110 matches
-
și anarhie. Astfel de valori au suscitat mereu admirație, și nu oprobriu. Dacă ar fi existat o reacție constantă împotriva nesimțirii, odioșeniei și minciunii, probabil că între vedetele societății românești nu s-ar afla Becali, Vadim sau iubitorul de bâte minerești, Iliescu. Numai la noi un sportiv cu nume de rezonanță planetară, precum Ilie Năstase, face audiență afirmând fără jenă despre un individ care i-ar fi jignit fa-mi-lia: Dacă îl prind, îi tai limba!" Dacă un personaj care a furnizat
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreaptastânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
vor fi plecat din România Lech Wallesa și Jelio Jelev, prezenți în sală la grotescul circ), veselia tâmpă a lotului 322 la votul pentru suspendarea Președintelui, în disprețul absolut al recomandării Curții Constituționale, furia bolșevică, periodic reîncărcată, a artizanului terapiilor minerești, interpetările decerebrate, dar mobilizatoare, ale "analiștilor" invitați seară de seară la posturile de televiziune, senzaționalele dezvăluiri ale presei noastre libere, mai mereu contrazise de realitate, curajul impresionant al unor jurnaliști în confruntările cu bunul simț și codul penal sunt elemente
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
aventuri în spații simbolice? Pentru că aventura pe care o trăim acum nu mai este una abstractă sau convențională, ci ea se situează în orizontul cel mai real cu putință, chiar la un pas de ruinarea existenței civilizate a României. Rebeliunea minerească, strigătul disperat și agresiv al clasei muncitoare din diverse sectoare economice, asociate discret sau fățiș cu extremismul politic oferă, în aceste momente, o imagine ce nu poate fi comparată, prin grotescul ei cutremurător, cu nici o alta, artistică sau nu, născută
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
la TV. Pe regizorii mineriadelor de astăzi îi leagă, ca și pe cei de acum 20 de ani, ceva comun: umbra fostei Securități plutind pe deasupra lor sau miile de fire cu lumea veche. Strada a consumat ultimele episoade de violență minerească în 1999. De atunci, din zeci de motive, capacitatea de mobilizare a străzii s-a diminuat treptat. Structura societății s-a modificat radical, obiceiurile de consum, la fel. Din acest motiv, asistăm azi la răscoale televizate regizate ridicol, anemice, caricaturale
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
văzut zăpada căzând În grădina mea: de ger, viața Încremeni, ramuri se frânseră, În arborii-nalți, numai tu dăinuiai...” “Trandafirule, harnică floare, Prin trufia ta plăsmuiești parfumul Și explozia ta purpurie sau albă: Toată iarna scormonești În pământ, Dezgropi minerale, minerești, scoți foc, Din străfunduri și apoi te deschizi Splendoare a lumii, buză a focului, Candelă a frumuseții. Mie Îmi aparții, mie și tuturor, deși de abia avem timp să ne privim, și viața ca să păzim flacăra ta”... ... Nimic mai adevărat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
constant de naturalețe. Fără o intonație polemică pronunțată, criticul le tratează cu o apreciabilă probitate, sine ira et studio. Drept care le punctăm și noi, cu precizarea preliminară că, în cvasitotalitate, sîntem de acord cu propozițiile d-sale. Intelectual de obîrșie minerească, I. D. Sîrbu s-a văzut atras în tinerețe de marxism, împrejurare ce n-a impietat asupra încadrării sale în Cercul literar de la Sibiu, permisiv în spiritul unei democrații culturale observate de membrii săi. într-o societate "deschisă", opțiunea tînărului
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
de sovlimba lu' Mistrie". Și Scarlat Carp l-a atenționat, în coloanele revistei literare unice, la fel ca Partidul: "Fază de creație depășită. Se bate pasul pe loc. Poetul nu trebuie să repete monoton cuvinte ca dîrzenie muncitorească și caznă minerească. Adjectivul hîd e prea des pus lîngă burghez". Mistrie a sărit de doi coți: "Da, tovarășe Carp, burghezul este hîd. Și cînd doarme, tot cum să ne strîngă de gît visează. N-am să mă las rătăcit artisticește de indicațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu mi-a sugerat nimeni vreodată despre ce și cum să scriu. Dar cum majoritatea intelectualilor pe care-i cunosc au capitulat în fața unei mișcări politice conjuncturale, a unei combinații dubioase, fără pic de substanță, în care se adună violența minerească și spaima pierderii privilegiilor, precum și refuzul reformei statului, firește că e nevoie de indivizi care să funcționeze pe post de țapi ispășitori. Dar, vorba poetului: „bucuroși le-om duce toate!” Am încetat să scriu cronică literară în momentul când mi-
