53 matches
-
nu contravenea stării de independență a unui stat (tribut au plătit și Rusia, și Austria, și Veneția). Concomitent, mitropolitul Moldovei, clerul și boierii Divanului Moldovei invocau în scris către Rumianțev „dreptățile” lor și ale patriei „după milosârdnicele făgăduințe a prea milostivei stăpânei noastre”; „fierbinte dorim întărirea patriei noastre și după sfârșitul cel pașnic și liniștit al acestor lucruri”. Este însă de observat că pe lângă aceste revendicări fundamentale, într-un plan secundar și-au făcut loc idei ca rămânerea țării sub „augusta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al lor par le șterg. Acum privim Marginile lui Beula, și-acum privim tărîmul Din care moartea Veșnică în Veci e lepădata. Ia trupu-ntunecat Satanic în al Fecioarei pîntec, 240 O Miel Divin! pe tine nu te poate necăji. O milostive, Milă ta este de la-întemeierea Lumii, si Mîntuirea-ți Din Vecie Încă început-a. Vino, O Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa cîntară ei în Veșnicie, uitîndu-se în Beula jos. 245 Vuia războiu-n jurul Porților Ierusalimului; o hîdă-nfățișare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
divinizarea elementelor naturale (păduri, câmpuri, ape, lacuri) este prezentă în regiunile carpato-dunăreano-pontice, ocupate de romani, prin adorarea Sylvanelor, Geniilor, Nimfelor, la fel și la geți (daci), înainte și după Zalmoxe. La fel ca și semidivinitățile cu nume slave drăgaicele (drag), milostivele (milostiv), sfintele (sfânt), ele se integrează marii "familii" de personificări originare din spațiul religios autohton (precreștin), cunoscute în credințele populare ale românilor, sub numele de "iele" (din thr.-dc. elle sau preindoeur. ellai), din care fac parte zânele (zână), din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
audă, Preaînălțate Doamne, că sufletu-ți asudă. Asuzi, da! Te văd bine - ca mazărea de mare Pe fruntea [ta] tîșnește în boabe mari sudoare. Ți-e frică, Mihnea Sânger - de ce ți-e frică ție? [MIHNEA] (s-apropie de Domn) O, milostive Doamne, mă iartă - nebunie Muierea are-n capu-i - las' să-ți sărut eu poala... (el îngenunche) Și tu, vezi [toate-]acestea cu mintea ta în boală... Și tu iei lucrul altfel... Las' naibii dar nevasta, (aspru ) Las' să-ți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ajungându-o, iar mai mult gréle boale, cum zic, s-au pristăvit” 540. Boala a fost cauza - ajunsă până la știința lui Grigore Ureche - care i-a curmat firul vieții Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, „femeie destoinică, înțeleaptă cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată” (veritabil elogiu postfunerar, plasat într-un context lipsit de obișnuita imprecizie): „ Și au domnit cu fiu-său [Bogdan al IV-lea] dinpreună 2 ani și 9 luni, și asuprind-o boala, au mers și ia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Fiica Elenei Rareș, Ruxandra, rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile țării le ocârmuia îmmă-sa Roxanda, că era o femeee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată”), „asuprând-o boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde și domnu-său Alexandru Vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necunoscute sau puțin abordate până atunci. Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba germană, în
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând când spui asta, fiule? Uite că țiganii robi ridică capul în fața lui vodă și la 4 octombrie 1752 (7261) scriu: „Milostive doamne, jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țâganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne-i vlădicăi, că ne trage părintele mitropolitul? Și noi ne știm că sântem gospod; moșii noștri aice, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
