11,138 matches
-
încă de la 1840, de la îndemnul lui Kogălniceanu de a critica opera, iar nu persoana, continuate apoi cu Maiorescu și E. Lovinescu. Dl Al. Călinescu a readus în discuție ideea de pornire, a eticii disputelor literare, constatînd că avem ceva în minus și ceva în plus care ne împiedică să o aplicăm: ne lipsește un exercițiu epistolar și de artă a conversației (de tipul celui din literele franceze), în schimb trăim în cultul violenței, al agresivității, al umorilor dezlănțuite. Cu exercițiul parodiei
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
cursului ei liber, stufos, plin de tot felul de incidențe: ...X înțelese dezavantajul pe care îl avea din naștere Y și despre care acesta nu știa încă, deși se afla permanent sub comanda lui, a dezavantajului... ca un fel de minus activ al persoanei sale... astfel încât nu se arătă prea aspru cu el... știind că în asemenea cazuri, de obicei oamenii se plâng, se vaetă în mod dezagreabil, torturându-ne... Pe zece februarie 1979, luna mea cea mai defavorabilă din an
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
că poate exista un postmodernism fără postmodernitate. Ideea mea e una simplă: postmodernismul exprimă un anume moment economic, tehnologic, cultural, de mentalitate, specific lumii occidentale, care este într-o fază alexandrină. Asta e, o fază de final, cu plusurile și minusurile ei. Or, noi, care sîntem la margine, avem șansa de a fi tineri." împătimiții în studiul postmodernismului (căci nu toți sîntem azi preocupați de această problemă teoretică și nu toți ne trăim viața în funcție de bisericuțele create în interiorul acestui cîmp de
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat, exersat, cu nerv, fără minusuri, și toate apocalipsele și mântuirile lui de confetti. îmi place mai ales ireverența prozatorului, îndrăzneala lui de a-i băga în aceeași oală și pe călugări și pe păcătoși, toți pradă acelorași slăbiciuni lumești. De altfel Cătălin Mihuleac descinde din
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
a avut, nu există o noțiune clară despre "rezistența prin cultură" (sunt mulți care îi neagă existența), iar adjectivele de "moral și politic" aplicate adevărului literaturii parcă sunt găsite anume ca să intre în conflict cu principiul autonomiei esteticului. Sunt niște minusuri ale literaturii postbelice, un balast care o va condamna la minorat, sau, dimpotrivă, șansa ei de originalitate, eticheta cu care va intra în istorie? Paradoxale au părut, la început, toate direcțiile exploratorii ale artei care, în timp, s-au dovedit
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
care s-au adunat deja cam două tomuri. Dacă a reușit să scrie atît de viu și de captivant despre operă, putem spera ca monografia vieții să fie poate primul best-seller de istorie literară de la noi... Să începem însă cu minusurile. După ce ne anunță că nu vom citi despre viața lui Creangă (ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam dezamăgește), autorul selectează pe post de prim capitol un text vechi, conceput ca teză de licență în 1976 și revăzut în 1997. Dacă
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
Gheorghe Grigurcu Precizînd că "etalează mizeria patimilor joase", printr-o "aparent paradoxală neîndurare și lipsă de milă față de umanitatea cutremurătoare", caracterizînd-o, în consecință, drept o "idealistă cu semnul minus", Liana Cozea o situează pe Hortensia Papadat-Bengescu sub steaua neagră a Răului: "Există în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu o fascinație a răului, a răului mereu victorios, inevitabil și dureros, o captivantă etalare de personaje predispuse la compromisuri și o neînchipuită inventivitate
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
