199 matches
-
mira.” Ileana Bărnuțiu a murit in 1854-1855. Teodor Man și Ilena Bărnuțiu au avut trei copii: Ioan, Sofia (căsătorită cu Teodor Man, econom în Bădăcin) și Ștefan. La vârsta de 6 ani, în 1839, începe la Șimleu Silvaniei cursurile gimnaziului minorit franciscan, unde va absolvi clasele elementare și 4 clase gimnaziale inferioare. A petrecut aici 8 ani sub disciplina severă a acestor călugări. Aici l-a întâlnit pe vicarul Alexandru Șterca Șuluțiu și pe profesorul de limba română Andrei Liviu Pop
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
comisar deputat în "Curia Romană", votant al "Tribunalului suprem al Signaturii Apostolice". A avut funcțiile de secretar, prodirector și director al revistei juridice a Vaticanului „Apollinaris” și de conducător al revistei „Buna Vestire”. Deasemeni a fost Asistent general al ordinului minorit și Asistent general și Prefect al Comisiei juridice însărcinată cu redactarea noii Constituțiuni a ordinului minorit. Numele părintelui Tocănel este întâlnit în relație cu dezghețul relațiilor diplomatice dintre România și Vatican, de după lucrările "Conciliului Vatican II". Acesta s-a aflat
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
secretar, prodirector și director al revistei juridice a Vaticanului „Apollinaris” și de conducător al revistei „Buna Vestire”. Deasemeni a fost Asistent general al ordinului minorit și Asistent general și Prefect al Comisiei juridice însărcinată cu redactarea noii Constituțiuni a ordinului minorit. Numele părintelui Tocănel este întâlnit în relație cu dezghețul relațiilor diplomatice dintre România și Vatican, de după lucrările "Conciliului Vatican II". Acesta s-a aflat începând cu 29 octombrie 1968 în București, în cadrul primei delegații oficiale de la Vatican de după expulzarea Regentului
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
Ilie Chita din Prislop. De la Ioan Chita, tatăl, a rămas o autobiografie în care există câteva referiri la fiul său, preot în Leșu. Preotul Ioan Chita din Leșu s-a născut în anul 1833. A studiat la școala bistrițeană a minoriților, apoi la gimnaziul din Cluj și la Blaj, “unde absolvând cursul moral în 2 ani, cu titula de cooperator în Bistriță, căsătorindu-se cu Rafila Bălan ex loco, așa 9 ani a fost cooperator lângă Maior Ioan, protopopul Bistriții” . Rafila
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor. În anul 1924 Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donație din partea Sfântului Scaun, Biserica Minoriților din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, vechiul centru episcopal de la Gherla a fost mutat în orașul Cluj, numele instituției devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Vechea Catedrală din Gherla a primit statutul de concatedrală
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
sa avere, iar unele secte eretice au început să îi ucidă pe cei bogați, în timp ce majoritatea franciscanilor și clerului au interpretat Scriptura în sens principiului iubirii aproapelui. O parte dintre personaje, cum sunt inchizitorul Bernard Gui, Ubertino de Casale și minoritul Michael de Cesena, sunt figuri istorice, deși caracterizările lor, făcute în roman, nu sunt întotdeauna corecte din punct de vedere istoric. Dante Alighieri și cartea sa, "Divina comedie", sunt menționați doar o dată, în trecere. Totuși, Eco scrie într-o altă
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
misionar menționa că la Suceava era o biserică de piatră cu hramul "Corpus Domini", la care slujea preotul Grigore Gross (1635-1676), originar din Baia. Biserica avea în patrimoniu un clopot și un clopoțel de altar. Într-un raport din 1682, minoritul conventual Antonio Angelini din Campi menționa că biserica dispunea de 10 vii, care erau administrate de mirenii din Cotnari. În oraș erau un singur catolic , iar la biserica din oraș slujea preotul din Baia. În anul 1775, ca urmare a
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
din Blaj. Mitropolitul Vasile Suciu urmărea crearea unei clase mijlocii românești, bazate pe morala creștină. De aceea, Mitropolitul Vasile Suciu poate fi numit al treilea ctitor al Blajului. Mitropolitul Vasile Suciu a intervenit pe lângă Sfântul Scaun și a obținut Biserica Minoriților din Cluj, inclusiv clădirea și terenul adiacent, pentru Episcopia de Cluj-Gherla. În acest perimetru a fost ridicată Academia Teologică Unită din Cluj (în imobilul retrocedat către BRU funcționează în prezent Academia de Muzică Gheorghe Dima). La Roma, a sfințit piatra
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
