81 matches
-
întărește mănăstirii Balica stăpânirea asupra satelor, morilor, vadurilor de moară și viilor dăruite de domnii de dinaintea lui: „Drept aceea domniia mea...am dat...și am miluit și am întărit locul ce are a noastră sfântă mănăstire, ce se numește Balicova,...miluire de la Petre (Schiopu) voievod...Si dăm și întărim...un sat anume Ulmi cu iazuri și cu mori pe Bahlui în ținutul Hârlăului.” Un alt sat „ anume Borcești, pe apa Ciorna, cu loc de moară și cu case în ținutul Sorocăi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
jur - probabil - spunându-se mereu că totul este foarte frumos. - Cam așa gândesc și eu iscoditorule și mult iubitorule de istorie... - Cum s-a întâmplat de obicei cu mănăstirile ctitorite de voievozi, acestea nu au dus lipsă de danii și miluiri. Așa a „pățit” și Frumoasa. La 13 mai 1733 (7241), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod îi face poslușnici ai mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
In ulița care merge domnia la Cerdacul Copoului.” Si câte altele... - Incet-încet, mănăstirea Trei Sfetite a prins cheag, mărite Spirit, dacă mai luăm în seamă și scutirile de dări acordate mănăstirii pe dughene, pivnițe și cârciumi. Să nu uităm de miluirile cu zeci de poslușnici. Când am spus asta am avut în vedere și scutirea de dări a poslușnicilor. De pildă: la 15 aug. 1712 (7220) Nicolae Alexandru Mavrocordat a scutit de dări 35 de poslușnici ai mănăstirii Trei Ierarhi, de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire ce să cheamă Aron Vodă, în țarina târgului Iașilor...cu 16 poslușnici să fie de treaba svintei mănăstiri și să fie pace de dajde.” - La dăruirile de poslușnici se adăugau și miluirile cu țigani robi. Primul voievod care a dăruit țigani robi este Radu Mihnea voievod, care în zapisul din 6 nov.1618 (7127) spune: „Io Radul voievod...Iată am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire care iaste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vie și scutește de dări 12 poslușnici. Vodă își motivează gestul spunând că: „igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a sale...ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din gaură de șarpe, dar nu oricum, ci „cu toate bucatele lor.” - Uite aici, dragul meu, un zapis cuprinzător făcut în vremea lui Eustratie Dabija voievod, la 27 nov. 1662 (7171): „Drept aceea, toate acele ocine de danie și de miluire care scriem: ...Frățileni...cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini, ce este în ținutul Lăpușna, cu tot venitul și șase părți din satul Sendreni,...vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
am citit prin zapise, am aflat că la 5 iulie 1692 (7200) voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care nu mai voiau să asculte de mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt dintr-acei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de morile gălătenilor, dzicând călugării de la Bârnova cum acele mori sunt pre locul lor, pe hotarul Ciurbeștilor. Iar călugării de la Hlincea așa au dat samă...cum sântu pre locul lor; și ne-au arătat și ispisoc de danie și de miluire.” Vodă însă nu i-a crezut nici pe hlinceni, nici pe bârnoveni ,ci a trimis „pre Rugină vornicul de gloată și pre Corlat uricariul...să caute semnele acelui loc...precum spune diresul de la Barnovschi vodă și cum vor afla să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri, domniia mea încă dăm lor precum le-au fost obcina și de la alți domni ce-au fost mainte de noi: oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă a lucra în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
moară de la gura Bahluiului, unde cade în gura râului Dzijia, și pentru un loc de prisacă ce este în hotarul satului Piperești, spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de poartă „a merge la Vacota, ce iaste pe Ciric, în sus, care iaste loc domnesc...și să socotească și să arate și să dreptedză hotarul acelui loc...Căci acel loc m-am milostivit...și l-am dat danie și miluiri Svintei mănăstiri lui Danco din târgu din Iași.” - Apoi daniile către proaspăta mănăstire au început să vină și de la muritorii de rând. Printre aceștia se numără „Sandul Crupenschi fost medelnicer mare”, care, împreună cu Anița, soția lui, au dăruit mănăstirii un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înaintea noastră Ananiia egumenul și cu tot săborul de la svânta beserică care s-au chemat întâi beserica lui Stefan vodă Tomșii...și acum o au zidit...domnul nostru, Duca vodă...și ne-au arătat un zapis de danie și de miluire de la măriia sa Stefan Radul vodă...așe scriind cum măriia sa...au dat toată partea de ocină ce-au avut strămoșul mării sale Stefan vodă Tomșii aice, în târgu în Iași, svintei biserici acestiia.” - Până aici am aflat că pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului nostru al Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit tij (de asemeni) cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Ei, ce părere ai, mărite Spirit, de așa încurcătură? - Ai dreptate, dar noi trebuie să luăm în seamă ceea ce scrie pe peretele de la amiază al bisericii. Si să nu-l uităm pe Nicolae Costin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată Țara Moldovei...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica...și ni s-au jeluit...și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut pe locul sfintei mănăstiri...de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul , a rămas numai pecetea acelui uric, când a venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui Eremia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