viscolul acela cumplit prin satele ciumaților. Brrr! Bine că scăparăm! Mai ales generalu’! Ce s-ar mai fi ales de ei, de toți soldații, de tot puhoiul armatei, dacă Înălțimea Sa și-ar fi pierdut sănătatea, poate chiar viața? Apără, Milostive, și ne ferește de așa o năpastă! Ivan își făcu repede vreo câteva cruci mărunte în dreptul pieptului și oftă mulțumit. Era bună funcția lui pe lângă Marele Komandir. Cu libovnica lui ochioasă, mai ales. Fătuca venea în fiecare dimineață la brutăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce au putut să spună în jalba lor către vodă. „Milostive doamne, Jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țiganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne-i vlădicăi, că ne trage părintele mitropolitul? Și noi ne știm că sântem gospod; moșii noștri aice, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sale anterioare, că situația era exact cum fusese descrisă, Tews plecă în vacanță la munte cu o suită de trei sute de curteni și cinci sute de sclavi. După o lună, era încă acolo când veni al doilea mesaj de la Clane. Milostive lord consilier Tews, Răspunsul la mesajul meu a fost o mare ușurare pentru mine. Mă întreb dacă aș putea și în continuare să abuzez de bunele tale oficii și să-i pun pe șefii de departament să determine câți sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
vrea scăpare, se roagă - dar fără patetism - și cere blîndețe, blîndețea fiind, după el, starea ideală a iubirii: „În noian de Întristare, cînd s-o afla cineva, Cum să-și mai afle scăpare, cînd și dragostea nu va, Dragoste, fii milostivă, la amară starea mea, Lasă, nu mai sta-npotrivă și blîndețea iar ți-o ia.” E mulțumit, În consecință, atunci cînd, amorezat, află o veste bună și inima Își dă În fire, revine, altfel zis, la starea de tihnă: „Tocm-așa fără
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dumnezeule, ca să pot cunoaște că Tu mă iubești, pentru că am păzit poruncile Tale, Stăpâne. Trimite-mi pe Mângâietorul asupra mea, Bunule, ca El să mă învețe ceea ce este al Tău și ceea ce trebuie să fac, o, Doamne al Universului, o milostive, ca să pot vedea slava Ta, pe care o aveai înainte de a fi lumea. Rămâi în mine ca să pot deveni și eu vrednic de a rămâne în Tine, să fiu încredințat că Tu ești în mine. Binevoiește, o, Nevăzutule, de-a
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Binevoiește, o, Nevăzutule, de-a lua o formă în mine, ca văzând frumusețea Ta cea negrăită, să cuget la ea pururi și să pot uita toate lucrurile văzute. Dăruiește-mi slava pe care ți-a dăruit-o Ție Tatăl, o, Milostive, ca devenind asemănător Ție, din slugă să devin fiu al Tău, să rămân cu Tine acum și pururi și în vecii vecilor. Amin<footnote Idem, Țelul vieții creștine, Traducere de Arhimandrit Paulin Lecca după Episcopul Veniamin Mîlov,în col. „Comorile
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
multor lumânări suficient de groase și care, fiind ceva mai lungi, ieșeau cu o parte afară. Domnișoară, scuzați îndrăzneala noastră! Suntem doi studenți nevolnici și amărâți, care am venit la Înviere fără lumânări. Văd că aveți mai multe. Dacă sunteți milostivă... Contra cost... Numai dacă vă prisosește... Dacă nu?... Făcu un gest a părere de rău, parcă ar fi vrut să mai spună ceva, însă fata, căreia i se adresase, apucă cu mâna dreaptă o lumânare, apoi alta; le examină să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Frumoasa nemțoaică fugise. — Măicuță! Regino! Atotputernico! zbiera Lebedev, târându-se în genunchi în fața Nastasiei Filippovna și întinzându-și mâinile spre șemineu. Sunt o sută de mii! O sută de mii! Am văzut cu ochii mei cum au fost împachetați! Măicuță! Milostivo! Poruncește să-i scot eu din cămin: intru cu totul, îmi bag în flăcări capul alb! Soția mi-i bolnavă, n-o țin picioarele, am treisprezece copii, toți orfani, pe tata l-am înmormântat săptămâna trecută, sunt un om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
biruit prin hâr rânduiala firii, si au cântat cu mulțumire: Aliluia! Icosul al 6-lea Împreună cu Preacurata Maica Ta, cetele Sfinților se roaga Ție, Dumnezeule al izbăvirilor, pentru tămăduirea credincioșilor care sunt apăsați de boli, de suferințe și necazuri. O, Milostive Doamne, împreună cu rugăciunile lor curate primește și nevrednica noastră rugăciune: Iisuse, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, miluieste-ne; Iisuse, pentru rugăciunile sfinților Doctori fara-de-arginti, miluieste-ne; Iisuse, pentru rugăciunile Sfinților făcători de minuni, miluieste-ne; Iisuse, pentru rugăciunile celor