tot datorită acestui fapt a fost constrânsă să se dezvolte numai pe lângă drum, primind în schimb mai multe privilegii. A fost sub stăpânirea mai multor familii de nobili maghiari, iar de la sfârșitul secolului al XVI-lea sub cea a călugărilor minoriți. În 1836 erau 480 locuitori: 386 români și 93 maghiari În 1910 erau 976 locuitori: 759 români, 167 maghiari, 46 țigani În 2002 erau 3491 locuitori: 2777 români, 375 maghiari, 305 romi În anii industrializării socialiste dinamica creșterii populației a
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
realizate din piatră, iar pereții corului de trei ferestre gotice, dintre care cea situată în axul bisericii este zidită. De-a lungul timpului, a slujit drept lăcaș de cult mai multor confesiuni: calvinilor, care se pare au construit-o, călugărilor minoriți, protestanților și în prezent romano-catolicilor. Biserica ortodoxă nouă, a cărei piatră de temelie a fost sfințită de către I.P.S. Arhiepiscop Justinian în data de 12 august 1990, este o construcție monumentală, în stilul neobizantin ortodox românesc, realizată din beton armat și
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
este Casa Elisabeta, construită de către Ioan de Hunedoara. Clădirile care adăpostesc Școala Populară de Artă și Restaurantul Medieval, datează din sec. al XVIII-lea. Tot atunci s-a ridicat imobilul de la nr. 6 din Piața Libertății, proprietate a Ordinului Călugărilor Minoriți. Dar cea mai „spectaculoasă” parte a proiectului de reabilitare a vizat piața publică (M4 - Business Plaza), prin închiderea accesului autovehiculelor din direcția estică și realizarea unei zone pietonale. Piața a devenit astfel un spațiu expozițional, dominat de terasele restaurantelor și
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
la Facultatea de Arte Liberale, apoi în 1243 devine "magister in artibus". În același an se înscrie la "Facultatea de Teologie" unde preda cel pe care Bonaventura îl va numi „părinte și profesor”, Alexandru din Hales, intrând și în Ordinul minoriților (Franciscan), ordin care deținea una din catedrele Facultății de Teologie din Paris (cealaltă aparținând dominicanilor). În 1248 primește licența în teologie, devenind astfel "Magister regens", ocupând catedra în locul lui Alexandru din Hales. A continuat să lucreze la facultate și începând
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
era un pasionat al turnirelor. De asemenea, era faimos pentru mulții săi copii ilegitimi. În 3 mai 1294, în timpul unor festivități matrimoniale la Bar-le-Duc, Ioan I a fost rănit mortal într-o confruntare. El a fost înmormântat în biserica Fraților Minoriți din Bruxelles, dar ca urmare a "iconoclasmului" protestant din 1566, nu a mai rămas nimic din mormântul lui. Ioan a fost căsătorit în două rânduri. La 5 septembrie 1270, a luat de soție pe Margareta de Franța, fiică a regelui
Ioan I de Brabant () [Corola-website/Science/328507_a_329836]
-
Ungaria, în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 "gimnaziu superior complet", iar în 1868 ia denumirea de "gimnaziu superior regal". Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873). Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
fiii doamnei Margareta Musată, viitorii domni Petru și Român. Domnitorul Lațcu Vodă (1365-1374) s-a căsătorit cu Malgorzata, sora regelui Cazimir al III-lea al Poloniei și a fost convertit la catolicism , în timpul domniei sale aflându-se în Siret doi călugări minoriți, Nicolae de Melask și Paul de Schweidnitz. Prin trecerea să la catolicism, domnitorul a vrut ca Moldova, amenințată de unguri și polonezi, să intre sub protecția Romei. Voievodul moldovean a adresat mai multe cereri Papei Urban al V-lea (1362-1370
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
Cracovia prin care îi înștiință că domnitorul Lațcu, "„dux Moldaviensis”", vrea să devină catolic împreună cu supușii săi și că-i cerea să înființeze o episcopie catolică la Siret, iar ca episcop să fie numit preotul Andrei Wasilo de Jastrzebiec, profesorul minoriților din Cracovia. Episcopii au efectuat cercetările cerute de papă, iar la 9 martie 1371 Papă Grigore al XI-lea (1370-1378) a înființat Episcopia de Siret, primul episcop fiind numit preotul polonez Andrei Wasilo de Jastrzebiec. Acesta a fost hirotonit la
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
trei ramuri principale ale ordinelor monastice franciscane. i sunt cunoscuți și drept "franciscani negri", de la rasă călugăreasca de culoare neagră (spre deosebire de cea de culoare maro, a franciscanilor obișnuiți). În România sunt răspândiți cu precădere în Moldova. Sediul provinciei române a minoriților "Sf. Iosif" se află în orașul Bacău, iar centrul de pregătire a viitorilor frați preoți este în orașul Român unde se află de asemenea și Liceul Franciscan "Sf. Francisc de Assisi". Actualmente, Ministrul Provincial al Provinciei Franciscane Conventuale "Sf. Iosif
