471 matches
-
publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
un modul de debate, unul de leadership, o altă etapă va fi cea de scriere a proiectelor de finanțare și managementul proiectelor, un modul de dezvoltare comunitară cu vizite în comunități și ultimul vizează drepturile omului, societatea deschisă, activismul civic/militantismul. A. M. GRAD „Eco-Rom Ambalaje“ l Deșeuri prin „Punctul Verde“ La sfârșitul anului 2003, a luat ființă „Eco-Rom Ambalaje“ S.A. , ai cărei fondatori sunt companii românești și străine care activează în domeniul producerii unei largi game de ambalaje, precum și în domeniul
Agenda2004-4-04-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281985_a_283314]
-
și managementul proiectelor, Dezvoltarea comunitară locală - acesta din urmă incluzând și vizite în comunitățile reprezentative. Ultimul modul prevăzut de programul de pregătire complexă se va desfășura în luna mai și va avea ca subiecte Societatea deschisă, drepturile omului, activism civic/militantism și advocacy. Beneficiari ai acestui proiect sunt tineri cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani, membri activi ai unor organizații neguvernamentale pentru romi. A.M. Grad Inițiativă pentru orfani l Mediciniști de pe toate meridianele Încă din anul 1998, I.F.M.S.A.
Agenda2004-16-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282317_a_283646]
-
mitraliera cuvântului, este biruitor peste Era Arheopterix, alt nume, în eurodemocrație, dat „Erei ticăloșilor“ lui Marin Preda. Cu Ion Pachia-Tatomirescu, textualismul iese din len toarea „textilistă“ (Paul Goma) a postmodernității și reintră, prin forța paradoxistă a gândirii, în spațiul unui militantism național străbătut de autenticitatea ethosului transmodern.
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
unghi biografic, ele reflectă existența de "student bătrîn" a criticuui aflat în ultimul deceniu de viață, care și-a continuat cu febrilitate truda intelectuală, amplificîndu-si opera cu segmente dintre cele mai substanțiale și care, totodată, și-a precizat și intensificat militantismul antitotalitar, la intersecția dintre recalcitranta estetică și protestul civic. Ultimului i se acordă o pondere tot mai mare, direct proporțională cu deteriorarea situației din România, apăsata de orizontul negru al sfîrșitului "epocii de aur". Este timpul elaborării Istoriei literaturii române
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci derivă, normal, un cult al "elitelor", un aristocratism imanent al "supraenergiilor veșnice", opus subordonării la gustul vulgului. Accentul unei
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Jan Masaryk și a ministrului de Justiție Drtina, iar președintele Benes s-a exilat. Aranjamentele dintre marile puteri se aplicau, chiar dacă uneori cu întîrziere, iar molohul numit URSS își înghițea victimele cedate ei. Dar și așa, nu trebuia renunțat la militantism politic activ. În septembrie 1954 avem de înregistrat, aici, avertismentul lucid al lui Radu Arion: "Să ia seama marile democrații cît mai este timp! Ele trebuie să se unească și să adopte fie o atitudine fermă, inflexibila - cu orice risc
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor exilului românesc, comentată fiind critic de V.V. Tilea, Radu Arion, N. Dianu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
bună opinie despre atitudinea lui Petre Lucinschi, actualul președinte al Republicii Moldova, prezentîndu-l că un românofob și apropiat românofobilor. Lucrurile sînt, deci, tot încurcate și, repet, nu e de sperat într-o apropiată izbăvire istorică. Multe pagini analitice acorda dl Bruchis militantismului scriitorilor basarabeni pentru dobîndirea actualelor cuceriri. Un loc special le acordă lui Ion Drută, Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Pe vremuri, arată autorul nostru, Ion Drută a îndeplinit, prin opera să, roluri pozitive. Dar, treptat, stabilindu-se la Moscova, sub
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
-se la Moscova, sub raport politic Ion Drută a devenit duplicitar, depărtîndu-se, azi, de activismul național din tinerețe. Pe poziții, afirmă dl Bruchis, a rămas dl Nicolae Dabija, alăturea de un corp ponderos de scriitori adevărați, care își continuă, consecvent, militantismul (Aici aș aminti și grupul, admirabil că ținută modernă, al tinerilor scriitori din jurul revistei Contrafort). Pentru că dl Grigore Vieru s-a stabilit în România și nu are, totuși, cea mai potrivită atitudine politică. Și nu trebuie uitată poeta Leonida Lari
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
