81 matches
-
este ctitoria din 1638 a voievodului Vasile Lupu. ― Cu alte cuvinte, este zidită înaintea Trei Sfetitelor! ― În noiembrie 1776, Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă ajutorul de “Câte cincizăci lei și osăbit câte cinci lei pentru cheltuiala celor trimiși la această miluire”. ― Cui se acordă acest ajutor, fiule? ― Mănăstirii Halchi din apropierea Țarigradului. ― Cu nouă luni înainte de a fi ucis de turci în Beilic (1 octombrie 1777), Grigorie Alexandru Ghica voievod ia seama la rugămințile părinților “xiropotamleni”. Drept urmare, vodă scrie: “le-am agiutorat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
munceau hojma pe moșiile mănăstirești... ― Îmi amintesc, părinte, că la 5 iulie 1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dovezi asupra ceștii pricini”... în care se arată că biserica Sfântul Lazăr “iaste metoh la mănăstirea Fâstâci, care sunt zidite din temelie de... Mihai Racoviță v(oie)vod și sânt închinate la Svântul Munte Sinaiei, după hrisoave de danie și miluire, ce au arătatu de la acelaș(i)... domnu, ctitorul ei, scriindu cum le-au miluit cu moșii i țigani, și bucate, cât și svintei biserici de la vamă (Sfântul Lazăr) i-au dat loc, danie cu ispisoc din locul domnesc al vămii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cuprinzător: „Ion Ieremia Moghila voievod...domnul Țării Moldovii. Înștiințare facem cu această carte a noastră...precum domnia mea am binevoit...și am dat...și am întărit...din nou-ziditei rugătoarei mănăstirii Galata din Iași,...drepte ocine, și danii, și cumpărături și miluiri...de la Petru voievod, anume satele: Voreovești cu vii, Mihăilești cu moară în Bahlui, și Belcești de asemenea cu mori în Bahlui, și Cristeștii, anume Pizdeni, cu mori de asemenea în Bahlui... Și am dat și am întărit pe drepții robi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile călugărilor de la Zograf... De aceea, pentru astfel de întocmire și miluire și întoarcerea metohului către sfânta mănăstire Zograf, pe care însumi domnia mea am voit-o... A scris, la Iași, Dimitruț.” Abia am așezat la loc suretul, că vocea bătrânului îmi atrage luarea aminte: „Dacă nu ai știut, atunci afli acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
necazul călugărițelor de la mănăstirea Socola. „Să auzim!” Uite ce spune vodă: „Io Radul voievod,...Iată au venit înaintea noastră...rugătorii noștri, călugări de la...Balica...și ni s-au jeluit cu mare plângere și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut, pe locul sfintei mănăstiri în semne, de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când a venit în țară acest Alexandru voievod, fiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o robie creatoare. Amorul, ca și Dumnezeu, există atîta vreme cît există credința robului. Curios, ușuraticul Alecu Începe să spiritualizeze iubirea și să facă din „stăpîna Afrodita” centrul lumii. Fala lui este să se Închine cu smerenie și să obțină miluirea femeii Împietrite, adică acceptarea sentimentului. Miluirea este capătul acestei aventuri, momentul suprem al dragostei văcăresciene, cum e la Eminescu somnia și la Blaga intrarea În codrii de brumă. Miluirea se capătă după ce bărbatul a trecut prin proba focului și proba
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dumnezeu, există atîta vreme cît există credința robului. Curios, ușuraticul Alecu Începe să spiritualizeze iubirea și să facă din „stăpîna Afrodita” centrul lumii. Fala lui este să se Închine cu smerenie și să obțină miluirea femeii Împietrite, adică acceptarea sentimentului. Miluirea este capătul acestei aventuri, momentul suprem al dragostei văcăresciene, cum e la Eminescu somnia și la Blaga intrarea În codrii de brumă. Miluirea se capătă după ce bărbatul a trecut prin proba focului și proba discreției: rabdă inimă și taci”; „și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Fala lui este să se Închine cu smerenie și să obțină miluirea femeii Împietrite, adică acceptarea sentimentului. Miluirea este capătul acestei aventuri, momentul suprem al dragostei văcăresciene, cum e la Eminescu somnia și la Blaga intrarea În codrii de brumă. Miluirea se capătă după ce bărbatul a trecut prin proba focului și proba discreției: rabdă inimă și taci”; „și mor făcînd tăcere” etc. Însă, de regulă, Alecu nu tace, se vaită, jură pe numele sfînt al Lucsandrei, pornește război cu „stelile, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mitologie a suspinului și a jertfei. Complexul „amărîtă turturea”. Un scenariu erotic și un scenariu „scriptual”. II. Alecu Vdcdrescu. Un discurs Îndrăgostit la 1800. Poezia ca „trebuință”. Robia ca stare de grație. Petrecerea cu necazuri. Proba focului și proba discreției. „Miluirea” ca formă de extaz. Un „nu știu ce prea dulce” și inefabilul feminin. Vicleșugurile „simbadiei”. Triada lui Alecu: apa, verdeața și frumusețea. III. Nicolae Vdcdrescu. Spiritul auster și chibzuit al familiei. Un discurs moral bazat pe conceptul de orînduială firească. „Treaza plăcere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menținerea ordinii, la în făptuirea operei divine - sfânta familie și procrearea -, la salvarea fetelor de la o viață imorală, în speță drumul spre prostituție, deseori inevitabil în Cazul fetelor sărace. b) Boierii și fetele sărace. O altă practică importantă o constituie miluirea fetelor sărace cu sume de bani necesare înzestrării și măritării lor. Fetele de pe moșiile boierești sunt înzestrate de către boieri, fie în timpul vieții acestora și pe mă su ră ce fetele se mărită, fie prin intermediul testamentului. Unii boieri lasă prin testament
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
