952 matches
-
dragostea și bucuria sa cea dumnezeiască la toți și iată că ele nu se termină, ci mai mult se îmbogățesc. Cine este acest “nea” Gigi? Domnul Gheorghe Becali este singurul om bogat din România care a făcut cele mai multe acte de milostenie și binefacere: a construit biserici, școli, grădinițe și alte instituții publice; a susținut financiar cluburi sportive, teatre, muzee, spitale și alte instituții publice comunitare; a sprijinit financiar numeroase personae fizice cu diferite boli cornice grave, unele incurabile etc. Domnul Gheorghe
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1432285546.html [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
celor ce-și doresc bogăție și pentru care nu mai contează nici frate sau soră, mamă sau tată. În schimbul aurului le voi lua sănătatea și sufletul. În final vor muri pe avere ca niște cârpe neputincioase.” căci” Dracul nu face milostenie! Ăștia sunt destinați deopotrivă și săracilor și bogaților cărora le putem cumpăra sufletele.” Ion Nălbitoru este însă un optimist și își încheie cea de-a doua parte a cărții în același ton de mândrie față de locuitorii unui ținut căruia îi
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
celor ce-și doresc bogăție și pentru care nu mai contează nici frate sau soră, mamă sau tată. În schimbul aurului le voi lua sănătatea și sufletul. În final vor muri pe avere ca niște cârpe neputincioase.” căci” Dracul nu face milostenie! Ăștia sunt destinați deopotrivă și săracilor și bogaților cărora le putem cumpăra sufletele.” Ion Nălbitoru este însă un optimist și își încheie cea de-a doua parte a cărții în același ton de mândrie față de locuitorii unui ținut căruia îi
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
celuilalt. Un fariseu aparține „castei” celei mai influente a iudaismului, am putea spune cea a „exclusiviștilor”. Cred în tot ce se află scris în Lege și în Prooroci, și pun în practică scrupulos preceptele lui Moise: se roagă, postesc, fac milostenie ... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
un minim de respect și de dragoste între ei); - chiar și pentru cei care nu mai sunt printre noi, tot dragostea este cea care ne leagă de ei (îi pomenim la biserică și în povestirile noastre, depănându-ne amintirile, facem milostenie pentru ei și toate acestea le facem, cum spuneam, tot din dragoste, întărind ori demonstrând cele înscrise în Biblie: "dragostea nu cade niciodată") Dacă aducem în discuție parteneri, se impune o abordare precizată pe felul parteneriatului, subiecții putând fi iubiți
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
de a nu ceda compromisului unei uniri în care nu credeau, clericii și ierarhii greco-catolici vor înfrunta temnițele comuniste. Ei au încercat să-și mențină și în condițiile detenției spiritul treaz practicând rugăciuni particulare și în comun, și fapte de milostenie. Privită cu suspiciune Biserica romano-catolică își va aduce obolul său de jertfă pentru mărturisirea lui Iisus Hristos într-o perioadă a crimei și ateismului. Prin diverse mașinațiuni se încearcă dezbinarea conducerii din țară a acestei Biserici, în fapt desprinderea ei
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
josnic” . „Viața prezentă este oare rea, ea care ne permite să-L cunoaștem pe Dumnezeu, să filosofăm despre viitor, să devenim îngeri din oameni ce suntem, să ne amestecăm cu corurile Puterilor de sus?” Răspunzând întrebării: „Vreți să-i spun Milosteniei voastre de ce ne temem de moarte? Dragostea pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar dorința binefacerilor viitoare încă nu ne-a înflăcărat” vom afirma că expresiile citate mai sus denunță o atașare excesivă de lucrurile lumii și ale trupului
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
în ochii celorlalți? Dar, pe lângă această căutare a slavei umane, rămâne un punct asupra căruia detașarea lor se împotmolește: necreștinii se tem de moarte . Este adevărat că unii creștini împărtășesc aceeași frică datorită unui motiv asemănător: „Vreți să-i spun Milosteniei voastre de ce ne temem de moarte? Dragostea pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar dorința binefacerilor viitoare încă nu ne-a înflăcărat” . Denunțând slava deșartă, Sfântul Ioan Hrisostom se ridică astfel împotriva unei atitudini antireligioase. Atunci când Dumnezeu ne cheamă
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
înfățișează atât păstorii ce au fost anunțați de îngeri că s-a născut Mesia, cât și pe cei trei magi. Fiecare colindă are o lumină aparte, bucurie și liniște „Praznic luminos, strălucind frumos ...“ Colindele sunt și un îndemn la bunătate, milostenie, dar sufletesc „Scoală gazdă din pătuț, florile dalbe / Și ne dă un colăcuț.“ Ele șoptesc fiecăruia să fie mai curat sufletește „florile dalbe“ spre a se bucura de lumina Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. „O brad frumos“ este colinda ce înfățișează
