110 matches
-
un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de argint, un brad dezrădăcinat verde, flancat de două flori de filodendron, în culori naturale. În partea inferioară, pe fond roșu, în vârful scutului, o gură de mină neagră, cu două ciocăne minerești încrucișate, de aur, cu zidărie din moloane din argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Șaru Dornei asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162162_a_163491]
-
o coasă de argint cu vârful spre dreapta, flancată de trei alune reunite, în învelișul lor, de aur. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broșează două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fânețe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. Așezarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
15.000 participanți in 2006. Ziua Minerului este cea mai importantă sărbătoare a comunității miniere din Roșia Montană, fiind marcată în fiecare an în ultimul weekend din august. Cu această ocazie sunt organizate petreceri câmpenești, concursuri sportive, competiții cu specific mineresc, concerte de muzică, dansuri populare. Evenimentul încercă să readucă la viață valorile, simbolurile și tradițiile mineritului din Munții Apuseni prin implicarea întregii comunități în acest festival. La ediția din 2009, comunitatea din Roșia Montană a intrat în Cartea Recordurilor pentru
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
comunități în acest festival. La ediția din 2009, comunitatea din Roșia Montană a intrat în Cartea Recordurilor pentru cei mai mulți oameni care caută simultan aur cu șaitrocul. Tot atunci a avut loc prima ediție a „Festivalului Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești”, când 10 comunități din județele Alba, Hunedoara și Bihor și-au prezentat tradițiile și obiceiurile minerești, prin expoziții de carte și de fotografie, tablouri și obiecte minerești organizate pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Recordurilor pentru cei mai mulți oameni care caută simultan aur cu șaitrocul. Tot atunci a avut loc prima ediție a „Festivalului Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești”, când 10 comunități din județele Alba, Hunedoara și Bihor și-au prezentat tradițiile și obiceiurile minerești, prin expoziții de carte și de fotografie, tablouri și obiecte minerești organizate pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de Corul Minerilor din Roșia Montană și fanfara Consiliului Județean. În 2010, peste 5000 de persoane au
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
atunci a avut loc prima ediție a „Festivalului Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești”, când 10 comunități din județele Alba, Hunedoara și Bihor și-au prezentat tradițiile și obiceiurile minerești, prin expoziții de carte și de fotografie, tablouri și obiecte minerești organizate pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de Corul Minerilor din Roșia Montană și fanfara Consiliului Județean. În 2010, peste 5000 de persoane au sărbătorit Ziua Minerului la Roșia Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
mobilizăm mai mulți oameni să acționeze în aceeași direcție. [1] O relatare de la evenimentul respectiv de Mihaela Drăgan, Veda Popovici, Arnold Schlachter pe: http://artapolitica.ro/?p=960 [2] Spectacol de teatru despre istoriile de viață, situația și problemele comunităților minerești (teatrusubpamant.wordpress.com).
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
al Victoriei. S-a născut în ziua în care tatăl său încheia lucrările tunelului de la intrarea în Petrila și se tăia panglica inaugurală. Încă din timpul școlii, din 1943 este "copil angajat" la firma locală Willdmann. Provenind dintr-o familie minerească și de disciplină nemțească, a învățat ce înseamnă munca și că nici o formă a acesteia nu trebuie disprețuită. În 1947 s-a angajat la mina Petrila trecând prin toate fazele: de la potcovar la fierar calificat și miner. Între cele două
Ladislau Schmidt () [Corola-website/Science/327655_a_328984]
-