medieval românesc nu a cunoscut exemple similare. Configurația politico-statală și realitățile socio economice interne nu au permis acest lucru. Aici, centralismul statal a inhibat orice tentativă de autonomizare, iar singurele libertăți posibile au fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de pildă. Spre deosebire de târgoveții băcăuani, libertatea orășenilor polonezi era neîngrădită, fapt ce rezultă cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bogății spirituale, decât cu cele materiale. Capacitate artistică. Scopul vieții trecute și viitoare, îmbogățirea spirituală prin întărirea credinței, purificare prin evitarea ispitelor și provocărilor. Ștergerea păcatelor și obținerea mântuirii ca urmare a unei vieți austere, fapte filantropice și de binefacere. Miluirea celor săraci. Viața anterioară ca bărbat a soției tale, a fost de 96 de ani. După 18 ani de la moarte, în anul 1939 luna aprilie, spiritul i-a fost reciclat din nou pe pământ, devenind femeie. A făcut multe fapte
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a domnie (1578-1579). Însă Radu Mihnea voievod spune la 17 decembrie 1618 (7127): „Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor... Iată au venit înaintea noastră,... călugării de la sfânta mănăstire Balica... și s-au jeluit... că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut, pe locul sfintei mănăstiri... de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru (Șchiopu) voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când au venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Alexandru Mavrocordat voievod spune: „Am miluit sfînta mănăstire a lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu,... care loc se hotărăște despre răsărit tij cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Atunci nu avem alta de făcut decât să luăm în seamă ce scrie Gheorghe Duca vodă pe zidul bisericii Zlataust. Așa cred și eu, vere. Și cu acestea zise să mergem mai departe. S-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți sfinți răposați domni de mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să-i stăpânească. „Am dat și am miluit și sfânta noastră mănăstire Moldovița unde este hramul Bunavestire a preasfintei noastre de Dumnezeu născătoare și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sate, locuri de moară, heleștee, stupine sau vii și livezi. Si să ții minte că bunii domni respectau cu sfințenie daniile făcute de înaintașii lor, pe care îi pomeneau cu mare respect în uricele prin care întăreau acele danii și miluiri. E o încântare să citești acele acte. - Intâlnirea cu tine, mărite Spirit, a venit ca o adevărată mană cerească. Prin spusele tale am început să văd parcă mai limpede faptele domnești și întâmplările din acele vremuri. - Mă bucură ce-mi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se. Iată au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri, călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica,...și s-au jeluit cu mare plângere...că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut, pe locul sfintei mănăstiri...de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru (Schiopu) voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când au venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
întărește mănăstirii Balica stăpânirea asupra satelor, morilor, vadurilor de moară și viilor dăruite de domnii de dinaintea lui: „Drept aceea domniia mea...am dat...și am miluit și am întărit locul ce are a noastră sfântă mănăstire, ce se numește Balicova,...miluire de la Petre (Schiopu) voievod...Si dăm și întărim...un sat anume Ulmi cu iazuri și cu mori pe Bahlui în ținutul Hârlăului.” Un alt sat „ anume Borcești, pe apa Ciorna, cu loc de moară și cu case în ținutul Sorocăi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
jur - probabil - spunându-se mereu că totul este foarte frumos. - Cam așa gândesc și eu iscoditorule și mult iubitorule de istorie... - Cum s-a întâmplat de obicei cu mănăstirile ctitorite de voievozi, acestea nu au dus lipsă de danii și miluiri. Așa a „pățit” și Frumoasa. La 13 mai 1733 (7241), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod îi face poslușnici ai mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
In ulița care merge domnia la Cerdacul Copoului.” Si câte altele... - Incet-încet, mănăstirea Trei Sfetite a prins cheag, mărite Spirit, dacă mai luăm în seamă și scutirile de dări acordate mănăstirii pe dughene, pivnițe și cârciumi. Să nu uităm de miluirile cu zeci de poslușnici. Când am spus asta am avut în vedere și scutirea de dări a poslușnicilor. De pildă: la 15 aug. 1712 (7220) Nicolae Alexandru Mavrocordat a scutit de dări 35 de poslușnici ai mănăstirii Trei Ierarhi, de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire ce să cheamă Aron Vodă, în țarina târgului Iașilor...cu 16 poslușnici să fie de treaba svintei mănăstiri și să fie pace de dajde.” - La dăruirile de poslușnici se adăugau și miluirile cu țigani robi. Primul voievod care a dăruit țigani robi este Radu Mihnea voievod, care în zapisul din 6 nov.1618 (7127) spune: „Io Radul voievod...Iată am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire care iaste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vie și scutește de dări 12 poslușnici. Vodă își motivează gestul spunând că: „igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a sale...ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din gaură de șarpe, dar nu oricum, ci „cu toate bucatele lor.” - Uite aici, dragul meu, un zapis cuprinzător făcut în vremea lui Eustratie Dabija voievod, la 27 nov. 1662 (7171): „Drept aceea, toate acele ocine de danie și de miluire care scriem: ...Frățileni...cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini, ce este în ținutul Lăpușna, cu tot venitul și șase părți din satul Sendreni,...vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]