se pornesc atacurile din țară, în unele publicații. Iar, apoi, cînd, din 1964, îndeplinește cunoscutele funcțiuni la postul "Europa liberă" primește injurii imunde prin gazetele naționalismului ceaușist Săptămîna și Luceafărul. Dar, pînă atunci, cînd îi mai trăia mama, milita sprijinind militantismul lui Gafencu, Mihail Fărcășanu, Vișoianu împotriva ocupației țării de către sovietici, fiind solidară și participantă în lupta politică dusă cu curaj, deși, de la o vreme, mai nimeni nu mai credea în izbîndire. Dar aveau datoria morală de a nu dezarma. Și
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
chiar susținătorii ei din secolul XX. În lipsa ei vădită de sofisticare, în simplismul ei cîteodată, concepția aceasta are merite majore în evoluția spre modernitate a literaturii noastre. Iată un lucru pierdut din vedere. Maiorescu a pus capăt utilitarismului artistic, a militantismelor de tot felul dragi generației romantice. El e cel dintîi care afirmă clar la noi că arta nu e nici morală, nici imorală, ghidîndu-se după criterii proprii, interne. Concepția lui neutilitaristă deschide drum modernității, mai ales în poezie, pe care
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
naționalistă, se produce o deplasare suspectă a interesului public de la geniul literar al lui Eminescu la utilitatea unora din ideile sale politice. începutul îl face A.C. Cuza în Operele complete, din 1914, cînd scoate din articolele din Timpul argumente pentru militantismul său naționalist. Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
să arate așa: neoclasicismul tardiv (1800-1840), romantismul (1840-1883), junimismul (sau victorianismul) (1867-1900), parnasianismul și simbolismul (1880-1918), modernismul (1912-1948), proletcultismul (1948-1966), neomodernismul (1966-1980) și postmodernismul (1980 și astăzi). E la fel de posibil ca, înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
calomnia lupta pentru sociaslism a oamenilor muncii, la care s-au adăugat, pentru ochii lumii, doar cîteva citate din clasicii marxism-leninismului sau ale conducătorilor Partidului Muncitoresc Român" (78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
ceva. Conferențiau Eliade, Vulcănescu, Noica, Sebastian, Cioculescu, Polihroniade, Ion Cantacuzino, Belu Zilber, Ion Călugăru, bineînțeles Comarnescu și încă alții, pe subiecte diverse, de la Lenin, Proust și Tagore la Charlot. Era o deschidere extraordinară spre civilizația occidentală și nu numai.Un militantism intelectual de informare a ignoranților, care, atunci, doreau să se instruiască ascultîndu-i pe cei mai avizați. După ce se termină conferință, grupul nostru se refugia la cafeneaua "Corso" și acolo discuțiile continuau pînă tîrziu, adesea foarte aprinse. - Cum s-a desprins
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
nu e și prea corpolentă. Din fericire, s-a păstrat o parte din corespondența sa. Cele mai multe sînt adresate Mărioricăi, fiica sa, măritată mai tîrziu, în 1890, cu un ardelean, amploaiat la Căile Ferate Române și către prietenul său, coleg întru preoție și militantism românesc, Const. Morariu. De n-ar fi fost această corespondență adunată, grijuliu și cu dragoste filială, de fiica sa , uitarea toată s-ar fi așezat peste figura exemplară a părintelui Iraclie Porumbescu. Și cum e vorba numai de corespondență emisă
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
prestigiu public, în acele momente o forță redutabila - singura lor forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste în ordine intelectuală. Departe de a fi stupida, înapoiata, "bolnavă de comunism", societatea și-a pierdut încrederea în cei pînă atunci atît de prețuiți, și-a retras
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
marchează recunoașterea eșecului și voința de a-l face cunoscut și explicat. Poate și pentru a nu-l încerca și alții. Citim chiar în introducere : „Țineam mult să nu plec înainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul în slujba utopiei și dezangajarea, survenită cu greu, prin destrămarea crezului tinereții și câștigarea normalității“. Despre cartea lui Ion Ianoși am scris mai demult un comentariu. O carte mare, cum mi s-a părut nu numai prin dimensiuni (900 de
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
moare, eul sau liric tace. S-a spus că de îndată ce a devenit om politic a încetat să mai scrie poezie (unii au apreciat chiar că a încetat de a mai fi poet, ceea ce e o aberație). Chiar dacă poetul a început militantismul politic încă la sfîrșitul veacului trecut, e, oricum, sigur că de îndată ce a ocupat poziții fruntașe în hartă vieții politice, filonul liric s-a epuizat sau s-a atrofiat. A făcut însă multă publicistica iar în aceste pagini vibranțe (Mai ales
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
maniera în care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]