popolazione; situazioni belliche; conflitti etnico-religiosi; economie povere e senza prospettive; ricongiungimenti familiari. L'Europa è diventato così îl primo continente di maggior attrazione per i migranți (31,4% del totale della migrazione mondiale) per
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
l'esodo dall'Italia verso i paesi più industrializzati del nostro ha visto coinvolti più di 7 milioni di cittadini italiani.14 În questi tempi assistiamo ad una lentă trasformazione, senza soluzione di continuità, che capovolge la storia demografică e migratoria della nostră società, diventata uno dei punți di approdo del flusso migratorio per gran parte proveniențe dal nord Africa e, nello stesso tempo, si è scoperta impreparata, culturalmente ed organizzativamente, ad affrontare un tale fenomeno dai risvolti umanitari spesso drammatici
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
visto coinvolti più di 7 milioni di cittadini italiani.14 În questi tempi assistiamo ad una lentă trasformazione, senza soluzione di continuità, che capovolge la storia demografică e migratoria della nostră società, diventata uno dei punți di approdo del flusso migratorio per gran parte proveniențe dal nord Africa e, nello stesso tempo, si è scoperta impreparata, culturalmente ed organizzativamente, ad affrontare un tale fenomeno dai risvolti umanitari spesso drammatici. Le motivazioni di ordine economico rimangono le più rilevanti: è indubbio che
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
căușe determinanți di tale esodo, che coinvolge centinaia di migliaia di persone all'anno e dopo aver sperimentato l'inadeguatezza di alcuni interventi che potevano, al massimo, fronteggiare l'emergenza profughi, la UE deve cercare di adeguare la sua politică migratoria e dare una risposta alla pressione sociale riveniente dal fenomeno e tenendo conto anche dei rischi di infiltrazioni terroristiche. Și tratta di promuovere e adottare politiche di integrazione, che possano dare agli immigrati regolari una possibilità di integrazione nelle nostre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un'allarmante illegalità nei rapporti di lavoro, del tutto irregolari, basati sull'elusione dei vincoli normativi e contrattuali. Se și tiene conto che chiudere le frontiere non risolve îl problema e nello stesso tempo non è possibile immaginare un flusso migratorio come una variabile indipendente rispetto alle condizioni socio-economiche, appare auspicabile un impegno concreto per favorire lo sviluppo dei paesi d'origine, anche se la situazione non migliorerà affatto nel breve, mă nel lungo periodo.16 În effetti, già nel 1992
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]