137 matches
-
participanții reali la o asemenea grupare nu sunt statele, ci societățile. Dezvoltarea unei comunități de securitate este un proces de durată, numai în parte controlat de către state. Abia după ce interacțiunea societăților devine cu adevărat semnificativă se poate vorbi despre imposibilitatea militarizării conflictelor. Prin creșterea intensității legăturilor se poate ajunge la asumarea în comun a provocărilor și amenințărilor, securitatea devenind împărtășită de către toți membrii unei comunități pluraliste. În esență, se poate spune că există trei elemente fundamentale care trebuie luate în considerare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și 1769, trei școli: sârbească, germană și cea latină a iezuiților. Limbile învățate, mai ales sârba și germana, îi asigură funcția de tălmaci, mult solicitat de autoritățile imperiale - reprezentate, în primul rând, de colonelul Paul von Papilla, însărcinat cu încheierea militarizării graniței din Banat a Imperiului Habsburgic - și pe lângă împăratul Iosif II, în repetatele sale vizite în regiune. Deși regretă, nu urmează îndemnurile lui Papilla de a intra în armată, ceea ce îi atrage pentru un timp persecuțiile acestuia, și se orientează
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
principala lucrare a lui S. de H., scrisă în două variante, în 1826-1827, cu adăugiri până în 1829, este Cronica Banatului, sau, după titlul dat de el însuși, Istoria ultimului război a turcilor și patimile românilor în acel timp, precum și începutul militarizării în granițe. Cronica cuprinde însă istoria românilor în ansamblul istoriei universale, de la „facerea lumii” până la 1825. Prin prezentarea cronologică a evenimentelor și prin modul de utilizare a izvoarelor, nemenționate și puține la număr în raport cu cele folosite de istoricii Școlii Ardelene
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
activitatea lui Simion Ștefan, conflictele religioase din Ardeal. Mai originală, cu un pronunțat caracter memorialistic, partea a treia a cronicii este valoroasă și sub aspect literar. Se dau numeroase știri despre viața socială a satelor bănățene, despre opoziția locuitorilor la militarizarea regiunii, despre haiduci, se fac bogate referiri de ordin economic (comerț, prețuri, monede etc.) și cultural, legate de învățământ și biserică, despre activitatea unor prelați (Ioan Inocențiu Micu-Klein, Vichentie Popovici ș.a.) și despre frământările religioase cauzate de „unație”. Știrile cu
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
lansa ipoteza conform căreia cu cât avem o societate mai prosperă, cu atât este mai probabil ca o țară să aibă o democrație de succes. Nivelul de prosperitate economică este influențat de gradul de industrializare și totodată de gradul de militarizare, pentru că o armată puternică plătește multe salarii, pe de o parte, și, pe de altă parte, are nevoie de foarte multe bunuri. Totuși, gradul de militarizare într-o societate ar putea fi legat negativ de democratizare. Conducătorii militari sunt adesea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de prosperitate economică este influențat de gradul de industrializare și totodată de gradul de militarizare, pentru că o armată puternică plătește multe salarii, pe de o parte, și, pe de altă parte, are nevoie de foarte multe bunuri. Totuși, gradul de militarizare într-o societate ar putea fi legat negativ de democratizare. Conducătorii militari sunt adesea nemulțumiți de regulile civile și de lipsa de ierarhie caracteristică democrației. Modelul care rezultă ar fi: Modelul poate fi reprezentat, de asemenea, printr-un set de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
caz, există două variabile independente reale și două variabile dependente, dintre care una servește mai apoi ca variabilă independentă pentru cealaltă. Y1 = p11X1 + p12X2 + e1 Y2 = bY1 - p22X2 + e2 Deocamdată, este important de notat efectul variabilei ce descrie gradul de militarizare (X2) asupra democrației, care este negativ când operează direct și pozitiv atunci când este mediat de gradul de bunăstare economică. Aceste două efecte opuse pot fi generate de aceeași variabilă în cadrul unui model cu o singura variabilă. Mai mult, să analizăm
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care promova „purificarea etnică În Transilvania”. Naționalismul PRM a fost strâns legat de promovarea autoritarismului ca formă de guvernare. Deși, Încă de la constituirea sa, partidul a afirmat respectul față de pluralismul politic și față de principiile democrației, liderul său a insistat asupra militarizării anumitor sectoare din administrație, pentru a „preveni dezmembrarea României”. „Discriminarea” românilor „invadați de agenții Ungariei” trebuia stopată prin instaurarea stării de urgență În județe precum Harghita, Covasna și chiar Cluj și prin scoaterea În afara legii a „organizației anti-românești UDMR” și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