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
numitului "Codex Bandini". s-a născut în anul 1593, în orașul Skopje (Macedonia), într-o familie de origine bosniacă. Numele său de familie era cel de Bandulovic. A urmat studii de teologie la Roma și a intrat în Ordinul Franciscanilor Minoriți Observanți. La Roma și-a italienizat numele în cel de Marco Bandini. A fost trimis de Sfântul Scaun pentru a îndeplini misiuni bisericești la Carașova, Belgrad și Caransebeș. La data de 16 decembrie 1643, papa Urban al VIII-lea l-
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
Muzeul Județean Mureș. Multiculturalismul și-a lăsat amprenta asupra istoriei orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificii sunt: Biserica Buna Vestire, Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Biserica Franciscanilor, Biserica Minoriților, Biserica Reformată din Cetate, Biserica Reformată cu un Turn, Sinagoga Status Quo Ante, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Unitariană. Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului. Cele mai semnificative sunt Monumentul celor doi Bolyai
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
A fost acoperită totdeauna cu șindilă, mai de mult cu șindila lată de fag de un metru lungă, bătută cu lețuri de plop cu cuie țigănești cu ciapsă (De acestea sunt câteva și azi în podul bisericei). Profesorul Fetzer călugăr minorit din Șimleul Silvaniei, zicea că e zidită după forma bisericei celei vechi din Bănișor, care la 1241 deja a existat când a venit tătarii. Așa spunea preotul bătrân Moldovan. Biserica din Bănișor a fost loc de rugă (ca și o
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Catedrala "Schimbarea la Față din Cluj, cunoscută și ca Biserica Minoriților", este un monument istoric și de arhitectură din Cluj. Edificiul a fost ridicat între 1775-1779 în stil baroc. Din 1924 servește drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Biserica se găsește pe actualul Bulevard al Eroilor, la nr. 10. Edificiul
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
Din 1924 servește drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Biserica se găsește pe actualul Bulevard al Eroilor, la nr. 10. Edificiul a fost ridicat în stil baroc în anii 1775-1779 de ordinul romano-catolic al Fraților Minori Conventuali (așa numiții „minoriți”, cea mai veche ramură a franciscanilor) pe amplasamentul fostei „case Henter” și pe alte terenuri învecinate obținute prin schimb, meșter și totodată proiectant fiind Francisc Kirtner. Banii necesari lucrărilor au provenit dintr-o donație a împărătesei Maria Terezia, totodată Mare
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
Augusta Theresia printr-un dar mărinimos l-a refăcut), cu valoarea 1782. Frescele de pe tavan au fost pictate în 1908 de Francisc Lohr și restaurate în 1968 de Coriolan Munteanu. Geamurile au stema familiei nobilului transilvănean Ioan Haller (protector al Minoriților în secolul al XVIII-lea) și stema Ordinului Minoriților. Vitraliile de secol XIX reprezintă sfinți legați de istoria ordinului franciscan și de istoria Ungariei. Odată cu preluarea bisericii, inscripțiile de pe vitralii (în limba maghiară) au fost distruse. Imagini
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
cu valoarea 1782. Frescele de pe tavan au fost pictate în 1908 de Francisc Lohr și restaurate în 1968 de Coriolan Munteanu. Geamurile au stema familiei nobilului transilvănean Ioan Haller (protector al Minoriților în secolul al XVIII-lea) și stema Ordinului Minoriților. Vitraliile de secol XIX reprezintă sfinți legați de istoria ordinului franciscan și de istoria Ungariei. Odată cu preluarea bisericii, inscripțiile de pe vitralii (în limba maghiară) au fost distruse. Imagini
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
sau Johannes Duns Scotus, (n. cca. 1266, Duns/Scoția - d. 8 noiembrie 1308, Köln/Germania) teolog și filosof medieval, fondator al curentului scolastic denumit "scotism". Pentru precizia argumentației sale a fost supranumit "Doctor Subtilis". Pe mormântul său, aflat în Biserica Minoriților din Köln, stă scris: "Scotia me genuit. Anglia me suscepit. Gallia me docuit. Colonia me tenet" („Scoția m-a născut/ Anglia m-a primit/ Franța m-a învățat/ Köln-ul mă ține”). John Duns Scot s-a născut aprox. în anul
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]