KorAP: Find »[drukola/base=mină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...813 >

20,325 matches

Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402

trei spatamani mă plimbam prin Valencia pe unul din marile bulevarde și deodată mă întâlnesc față în față cu Julio era foarte serios palid la față și cu un aer de vinovăție îmi dădea impresia că îi era rușine de mine îmi spuse: ,,Salut ce mai faci?“ ,,Bine mă bucur să te revăd.“ ,,Si eu de fapt mă plimbam așa singur prin mulțime și mi-ai apărut deodată în față, cum îți mai merge lucrezi tot acolo eu cred că ai

SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113

camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846

Bâlbâind, nu știu să spun, Intr-o baie de săpun Mă vedeai cu bustul gol Și -i dădeai căzii ocol Era un imens jacuzzi Eu, cu sânii mari și uzi Și cu degetul spre tine Te-ndemnam să vii la mine. Citește mai mult Ce șampanie spumoasă! I-a sărit dopul pe masă,Mă -ntind după pahare...Când, un nasture -mi sareDe la decolteul careîți facea cu ochiul, tareBâlbâind, nu știu să spun,Intr-o baie de săpunMă vedeai cu bustul

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
la decolteul careîți facea cu ochiul, tareBâlbâind, nu știu să spun,Intr-o baie de săpunMă vedeai cu bustul golși -i dădeai căzii ocolEra un imens jacuzziEu, cu sânii mari și uziși cu degetul spre tineTe-ndemnam să vii la mine.... XV. TU, ROMÂN!, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016. Țara mea,-i țară săracă, Azi de ziua ta închin... Un pocal din vin să facă Din durere și venin Rănile să le prefacă În

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
trupul ce-mi lipesc de simț,Însămânțez muguri de sine,Ce mă -nțeapă ca un zimț.... XXIV. ÎN SUFLETE GOI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând; Și gustă din pleoape pe arșița verii- Fie vorba bună-i -nsetată-n gând. Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare... Lacrima tăcerii se scurge din ploi Din lumini de gând cuprinse o zare Și -o-mparte

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
și sloi. Vine o minune și un fir de rază, Să dezghețe dorul tăcerii din noi Singurul -n viață ce se minunează, Că se joacă singur în suflete goi. Citește mai mult Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând;Și gustă din pleoape pe arșița verii-Fie vorba bună-i -nsetată-n gând.Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare...Lacrima tăcerii se scurge din ploiDin lumini de gând cuprinse o zareși -o-mparte -n cuburi de

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470

lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină). Exploatarea minieră constă din: - lucrări miniere de deschidere - de pregătire - exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt: 1. Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale: puțul, suitorul. Pentru a reface rănile pricinuite de

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale: puțul, suitorul. Pentru a reface rănile pricinuite de Primul Război Mondial, transportul feroviar, naval, industria siderurgică aveau nevoie de tot mai mult cărbune. Înțelegând situația gravă în care se aflau minele de cărbune din Valea Jiului, conducerile acestora, pentru a se salva de la un dezastru economic spre care se îndreptau, căutau soluții tehnice, organizatorice și sociale, aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
în care se aflau minele de cărbune din Valea Jiului, conducerile acestora, pentru a se salva de la un dezastru economic spre care se îndreptau, căutau soluții tehnice, organizatorice și sociale, aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în perioada interbelică minele de cărbuni din Valea Jiului erau reprezentate de capitalul bancar, îndeosebi cel austriac, maghiar, francez și german, care profitau în urma valorificării bogatelor zăcăminte de cărbune din această zonă a Transilvaniei. După înfăptuirea marelui act

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
din Valea Jiului, conducerile acestora, pentru a se salva de la un dezastru economic spre care se îndreptau, căutau soluții tehnice, organizatorice și sociale, aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în perioada interbelică minele de cărbuni din Valea Jiului erau reprezentate de capitalul bancar, îndeosebi cel austriac, maghiar, francez și german, care profitau în urma valorificării bogatelor zăcăminte de cărbune din această zonă a Transilvaniei. După înfăptuirea marelui act al Unirii de la 1 decembrie 1918, statul

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
bogățiilor naturale ale subsolului, aflate în prezent în patrimoniul marilor societăți miniere finanțate de capitalul străin și transformarea acestora în Societăți anonime Române, cu capital și conducere majoritar românească. La 7 decembrie 1918, prin J.C.M. nr. 1064 se dispune trecerea minelor de cărbune din Valea Jiului în administrarea statului român. Ca urmare, singura mină aparținând statului ungar, mina Lonea, a fost supusă sechestrului asiguratoriu și trecută în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
finanțate de capitalul străin și transformarea acestora în Societăți anonime Române, cu capital și conducere majoritar românească. La 7 decembrie 1918, prin J.C.M. nr. 1064 se dispune trecerea minelor de cărbune din Valea Jiului în administrarea statului român. Ca urmare, singura mină aparținând statului ungar, mina Lonea, a fost supusă sechestrului asiguratoriu și trecută în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
și transformarea acestora în Societăți anonime Române, cu capital și conducere majoritar românească. La 7 decembrie 1918, prin J.C.M. nr. 1064 se dispune trecerea minelor de cărbune din Valea Jiului în administrarea statului român. Ca urmare, singura mină aparținând statului ungar, mina Lonea, a fost supusă sechestrului asiguratoriu și trecută în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu dreptul de exploatare evaluat

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
urmare, singura mină aparținând statului ungar, mina Lonea, a fost supusă sechestrului asiguratoriu și trecută în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu dreptul de exploatare evaluat la 100 milioane de lei, din care 90 milioane de lei reprezenta aportul în natură al grupului maghiar. În așteptarea hotărârii Conferinței de la Paris, autoritățile române, prin Decretul Lege nr. 2162 din 6 iunie