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
călugărilor. Sfinții Părinți ne spun că omul trebuie să se considere sub toată zidirea lui Dumnezeu. Nu numai față de semeni, ci față de toate vietățile pământului, chiar și unei furnici să dea întâietate. Apoi, spovedania urgentă, rugăciunea stăruitoare cu tot trupul, milostenia și, nu în ultimul rând, munca în sensul bun, adică să ai o preocupare tot timpul, dar o preocupare responsabilă. P.Ș.: De multe ori am auzit de la nevoitori și râvnitori în rânduiala duhovnicească, faptul că citirea operelor Sfântului Simeon
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1464860730.html [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
moartea sa - semn clar că rănile, afectele și mentalitățile se vindecă greu, unele poate niciodată - pe “ Vladimir Ilici Lenin” și dedesubt, pe piedestalul zgâriat, anii vieții lui: 1870-1924, dar și cu un anume neînțeles al posturii sale jignitoare la adresa sentimentului milosteniei creștine. Mi-am dat seama că tot cineva dintre compatrioții “iluminatului” erei marxiste careia i-a adăugată și pseudonimul său l-ar fi ponegrit și hăcuit într-un asemena hal de demență asasină, statuia fiind ridicată și amplasată chiar lângă
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_mana_cu_lenin_decapitat_la_mandalay_bay_in_vegas_vii_.html [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
eshatologic fundamental al vieții patristice ortodoxe, este formulat de Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca concluzie finală a îndemnurilor lui pentru practica adevărurilor evanghelice ce se referă la relațiile interpersonale, în spiritul reciprocității iubirii, a îndelungii - răbdări, a iertării păcatelor și a milosteniei. După o astfel de îndemnuri, care de fapt arată că mântuirea creștinului depinde în final de propria intenție și de propria lui capacitate de străduință, Sfântul Maxim își exprimă părere că: Iată Domnul ne-a dăruit modul mântuirii și ne-
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
culturală etc., ci vorbim de aspectele mai sus pomenite doar ca laturi normale și valorizate corespunzător ale vieții integrale, trăite pe coordonata teandrismului. În acest context, viața religios-morală nu va fi asimilată „mersului la Biserică” duminica și în sărbători, ori milosteniei practicate la poarta acesteia, cum, din nefericire, se întâmplă tot mai des în denaturările și degenerările comportamentale, formalist-pietiste ale înțelegerii actuale a credinței, ci trăirea religios-morală se va manifesta și sub forma de mai sus, însă ca rezultat firesc al
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea virtuților: iubire, milostenie, dreptate, conștiință, perseverență etc. Deosebit de pasionat de literatură, Părintele includea deseori versuri în predici, în ultima vreme cu precădere din poezii ale suferinței închisorilor, ca de pildă celebra de acum "Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane" a lui Radu Gyr
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
și mă străduiesc să nu fie așa!... Simt, observ și constat cu multă amărăciune că încă în mine nu a murit mândria, orgoliul,vanitatea, egoismul, păcatul și matima; în schimb zac în nesimțire, adormire și nemișcarea fapta cea bună, smerenia, milostenia, ascultarea, postul și rugăciunea!... Și în aceste condiții aflându-mă vin și îi cer ajutorul Preaînaltului, Bunului și Milostivului Dumnezeu - Care toate le poate celui ce crede în el, fiindcă El pe „cele neputincioase le întărește iar pe cele bolnave
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
facut special ca să fie găzduit El. Mintea e subordonată inimii. Curățirea inimii ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului. - În afară de spovedanie, cum se cuvine să ne pregătim pentru Sfântă Împărtășanie? - Cu milostenie, în orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. - Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Împărtășania spre osânda? - Cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie by http://www.zilesinopti.ro/articole/12313/despre-spovedanie-si-impartasanie [Corola-blog/BlogPost/100113_a_101405]
-
ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului. - În afară de spovedanie, cum se cuvine să ne pregătim pentru Sfântă Împărtășanie? - Cu milostenie, în orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. - Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Împărtășania spre osânda? - Cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei sau nu s-a spovedit
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie by http://www.zilesinopti.ro/articole/12313/despre-spovedanie-si-impartasanie [Corola-blog/BlogPost/100113_a_101405]