Iorga". Pe 28 martie, caravana CRIM prezintă Sub Pământ - Valea Jiului după 1989, un spectacol-arhivă de povești-mărturii culese din comunitățile muncitorești din Valea Jiului. Un spectacol despre viața, perspectivele și munca minerilor în perioada post-socialistă. Construit pe baza documentării efectuate în comunitățile minerești din Valea Jiului, spectacolul de teatru Sub Pământ discută despre problemele unui grup social aflat la granița dintre migrație, supraviețuire, dispariție și posibilă reconstrucție. „Perioada post-1989 a transformat fundamental configurația comunităților din Valea Jiului, atît la nivelul relațiilor de viață socială, de
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - la Facultatea de Istorie București () [Corola-website/Science/295638_a_296967]
-
unui tânăr asupra Văii Jiului. Un paznic care are program 12/24 și câștigă 350 de lei pe lună în 2011. Monica: Eu spun povestea unei femei de 37 de ani, care trăiește în cartierul Bosnia, cartier de foste colonii minerești care sunt în paragină totală, populat în proporție de 90% de romi, foarte săraci, care trăiesc fără apă și fără curent. Mă rog, un cartier la pământ. A făcut și pușcărie, după ce a fost prinsă „la furat” de fier vechi
„Am înțeles care e miza mea ca actor. Nu e vorba doar despre mine, e și despre celălalt” () [Corola-website/Science/295718_a_297047]
-
România înainte de 1989 (<b>După Traian și Decebal</b>), expunerea multiplelor perspective asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București (<b>Capete înfierbântate</b>), migrația, cauzele și efectele ei (<b>Nu ne-am născut în locul potrivit</b>) sau viața comunităților minerești din Valea Jiului în post-socialism (<b>SubPământ. Valea Jiului după 1989),</b> aceste demersuri lucrează cu trecutul pentru a pune probleme locurilor comune ale prezentului, nu pentru a tezauriza elemente care să permită păstrarea <i>status quo</i>-ului. Astfel, intrebarea în jurul
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
mai multe direcții - ateliere, discuții libere și interviuri cu mineri, soții de miner, pensionari, paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune, copii. Spectacolul Sub Pământ a fost prezentat, în cursul anului 2012, în comunități minerești și muncitorești din 11 orașe din Transilvania (Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan, Brad, Hațeg, Baia-Sprie, Cavnic, Tăuții-Măgherăuș). Intrarea la spectacole a fost gratuită. Spectacolul a fost gândit ca punct de pornire pentru o discuție cu publicul, despre situația actuală
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
în niște lăzi și trimiși la fiecare acasă. Sunt legat de acești oameni, de mineri. Pentru acest lucru m-am aplecat și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi miner și de-a lungul anilor am cules folclor mineresc. Mă bagă-n ocna de sare, S-aibă domnii de mâncare. Eu puținul ce-l cinez, Tot cu lacrimi îl sărez. Tot ce ați spus dumneavoastră se regăsește în versuri populare. Scrise cu o înțelepciune clară. Omul acela care îl
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89. Elită intelectuală își lua o distanta aseptica față de ceea ce numim România profundă, talpă țării, vulgul. Țin să-ți aduc aminte ca în 1977 au avut loc grevele minerești în Valea Jiului, despre care nimeni nu știa nimic, intelectualii și disidenții ăștia despre care tot vorbim. N-au știut sau se făceau că nu știu?</b> Nu voiau să știe. Iar în ’87 a avut loc grevă de la Brașov, care
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
de 18-19 februarie 1990, la solicitarea autorităților din acea vreme, 4000 de mineri au fost aduși din Valea Jiului, în Capitală, pentru „restabilirea ordinii” Nu s-au semnalat incidente violente între ortaci și locuitorii Capitalei și nici nu au existat raiduri minerești în alte zone ale orașului așa cum avea să se întâmple în iunie 1990. Minerii au părăsit Capitala în 19 februarie 1990. În 18 februarie 1990, în Piața Victoriei a avut loc o manifestație anticomunistă, urmată a doua zi, de o
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
de compartimente și foarte adesea același c. poate fi inclus în două sau chiar trei grupe tematice. După criteriul social, având, deci, în vedere grupul social care le creează și le cultivă , s-a vorbit de c. păstorești, plugărești, ostășești, minerești etc., fără a putea fi supuse unei astfel de taxonomii toate varietățile. Când se are în vedere criteriul muzical, se constată că același conținut literar poate fi cântat pe melodie de doină, de joc sau de leagăn, în timp ce o aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea pe care mineriadele o conferă tranziției românești prin episoadele de violență colectivă. Mobilizarea deosebită a minerilor din Valea Jiului își are sursele în rețelele sociale dense, în structura de oportunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