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
al grupului maghiar. În așteptarea hotărârii Conferinței de la Paris, autoritățile române, prin Decretul Lege nr. 2162 din 6 iunie 1919 interzic acordarea oricăror titluri de descoperitor, autorizații de concesionare și de exploatare a cărbunelui, prevăzută la art. 2 din „Legea Minelor”, iar Decretul lege nr. 4241 din 7 octombrie 1919 interzice până la 6 luni după încheierea păcii generale orice tranzacții și cesiuni referitoare la bunuri miniere și industriale pe întreg teritoriul țării. În aceste condiții, Consiliul Dirigent Cluj, pe motiv că

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
banca Comercială Maghiară la 16 iunie 1920 și Consiliul de Administrație al societății Salgotarjan la 17 iunie 1920 l-au delegat pe Dr. Ferencz Chorin jr. pentru a participa la negocierile de la București cu privire la constituirea primei Societăți Anonime pentru exploatarea minelor de cărbune din Valea Jiului. Părțile contractante participante la negocierile de la București au semnat Actul Constitutiv al noii societăți. Prin Actul Constitutiv au fost stabilite modalitățile prin care societatea Salgotarjan urmează să predea către noua societate Petroșani aportul în natură, bunurile

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Salgotarjan urmează să predea către noua societate Petroșani aportul în natură, bunurile mobile și imobile, într-un cuvânt, toate drepturile de orice natură aflate în proprietate, societatea Petroșani obligându-se să înregistreze toate bunurile preluate la Cartea Funduară și Registrul Minelor, pentru a putea obține dreptul de proprietate asupra acestora. Adunarea generală a societății Salgotarjan și-a dat acordul asupra negocierilor purtate de Dr. Ferencz Chorin jr. la București și a documentelor elaborate, aprobând ca minele societății Salgotarjan din Petroșani să

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
la Cartea Funduară și Registrul Minelor, pentru a putea obține dreptul de proprietate asupra acestora. Adunarea generală a societății Salgotarjan și-a dat acordul asupra negocierilor purtate de Dr. Ferencz Chorin jr. la București și a documentelor elaborate, aprobând ca minele societății Salgotarjan din Petroșani să se constituie într-o societate anonimă independentă pentru exploatarea cărbunelui, împuternicind societatea să realizeze în acest sens toate convențiile și acordurile discutate. La 20 aprilie 1920 Banca Românească și Credit Extern, îndeplinindu-și mandatul acordat

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Creditul Tehnic; Henry Fellner Industriaș; Gustav Gratz Fost Ministru de Stat în Ungaria; Victor Miclescu Administrator al Băncii Agricole, avocat, fost deputat; C. P. Olănescu Fost Ministru, fost Președinte al Camerei; Em. Pantazi Avocat, fost deputat; Dieudonnne Rau, Director de mină; N. P. Ștefănescu, inginer, inspector general, director Geolog al Băncii Române; Lazăr Reiman, Vicepreședinte al Consiliului e Administrație al societății Salgotarjan; Eduard Reiner, avocat; Ion G. Stoian, fost deputat; Pavel Szasz, avocat Philippe Weisz, Președinte al Consiliului de Administrație al

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
director general angajat de societate pe bază de contract. Direcția Generală avea rolul de a reprezenta societatea în relațiile cu statul și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale, în justiție și de a coordona nemijlocit activitatea Direcției Minelor, care se găsea în Valea Jiului (sediul direcției se afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale, în justiție și de a coordona nemijlocit activitatea Direcției Minelor, care se găsea în Valea Jiului (sediul direcției se afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor aflate în subordine, politica impusă de Adunarea generală. Direcția Minelor avea în frunte un director tehnic - trei, în toată perioada interbelică

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor aflate în subordine, politica impusă de Adunarea generală. Direcția Minelor avea în frunte un director tehnic - trei, în toată perioada interbelică: ing. Ioan Winklehner (1921 - 1928), fost director general al societății Salgotarjan din 1911; ing. Tiberiu Timoc (1929 - 1939) și ing. Alexandru Bădărău (1939 - 1945). Noua societate, sub titulatura Societatea

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
al societății Salgotarjan din 1911; ing. Tiberiu Timoc (1929 - 1939) și ing. Alexandru Bădărău (1939 - 1945). Noua societate, sub titulatura Societatea Anonimă Română pentru exploatarea cărbunilor Petroșani și-a desfășurat activitatea prin două grupuri de mine: - GRUPUL PETROȘANI - format din minele Deak Petrila Petroșani Est, Petroșani Vest, Dâlja și Aninoasa; - GRUPUL VULCAN - format din minele Vulcan Est, Vulcan Vest și Mina Chorin, fiind în anul 1921 cel mai mare producător de cărbune din țară. La început de drum, 14 februarie 1921

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
1939 - 1945). Noua societate, sub titulatura Societatea Anonimă Română pentru exploatarea cărbunilor Petroșani și-a desfășurat activitatea prin două grupuri de mine: - GRUPUL PETROȘANI - format din minele Deak Petrila Petroșani Est, Petroșani Vest, Dâlja și Aninoasa; - GRUPUL VULCAN - format din minele Vulcan Est, Vulcan Vest și Mina Chorin, fiind în anul 1921 cel mai mare producător de cărbune din țară. La început de drum, 14 februarie 1921, organigrama S.A.R. Petroșani număra 8 mine: Deak Petrila, Petroșani Est, Petroșani Vest, Dâlja, Aninoasa

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]