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
Gabriel Coșoveanu Asociată rugozității minerești, Valea Jiului, într-o ierarhizare rapidă a locurilor atractive făcută de mentalul colectiv, nu-și găsește un loc fruntaș. Dimpotrivă. Sufocată în halda de steril a prejudecăț ilor despre umanitatea întunecată care iese din subsol cu negrul presimțirilor urâte, reprezentarea acestui
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]
-
să se gândească dacă ar trebui ca în fruntea Ministerului Culturii, funcție ocupată de-a lungul istoriei de personalități precum Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, să fie pus Gigel Știrbu, cel care "și-a plombat drumul spre minister prin lovituri minerești în figura gramaticii", și nu un liberal pentru care gramatica nu reprezintă marea dilemă profesională a carierei. După ce afirmă că a citit, cu mare atenție știrea care anunța nominalizarea PNL pentru fotoliul de ministru al Culturii, în persoana lui Gigel
Deputat PSD, pentru Antonescu: Dl. Ştirbu şi-a plombat drumul... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33535_a_34860]
-
continuă: "Imediat, am aflat și opinia intelectualității, degajată din declarația domnlui profesor Andrei Pleșu. Apoi, așa cum ne așteptam (sic!) a venit și replica sufocată de competențe lingvistice a presupusului ministru. Dl. Știrbu și-a plombat drumul spre minister prin lovituri minerești în figura gramaticii, chiar dacă alonja sa intelectuală nu părea să ne mai surprindă cu nimic. Dar, ca să nu mai prelungesc martiriul pudic al gardienilor din PNL, vă solicit, domnule președinte Antonescu să vă gândiți dacă, pe scaunul pe care, anterior
Deputat PSD, pentru Antonescu: Dl. Ştirbu şi-a plombat drumul... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33535_a_34860]
-
interesul scriitorului Augustin Buzura pentru lumea din adâncuri? A.B. : A avut mare importanță și trecutul tatei, dar mai ales faptul că am locuit foarte mult în Baia Mare. Baia Mare este un oraș... sau era, în special atunci, un oraș muncitoresc mineresc. Pe urmă, soarta a vrut, după aventura filosofică din București, să lucrez în mină, la rândul meu la mina ,Petre Gheorghe" din Baia Mare. La început am fost educator, la un cămin de elevi-mineri unde învățau meseria mineritului sau meseriile din
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
mină și... Aparțineam de-acum unei lumi pe care a trebuit s-o cunosc în toate tainele ei. Iar dacă m-a-ngrozit ceva și dacă a fost ceva care m-a urmărit mereu din această lume, au fost înmormântările minerești. Era ceva înspăimântător. Și astăzi aud fanfara aceea a minei. Când citesc sau când se vorbește despre mineri, automat mă gândesc cu groază la acele înmormântări sau la acele accidente de mină, când vedeam vagoneții încărcați cu minereu amestecat cu
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
George Maior? Pe lângă handicapul lipsei de notorietate, ei vor fi confruntați cu adversitățile din partid. Numai un naiv își imaginează că vechii păpușari se vor da politicos deoparte în fața noilor veniți. Un partid care a ajuns la putere cu bâtele minerești și manivelele sindicaliștilor de mână forte nu se resemnează cu una, cu două. Dac-am avea de-a face cu un partid obișnuit, bazat pe valoare, credința în doctrină și asociere întru servirea binelui public, poate că demersul lui Geoană
Generația cu un singur membru by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10675_a_12000]
-
1990 TREI ZILE CARE AU CUTREMURAT ȚARĂ În memoria lui R.B., victima a mineriadei aproximativ 5.000 de mineri... Au avut loc în centrul Capitalei și în alte câteva puncte violente stradale. Multe au fost comise de oameni în echipament mineresc (salopete, cizme, cască). La Complexul Expozițional, la întâlnirea cu Președintele României. Domnul Ion Iliescu, au participat circa 20.000 de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