făcut carieră în vremuri mult îndepărtate ale politicii combinatorii autohtone: "opoziția miluită", adică opoziția care primea ceva, în schimbul unei atitudini constructive. Z. Ornea băga de seamă în articolul său din Dilema că formula cu pricina nu era tocmai adevărată, căci miluirea sau, cu un termen mai apropiat zilelor noastre, ungerea opoziției nu prea exista. Și că opoziția vrednicilor străbuni într-o asemenea combinație ai liberalilor de astăzi a fost în cele din urmă una cum scrie la carte. Sînt cîteva săptămîni
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
XIX-lea (...). Plecând de la vocabular, putem presupune că, în spațiul românesc și în perioada de timp abordată aici, săracul e o prezență ștearsă poate, dar nu lipsită de locul și rolul său în lume (atașate simbolisticii creștine soterice a gestului miluirii), cu alte cuvinte, el nu e un marginal sau mai rău, un exclus” (p. 94-95). În lumea românească de azi, diversității normale de idei și atitudini i se adaugă presiunea modelelor concurente, uneori contradictorii, din tradiția discursului creștin, socialist sau
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
Pe cei pierduți, aproape, Dulceața risipirii îmi luneca în sânge. La capătul foșnirii, Ca pe un dig în mare, Se ridica din jalea, Cețoasă, bucuria. Și greul din cuvântul, Care-mi scria plecarea, Rămase mut în urmă, Catifelându-mi zborul. Miluire Nepregătită sunt Pentru minune, Mă chemi afară Dar nu pot să ies, Zidită sunt amar Pe dinăuntru, Mintea mea n-are uși Și nici ferestre. Dar Tu, care ești viu, îți rezemi fruntea De piatră și mă strigi Să vin
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
scris anume Broștenii, cu tot venitul și cu tot hotarul lui cât este mai aua scris precum s-au hotărât și s-au pus și semne ca să fie și de la domnie me(aă driaptă ocină și moșie și danie și miluire și uric de întăritură părintelui și rugătoriului domni(eăi mele de mai sus scris Mitrofan, Episcopul de Huși, și cu toate veniturile sale nerușâtă nici odânăoară în veci și altul să nu mai amestece peste carte noastră. Sam gospodin velel
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acela în semne, ce să cheamă Broștenii, ace(aă bucată de hotar și cu venitul a tot hotarul din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul, ca să fii și de la domnie me(a) driaptă ocină și moșii și miluire și uric și întăritură, cu tot venitul neclătint, în veci. Iar după a noastră viață și domnie pre cine va alegi D(uămnezeu să fie D(oămnu în țara noastră Moldova, să aibă a da și a întări Sfintei Episcopii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cine va alegi D(uămnezeu să fie D(oămnu în țara noastră Moldova, să aibă a da și a întări Sfintei Episcopii să nu strice a noastră tocmală și întăritură. Iar cine ar vrea să strice a noastră danie și miluire și întăritură, unul ca acela să fie neertat de D(o)mnul D(u)mnezeu și de Pre(aăcurata maica sfintii sale și de 318 părinți de la Niche(e)a și de toț(i) sfinții și să aibă parte cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în semne ce să chiamă Broștenii, cu acea bucată de hotar și cu venitul a tot hotarul, din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul, ca să-i fie și de la domnie me(aă driaptă ocină și moșie și miluire și uric și întăritură, cu tot venitul neclă(nătit în veci. Iar după a noastră viață și d(oămnie, pre cine va alege D(uămnezeu să fie domn în țara noastră a Moldavei ca să aibă a da și a întări
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alege D(uămnezeu să fie domn în țara noastră a Moldavei ca să aibă a da și a întări Sfânta Episcopie, să nu străce a noastră tocmală și întăritură. Iar cine ar ave(aă să strice această a noastră danie și miluire și întăritură, unul ca acela să fie ne(iăertat de D(oămnul H(riăs(tosă , și de Pre(aăcurata maica sfinții sale, și de 318 o(teăți vănenistem grade, și de toț(iă sfinții, și să aibă loc și parte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acela în semne, ce să cheamă Broștenii cu ace(aă bucată de hotar și cu venitul a tot hotarul din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul, ca să fie și de la domnie me(aă driaptocină și moșie și miluire și uric și întăritură, cu tot venitul neclăntit în veci. Iar după a noastră viață și domnie pre cine va alegi d(oămn în țara noastră Moldova, să aibă a da și a întări Sfânta Episcopie, să nu strice a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cine va alegi d(oămn în țara noastră Moldova, să aibă a da și a întări Sfânta Episcopie, să nu strice a noastră tocm(e)ală și întăritură. Dar cine va vre(aă să străce aceasta a noastră danie și miluire și întăritură, unul ca acela să fie neertat de D(o)mnul D(u)mnezeu și de Precurata maica sfintii sale și de 318 o(te)ți ije vanic iistem grade și de toți sfinții, și să aibă parte cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]