instaura, „pentru doi ani”, un regim autoritar, cu sprijinul armatei. Cu această ocazie, Vadim Tudor declara că orice formă de guvernare este preferabilă anarhiei și că singura alternativă a momentului era constituirea un Consiliu Militar Provizoriu. În 1997 se propunea „militarizarea sectorului agro-industrial”, pentru a fi stopat haosul economic. Aspectele subliniate mai sus, coroborate cu amenințările repetate de tipul „vom răsturna guvernul”, „vom forța organizarea de alegeri anticipate”, „vom lua armele În mână dacă ungurii se revoltă”, au slăbit credibilitatea numeroaselor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
țării”. Rolul central al statului În sistemul macroeconomic era un alt pilon important al doctrinei PRM. În 1992, partidul cerea o privatizare „graduală”, realizată sub controlul strict al statului, care trebuia să rămână proprietarul „sectoarelor strategice” și al „Întreprinderilor productive”. „Militarizarea sectorului agroindustrial”, „instituirea monopolului statului În domeniul energetic și al apărării naționale”, declararea „stării de urgență În economie” și „accentuarea rolului statului În procesul de privatizare” erau menționate În mai multe programe ale PRM. În plus, partidul Își declara implicit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ostilitatea opiniei publice față de reînarmarea Germaniei; absența Marii Britanii de la negocieri; teama de a pune în pericol independența Franței. Dar eșecul C.E.A. nu a împiedicat reînarmarea Germaniei, fapt care s-a realizat prin intermediul aderării Germaniei la N.A.T.O. și apoi militarizarea Uniunii Europei Occidentale, instituție internațională care va deveni mai târziu brațul înarmat al Uniunii Europene. Dacă proiectul C.E.A. a fost abandonat în 1954, ideile sale au renăscut progresiv, după aproape patruzeci de ani, sub alte forme, începând cu anii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Europene Potrivit acestei rotative istorice, se poate constata că în perioada anilor 1945-1970, prioritățile europene erau de ordin economic (Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului, Planul Marshall, EURATOM, relațiile cu Comunitatea de Ajutor Economic Reciproc C.A.E.R.) și militar (militarizarea Uniunii Europei Occidentale, crearea N.A.T.O., apariția Tratatului de la Varșovia), între anii 1970-1990 urgența europeană a fost de natură politică și militară, determinată de existența sistemelor ideologice comunist și capitalist, oprirea cursei înarmărilor, în special nucleare, destinderea politică, semnarea tratatelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de faptul că dezvoltarea instituțională a P.S.A.C. are unele rezistențe la schimbare, mai ales din cauza conservatorismului unor state membre în definirea rolului și funcțiilor armatei naționale. Unele critici sunt mai dure, susținând ideea potrivit căreia evoluția P.S.A.C. "încurajează militarizarea U.E. și caracterul său intervenționist și nu generează soluții și abordări civile și pacifiste față de conflictele internaționale"25. Mai mult, există observații critice care arată că Tratatul de la Lisabona a transformat Uniunea Europeană într-un actor militar la nivel mondial, a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a unei crize de către O.N.U. s-a realizat, în principal, pe timpul menținerii și consolidării păcii. Operațiile din noua generație integrează componente civile importante, în special în contexe de consolidare a păcii. Dar ele cunosc și o formă de militarizare, cu mandat de integrare pentru recurgere la forță, în virtutea capitolului VII al Chartei O.N.U. Aceste schimbări sunt legate de evoluția concomitentă a conceptului de securitate și de natura conflictelor. Luarea în considerare a diverselor fațete ale securității conduce
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Global NATO", Foreign Affaires, vol. 85, no. 5, 2006. 81 Thierry Tardy, op. cit., p. 9. 82 Idem, p. 10. 83 Johan Galtung, Journal of Peace Research, vol. 1, no. 1, 1964. 84 Sami Makki, "Mizele integrării civilo-militare: dinamici transatlantice de militarizare, umanitare și incertitudini europene" în în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., pp. 201-202. 85 Printre fondatorii revistei figurează Kenneth Boulding, Johan Galtung, John Burton. 86 Tom Woodhouse, Oliver Ramsbotham, Peacekeeping and conflict resolution, Cass, London, 2000., pp. 21-22
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din interior a blocului sovietic. Îngrădirea nu a fost o doctrină militară statică, ci o strategie transformatoare, chiar dacă au trecut zeci de ani până la succesul ei deplin. Kennan a avertizat frecvent, într-adevăr, că nu trebuie să se exagereze cu militarizarea îngrădirii și a susținut fervent contactele și schimburile culturale. Acele lecții despre răbdare și despre îmbinarea puterii dure și blânde încă ne sunt de mare folos astăzi. Când trebuie, totuși, să angajăm puterea dură, este necesar să căutăm modalități care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ultimului război mondial, pregătindu-se asiduu pentru rezistența întregului popor împotriva unei eventuale invazii străine. La un deceniu după căderea regimului, povestirea nu s-a putut desprinde complet de acea situație, fiind incapabilă să admită absurdul ei. În opinia autorilor, militarizarea țării "a crescut siguranța vieții cetățeanului și a redus incidentele