concisă și rapidă, par marcate uneori în exces de experiența jurnalistică. Fie că trece în revistă prin prisma unui triunghi erotic, dar după schema realismului socialist, mutațiile de conștiință pricinuite de transformările de după al doilea război mondial într-un mediu mineresc (Triunghiul) sau urmărește cursa împotriva morții a unui om accidentat, care își rememorează viața într-o confesiune aflată la limita halucinației (Criza de timp), fie că celebrează patetic sau solemn eroismul voluntarilor pe frontul antihitlerist (Marșul alb, Luptătorul fericit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
care-o iubit / Nu care n-o trebuit!! limită pe sursa călătoriei, într-o aiurire pe care cîrdășia munte-autobuz o întrece, nu tu zone de vegetație, etaje de vegetație, repertoriu funcțional, stație Salvamont, stațiune, mină sau bloc turn de oraș mineresc egal te aștepți să apară! orașul autogară cît plăcinta betoanelor, nu Abrud, Cîmpeni, jalea folclorică Gîndu' și străinătatea / Îți mănîncă sănătatea / Scoate vinu' și se-ntreabă / Pînă cîndu' le mai rabdă! cabinet parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la TV. Pe regizorii mineriadelor de astăzi îi leagă, ca și pe cei de acum 20 de ani, ceva comun: umbra fostei Securități plutind pe deasupra lor sau miile de fire cu lumea veche. Strada a consumat ultimele episoade de violență minerească în 1999. De atunci, din zeci de motive, capacitatea de mobilizare a străzii s-a diminuat treptat. Structura societății s-a modificat radical, obiceiurile de consum, la fel. Din acest motiv, asistăm azi la răscoale televizate regizate ridicol, anemice, caricaturale
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să se gândească dacă ar trebui ca în fruntea Ministerului Culturii, funcție ocupată de-a lungul istoriei de personalități precum Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, să fie pus Gigel Știrbu, cel care "și-a plombat drumul spre minister prin lovituri minerești în figura gramaticii", și nu un liberal pentru care gramatica nu reprezintă marea dilemă profesională a carierei. După ce afirmă că a citit, cu mare atenție știrea care anunța nominalizarea PNL pentru fotoliul de ministru al Culturii, în persoana lui Gigel
Deputat PSD, pentru Antonescu: Dl. Ştirbu şi-a plombat drumul... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33535_a_34860]
-
continuă: "Imediat, am aflat și opinia intelectualității, degajată din declarația domnlui profesor Andrei Pleșu. Apoi, așa cum ne așteptam (sic!) a venit și replica sufocată de competențe lingvistice a presupusului ministru. Dl. Știrbu și-a plombat drumul spre minister prin lovituri minerești în figura gramaticii, chiar dacă alonja sa intelectuală nu părea să ne mai surprindă cu nimic. Dar, ca să nu mai prelungesc martiriul pudic al gardienilor din PNL, vă solicit, domnule președinte Antonescu să vă gândiți dacă, pe scaunul pe care, anterior
Deputat PSD, pentru Antonescu: Dl. Ştirbu şi-a plombat drumul... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33535_a_34860]
-
așa cum arată sentința, Miron Cozma e scos țap ispășitor pentru o echipă mult mai amplă (conținând nume sonore, de la Ion Iliescu și Petre Român, la Voican-Voiculescu și la șefii televiziunii din epoca, fiecare cu "merite" specifice în orchestrarea războiului civil mineresc din anii 1990-1991). Lucru nu numai nedrept, dar, pe termen lung, riscant: cum nedreptatea va ieși la suprafață precum uleiul, există toate șansele că din infractor de drept comun, "Luceafărul Huilei" să se metamorfozeze într-un erou sacrificat pe altarul
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
Gabriel Coșoveanu Asociată rugozității minerești, Valea Jiului, într-o ierarhizare rapidă a locurilor atractive făcută de mentalul colectiv, nu-și găsește un loc fruntaș. Dimpotrivă. Sufocată în halda de steril a prejudecăț ilor despre umanitatea întunecată care iese din subsol cu negrul presimțirilor urâte, reprezentarea acestui
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]