al Martei, iar acolo, afară frigul, la numai câțiva centimetri, atât e de aproape și de inofensivă vremea rea. Și chiar dacă la început ne întrebăm dacă am închis gazul sau rostim zadarnice fraze străvechi, o zi în plus sau în minus, în realitate este de parcă n-am fi spus nimic, ca și cum ne-am adăposti în sunete tihna și ni s-ar mai diminua seriozitatea la atingerea umbrelor și a temerilor noastre. A dilata, pur și simplu, așteptarea, a împărți anticipat bucuria
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
specialiștilor pe baza statisticilor ce indică o anumită periodicitate a cutremurelor devastatoare. Seismului din 1940 i-a urmat cel din 1977, ceea ce duce cu gândul că anii de după 2010 ar fi aceia, surprize nefiind, excluse, în plus, dar și în minus. Momentul exact se va cunoaște cu treizeci de secunde înainte. Și numai de către inițiați. N-ar avea rost să dăm urmare predicțiilor privind numărul victimelor. însă dacă patru milioane de semeni dragi nouă și-ar da sfârșitul, distruși de un
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
fi prezent, pentru a doua oară în acest an, în județul Caraș-Severin. Și de această dată va întreprinde un tur de promovare a unei noi cărți - Dulcea sărutare - ediția a II-a revizuită, apărută la București, editura No 14 Plus Minus, 2014. Și acest volum se înscrie în seria cărților de factură religioasă semnate de Adrian Georgescu: „Cartea care vi se deschide să o luați în inimi este închinată strălucirii de nemurire a Părintelui nostru harismatic, Cuviosul Sofronie de la Essex, a
Prozatorul Adrian Georgescu va fi din nou în Caraş-Severin [Corola-blog/BlogPost/94309_a_95601]
-
despre care se crede că e sfânt și basta - anume asta basta mă neliniștește ca o amenințare nedorită ca o grijă sau poate ca o tragedie în plus iar dacă e tragedia definitivă - ne e nici în plus nici în minus nici în zero nici în rău nici în bine ci totul e dincolo de plus și de minus și de zero de rău și de bine într-un fel sau în altul dar mai ales în altul totul se dovedește a
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
nedorită ca o grijă sau poate ca o tragedie în plus iar dacă e tragedia definitivă - ne e nici în plus nici în minus nici în zero nici în rău nici în bine ci totul e dincolo de plus și de minus și de zero de rău și de bine într-un fel sau în altul dar mai ales în altul totul se dovedește a fi dincolo dincolo iar tu - uitat aici unde ar reieși că nu există nimic nici chiar tu
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
principiu mai tânăr înseamnă mai mult viitor. Dar nimeni nu știe de cât viitor beneficiază. Conform acestei definiții, contemporanii nu-și știu vârsta. Există însă un criteriu distinctiv, valabil: tânăr înseamnă mai puțin trecut. Plusul din prima definiție e îndoielnic. Minusul din cea de-a doua e sigur. La 7 martie, în același an, Julien Green își continuă speculația pe temă, raportându-se la creatori: "Veșnic ni se tot vorbește despre sfârșitul lumii. N-aș zice că mă impresionează prea tare
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
mutarea de la Paris la București. Se simte exilat va spune mai tîrziu ("la-bas, je me suis senti en exil", apud Matei Călinescu). Dacă citim mărturiile oamenilor trecuți prin această experiență fiecare are o definiție proprie a exilului pe baza unui minus mai puternic decît altele, care e elementul personal de maximă înstrăinare. Pentru unii limba necunoscută, pentru alții absența familiei, singurătatea, pentru destui separarea de omul iubit. Or, pentru copilul Eugen Ionescu exilul nu este deloc la fel de grav, iar eventuala criză
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
de imagine electorală o cereau. Culmea e că, peste toate, plutea elegant, și dezinteresat ?, dorința să-i convingă de acest adevăr pe răzeșii de pe cele două maluri ale Milcovului (secat acum “dintr-o sorbire” de ger), și pe transilvăneni, dar minus consiliul secuimii care tocmai elabora constituția, drapelul și capitala provizorie la Budapesta a noului stat intracarpatic. Oricum, pe răzeși nici nu-i tenta “sorbitul” Milcovului, fiindcă nu mai prea aveau după ce bea apă... Așadar, Domnul, în urma informației primite de la un