-
și spiritului românesc pe meleagurile natale. Donațiile sale respiră din pereții bisericii din sat și zâmbesc armonios prin blândețea și frumusețea culorilor ce o împodobesc. Așezămintele pentru copiii nefericiți din Râul Vadului sau Tălmaciu și-au îmbunătățit substanțial condițiile prin milostenia celui care, crescând de la 3 ani fără mamă a dorit să le readucă acestor copilași zâmbetul pe fețele triste. Și-apoi, câte sute de dolari n-au ajuns la cei nevoiași din satul său, și nu numai, pentru că nea Mitică
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
mucenicilor erau: credința în Dumnezeu, întărită prin rugăciune și psalmi, prin recitări din Sfintele Evanghelii pe care unii le cunoșteau pe de rost, prin rostirea Sfintei Liturghii de către preoți, prin postul de bună-voie întărit cu cel impus de călăi, prin milostenii față de cei mai slabi, prin smerenie și îndelungă răbdare, prin meditații religioase; prin memorări de poezii potrivite situației, cele mai multe creații ale poeților consacrați, veterani ai închisorilor: Nichifor Crainic, Radu Gyr și alții; prin învățare de limbi străine, prin îmbogățirea cunoștințelor
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
fiul voievodului cetații Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Și îl învățau părinții în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminându-i cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și milostenia cea către săraci, săvârșind, adică, faceri de bine, celor ce trebuiau. Și așa, Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele parinților săi, dar, mai ales, a început a lucra într-însul darul lui Dumnezeu. Și tânărul creștea cu anii și cu
EMOȚII PICURATE PRIN FRUNZIȘUL TOAMNEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1414420236.html [Corola-blog/BlogPost/376308_a_377637]
-
nu a ajuns omul așa de inocent și fără de pofta de vărsare de sânge în vârful piramidei gastronomice. Postul de care vorbește sfanțul trebuie să fie înțeles deci în conjunctură religioasă, ca o virtute spirituală, a desăvârșirii duhovnicești. Postul, rugăciunea, milostenia șanț virtuți duhovnicești, șanț sulița și scut împotriva iraționalității și întunericului demonic. După cuvântul Mântuitorului, unii demoni nu pot fi exorcizați decât prin post și rugăciune. Pare contraindicat, altfel decât ne-ar îndemna sensul comun. Postul slăbește puterea trupului. Dar
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
eshatologic fundamental al vieții patristice ortodoxe, este formulat de Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca concluzie finală a îndemnurilor lui pentru practica adevărurilor evanghelice ce se referă la relațiile interpersonale, în spiritul reciprocității iubirii, a îndelungii - răbdări, a iertării păcatelor și a milosteniei. După o astfel de îndemnuri, care de fapt arată că mântuirea creștinului depinde în final de propria intenție și de propria lui capacitate de străduință, Sfântul Maxim își exprimă părere că: Iată Domnul ne-a dăruit modul mântuirii și ne-
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
și a slavei deșarte . Aproximativ în aceeași epocă, în timpul primilor doi ani ai vieții sale monastice, îi scrie fratelui său Demetrie: „Nu numai că îi permitem slavei deșarte să își manifeste tirania asupra rugăciunilor noastre, a postitului nostru sau a milosteniilor noastre, ci ne supunem puterii ei în toate acțiunile noastre. Încă mai mult, ne supunem noi înșine nebuniei acestei sclave! Dar nu insist, pentru că este evident pentru toți” . Cincisprezece ani mai târziu, după ce devenise deja un predicator faimos la Antiohia
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
ocupat de slava deșartă, este bine să cercetăm explicațiile acestui fapt. Se pare că Ioan Gură de Aur s-a arătat întotdeauna sensibil la influența funestă jucată de această patimă în relațiile umane: „nimic nu se opune atât de mult milosteniei fraterne decât orgoliul” . Căutarea slavei deșarte ne ridică împotriva aproapelui nostru , provoacă ruperea prieteniilor și ne închide inima în fața nenorocirilor săracilor lângă care trăim ș pe care-i privim cu dispreț: „Ce iertare merită acei negândiți care se îmbracă cu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Astfel de îndemnuri nu rămâneau vorbe în vânt, pentru că mulți creștini își onorau cu plăcere datoria de a da pomană . Acest act material nu este în mod necesar un act de milostenie, pentru că de multe ori ajunge să fie inspirat de dorința de a se face remarcat, și acest pericol este cu atât mai mare cu cât nu poate să treacă neobservat atunci când se ajută săracii . Comentând cuvântul Domnului Iisus Hristos: „Deci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]