criminale"75. Ceea ce sugerează, ca și în cazul unor opinenți din România, că afirmația se referă mai puțin la ceea ce a fost de fapt atunci și mai mult la starea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reluat Însă și chiar guvernarea Antonescu l-a avut la un moment dat În vedere, bizuindu-se pe sprijin nemțesc. Comuniștii au ezitat să Îl Înscrie pe lista „mărețelor Înfăptuiri” ale viitorului, Înainte de acapararea totală a puterii, conștienți de necesitatea militarizării lucrărilor, odată demarate. În felul acesta, adagiul conform căruia comuniștilor le plăcea să „utilizeze cadavrele În mai multe scopuri”2 se verifică Încă o dată: 1. proiectul a servit propagandei: niciodată Înainte sau după această perioadă optimismul revoluționar nu a beneficiat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a cuceri puterea, creează alte forme de organizare, deoarece punctul său principal de sprijin se află în uzine. PC trebuie să-și aibă baza printre muncitori, la uzină și la locul de muncă. Această metodă țintește atît proletarizarea, cît și militarizarea partidelor comuniste. Orice abatere este sancționată. Obediența față de Moscova reprezintă prima virtute. Șapte ani după revoluția din octombrie, Rusia sovietică apoi Uniunea Sovietică -, Internaționala Comunistă și partidele comuniste cunosc un destin ce se aseamănă din ce în ce mai mult. Dincolo de multiplele sale consecințe
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
important. De exemplu, ajutorul acordat SUA în conflictul din Afganistan a fost oferit în pofida a nenumărate voci din interiorul administrației care sugerau contrariul.76 În primii ani de președinte, Putin s-a arătat un adept al "soft power," considerând că militarizarea excesivă a politicii externe poate fi contraproductiva. "Soft power" este o formă de control indirect exercitată de Kremlin în zona să de influență tradițională. Reprezintă "puterea de a influența alți actori prin cooptare iar nu prin forță".77 În opinia
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
cu anii '80, teoreticienii feminiști din Relațiile Internaționale au oferit perspective noi și interesante asupra politicii globale. Relațiile internaționale au avut o mare importanță pentru modelele relațiilor de gen, așa cum și dinamica relațiilor de gen a influențat procesul global de militarizare și globalizarea economică, spre exemplu. Urmând valul revoluției feministe din toată lumea, Cynthia Enloe a îndrăznit să sugereze că "personalul, care este politic" este de asemenea, la fel de bine, și "internațional". În lucrarea Bananas, Beaches and Bases (1989), ea a arătat modul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să remarcăm numeroșii actori non-statali care joacă și ei un rol semnificativ în politica externă. Cercetătoare feministe precum Enloe (1989, 2000) scot în evidență rolul femeilor care asigură serviciile pentru activități militare (de menaj, psihologice, medicale și sexuale). Dacă privim militarizarea ca pe un proces social ce constă în roluri atribuite în funcție de gen, care fac posibile actele de violență dintre state, atunci, argumentează ea, asigurarea oficială de servicii sexuale în bazele militare, spre exemplu, poate fi considerată ca un factor central
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
27, 41, 58, 98, 175, 210, 257, 258, 260, 261, 266, 273 mediu social, 211, 218 mercantilism, 78 mercantilism corporativ, 91 metafizică, 204 metodologie, 16, 37, 159, 163, 213, 222, 223, 227, 231, 237, 254, 278 mijloace de producție, 130 militarizare, 234, 240 mișcare feministă, 26 mișcări de secesiune, 140 modelul asiatic, 85 modernism, 212, 213, 276 modernitate, 63, 72, 73, 99, 168, 190, 202, 269, 276 moralitate, 64, 65, 66, 67, 68, 102, 105, 113, 126 multiculturalism, 203 multidisciplinaritate, 37
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
romanilor, insuficient de creativi în remodelarea instituțiilor noastre politice? Cu toate că Republica Romană a durat mult mai mult decît democrația ateniană și, deocamdată, mai mult decît oricare democrație modernă, a fost subminată în jurul anului 130 î.H. de tulburări interne, război, militarizare, corupție și un declin în puternicul spirit civic care existase anterior printre cetățenii săi. Ceea ce a mai rămas din practicile republicane autentice a dispărut odată cu dictatura lui Iulius Cezar. După asasinarea lui, în 44 î.H., republica guvernată odinioară de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu activități "cetățenești", în "colonizarea comunistă a vieții private".882 Îndoctrinarea începe de timpuriu, prin organizarea de formațiuni "școlare" de tip militar, ca Șoimii Patriei (pe modelul Hitlerjugend, după cum observa Ion Manolescu), pedagogia comunistă dezvoltându-se pe câteva direcții principale: militarizarea școlară (preluată din China și Coreea de Nord) manifestată prin înăsprirea disciplinei didactice, obligativitatea prezenței, ideologizarea materialelor de învățământ, organizarea pe detașamente (și introducerea orelor de PTAP Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei la liceu, în care elevii sunt învățați să tragă la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]