critic foarte important despre sexomania ce i-a apucat recent pe tinerii scriitori: cică, aceștia, neavând, pardon! decât unul și-un sfert... - da^ mai bine să trecem... Spre final, Tiganiada, cu două sute și ceva de ani înainte, capătă alura acțiunii minerești dinspre 2000, dirijată de președintele cu alba-neagra lui de barbugiu șmecher - pe de o parte, pe de altă parte... Căci lăeții și goleții lui furioși strigă în gura mare: Noi muncim, noi nu gândim!" Sau: "Să se strice acest sobor
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
și străinătate. Tot în acest an, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Filologie și Fundația "Vasile Pogor" din Iași îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea "Norocul limbii române, EMINESCU". Tot în acest an primește și înaltul ORDIN MINERESC "SFÂNTA VARVARA", urmare faptului că a oglindit în operele sale viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului. În anul 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de "JURNALIST EUROPEAN". În anul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
prelungirea cărora își așează propriul suflet.” ( Ion Burnar ); „Laudă ție, Nicolae Sabău, că te-ai aplecat și asupra spiritualității unor oameni ce se zbat cu întunericul subpământean creând ei înșiși una din cele mai frumoase comori ale poporului român - folclorul mineresc.” ( Pamfil Bilțiu ); „Trebuie neapărat spus că Nicolae Sabău crede în durata cântecului ales. Îl apără cu strășnicie - cât poate - de toate aluviunile acestui timp neașezat.” ( Gheorghe Pârja ); „Cântecul lui Nicolae Sabău nu este doar o alinare, nici măcar o vindecare, ci
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
VERECVN DVS D.M.APV.L DVS (ecis) - M (inicipium) APVL PRO SALVTE SUA - PRO SALVTE SUA EP SVORVEQVE - ET SVORVEQVE OMNIUM V.I.M.P. - OMNIUM V (atum) L (berie) Inscripția de pe piatra de altar descoperită la Ampelum este dovada că rădăcina salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
care se adresa minerului și care în întregime sună astfel: „Eu îți doresc noroc, calea de sus ți se deschide!", cu alte cuvinte „Eu îți doresc mult noroc (realizări) și în activitatea ta să dai de minereuri "bogate". Un dicționar mineresc din 1882 definește salutul de „Noroc Bun”, ca un salut obișnuit de toată ziua a minerului : „Cuvântul magic antic al munților" „NOROC BUN" chemarea mea spre adâncul minei ... „NOROC BUN", dorința mea în noaptea subterană ... „NOROC BUN", salutul meu luminii
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
toată ziua a minerului : „Cuvântul magic antic al munților" „NOROC BUN" chemarea mea spre adâncul minei ... „NOROC BUN", dorința mea în noaptea subterană ... „NOROC BUN", salutul meu luminii soarelui ... "NOROC BUN", consolarea mea când îmi cad ochii ... În legătură cu proveniența salutului mineresc „GLÜCK AUF” (Noroc Bun), din cele cunoscute acest cuvânt ar fi fost rostit pentru prima oară la 1615 de către preotul Christian Mann, originar din Marienburg, când, cu ocazia unor manifestări minerești a ținut o slujbă în care a abordat o
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
consolarea mea când îmi cad ochii ... În legătură cu proveniența salutului mineresc „GLÜCK AUF” (Noroc Bun), din cele cunoscute acest cuvânt ar fi fost rostit pentru prima oară la 1615 de către preotul Christian Mann, originar din Marienburg, când, cu ocazia unor manifestări minerești a ținut o slujbă în care a abordat o anecdotă lutherană care se găsește în așa-zisa istorie a lui Luther din anul 1546. Conform acestei anecdote Luther ar fi fost vizitat de doi mineri. În cadrul convorbirii, unul dintre aceștia
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
salut al minerilor deoarece verbal suna astfel: „eu însă (doresc) să-ți strig „NOROC BUN”. Acest salut a fost preluat și la ediția din anul 1676 al aceluiași festival. La 1678 salutul „NOROC BUN” a apărut cu ocazia unei procesiuni minerești pe muntele Schneeberg. Titlul unei disertații susținut în anul 1680 de către Cristian Maltzer din muntele Erz , cu privire la viața și activitatea minerilor suna astfel: „NOROC BUN” DE HERMUNDURORUM METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]