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de pildă, primea cele mai monumentale porții de varză acră cu costițele de purcel ce nu se văzuseră vreodată sub tavanul lui madame Caliopi. „Honni soit qui mal y pense.“ Unde s-or fi odihnind astăzi necăjitele oase ale acestei milostive restauratrice?! Mai târziu ne-am răzlețit. Căci mai toți din grupul acesta de studenți în Drept - ba chiar toți afară de mine - aveau idei conservatoare. Pe mine m-au împins ideile înaintate către mediciniști, spre care m-am dus cu Paul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
luat rămas bun Îmbrățișându-ne și iubindu-ne cu dragostea duhovnicească ce s-a stabilit Între noi atunci. Cu părere de rău sosea clipa despărțirii. Eu nu le voi uita niciodată. Au fost ca niște Îngeri buni cu mine. Și milostive erau, și ce mult m-au respectat, am rămas uimită de credința și faptele lor. De multe ori În cameră, discutând cu ele, m-au adus la lacrimi. Bunul Dumnezeu să le dea cununa În Rai! Apoi a venit o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
O, Măicuța mea! De voiești a m-ajuta Câte-o treaptă a urca Câte una tot mereu Până ajung la Dumnezeu El cu brațele deschise Și cu el mă cuprinde Mare e iubirea Ta! Niciodată n-oi uita Maica cea milostivă De noi Îi este milă În genunchi să o rugăm Că păcate multe avem! Ea ne scoate din ispite Să mergem tot Înainte... Drumu-i strâmt și lunecos Greu ajungem la Hristos Te strigăm cu glasul tare Ai milă de fiecare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-o Maică să mă vezi Și durerea să mi-o crezi Cine poate asculta Durerea din viața mea? Fiecare are a lui Și n-o vede pe-altui Numai Tu Măicuța mea Tu pe toți poți mângâia Mâna Ta cea milostivă Pentru toți e de-opotrivă Întinde-o deasupra mea Și-ntărește-mi inima Roagă-L Tu pe Fiul Tău Să-mi dea Har din Harul Său Crucea să-mi pot duce eu Din lume când voi pleca Nici atunci nu mă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ținea! Mult ne hrăneam din cuvântul lui. Apoi și soțul a început să meargă la biserică și astfel toată familia mergeam la slujbă. Și astăzi mai punem casetă cu slujba lui. Era preot vrednic. Și preoteasa lui era bună și milostiva. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace! Apoi a urmat o perioadă de vreo 4 luni fără preot. A fost greu. Dar prin grijă Protopopiatului Botoșani ni s-a dat un preot vrednic de ascultat și de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
luat rămas bun îmbrățișându-ne și iubindu-ne cu dragostea duhovniceasca ce s-a stabilit între noi atunci. Cu părere de rău șosea clipă despărțirii. Eu nu le voi uita niciodată. Au fost ca niște îngeri buni cu mine. Și milostive erau, si ce mult m-au respectat, am rămas uimită de credință și faptele lor. De multe ori în cameră, discutând cu ele, m-au adus la lacrimi. Bunul Dumnezeu să le dea cunună în Rai! Apoi a venit o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
uotumque feras miserabile tecum, ut sint contentae patulas defundere pelues”" <br>"Saeva urbs." <br>"” Dacă pleci să iei cina în oraș fără a-ți face testamentul, ignorând pericolele care te amenință dela fiecare fereastră, roagă-te ca soarta să fie milostivă cu tine și să nu-ți cadă în cap decât conținul unui țucal care se golește.”" <br>"Orașul sălbatic" Trebuie menționat că, după cum relatează Cicero Horațiu și Juvenal la etajele superioare stăteau de obicei oameni mai săraci care nu dispuneau
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
situat chiar lângă o serie de mlaștini. Pe durata asediului cetății Cagliari, aragonezii au construit un sanctuar al Fecioarei Maria pe vârful dealului. În 1335 regele Alfonso al IV-lea al Aragonului a donat biserică Ordinului „Sfântă Fecioara Maria și Milostiva”, care au construit o mănăstire care există și astăzi. În anii care au urmat, a circulat o legendă care pretindea că statuia Fecioarei Maria a fost recuperată din mare după ce a ajutat miraculos la oprirea furtunii din Marea Mediterana. Statuia a
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]