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
42 de articole are Ștefan Borbély, 39 - Georgeta Antonescu, 38 - Gheorghe Perian, 36 - Călin Teutișan, 31 - Ioana Bot, câte 30 - Laura Pavel și Lionel Decebal Roșca, 29 - Mircea Muthu, iar ceilalți se situează la o medie de 20-25 de articole, minus ultimii veniți. Veteranii sunt, în general, mai conciși decât cei foarte tineri, dar nu chiar în toate cazurile. Nu vreau să trag nici un fel de concluzie din dimensiunea articolelor. Observ însă că L. D. Roșca scrie frecvent cele mai lungi
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
expediție de jurnalism cultural (eu și alți 9 est-europeni), și cred că tuturor, trăitori la București, Sarajevo, Podgorica, Scopje, Split, Sofia, Ljubljana, Belgrad, Budapesta, Chișinău, Tirana ne-a făcut să ne simțim parte a aceleiași culturi a eternului nostru comunism. Minus, bine-nțeles diferențele specifice, începînd cu celebrele foste adăposturi antiatomice ale lui Hoxha, cică buncăre, în realitate niște ciuperci de beton sau fier făcute pe dimensiunile unui om și maxim înc-o jumătate, neîngropate, care răsar unde nici nu te-aștepți
Duhani dëmton... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13168_a_14493]
-
îmbinând multiple elemente, ci speculează anecdotic pe spații mici, având ca finalitate amuzamentul generat de un absurd comun. Nu avem de-a face cu vreo subminare, ci cu semnificații exhibate. Aici apar, la un moment dat, ca foarte evidente și minusurile scrisului lui Cătălin Mihuleac. În vreme ce câteva povestiri sunt mici bijuterii textuale în construcții paroxistice (Mi se acrise să fiu respirat de țărani mițoși, Un miros proaspăt, de verdeață și gâză tânără, îi însuflețea gura, din primul volum sau Textile și
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
a producției diaristice prin amprentarea temporalului cu o semnificație politică indirectă, fie metafora unei inteligențe sensibile și extrem de permeabile față de colțurile mai umbrite ale existenței pe care le augmentează apoi până la întunecarea deplină, un soi de poziționare perenă în epicentrul minusurilor vieții. Mihai Bogdan nu a scris un jurnal intim. O recunoaște în câteva ocazii, dar dincolo de mărturia sa observația se poate susține singură prin câteva argumente. În marea lor majoritate paginile sunt văduvite de firescul cotidian, de prea-omeneștile banalități, de
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
mai fi de calculat data și epitaful, nu mai mult de două pagini din miile câte le-am scris. Am cam terminat versiunea șaptea (penultima cred) ș...ț”. O ciudată premeditare, o vanitate de autor opacă în paroxismul ei, un minus de autenticitate pentru un plus de luciu, o scriitură fără vârstă, un sculptor bătrân care-și tot netezește viața. Autorul a mizat pe o singură carte și de la ea așteaptă totul. Jurnalul îl domină, îi tot cere versiuni, una mai
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
nici mici, nici frumoși, nici urîți, nici ai tăi, nici străini ție etc. Ceea ce-i face însă mai accesibili este polul uman al drumului lor de intermediere. Îngerul se deosebește de om prin lipsa corporalității, iar omul “are în plus minusurile”, adică dramaticele aspecte ale vieții “spiritului întrupat”. Poate că nimic nu-l umanizează mai mult pe înger decît faptul că e și el vulnerabil și poate să-și piardă condiția angelică, poate să cadă înălțîndu-se prea sus. Și, în timp ce păcatele
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
prima tinerețe, dar măcar povestea e spusă din punctul ei de vedere. Singurele filme ceva mai vesele pe tema amorului au fost Visul unei nopți de vară (Antena 1) și Nopți albe în Seattle (Acasă). Le voi discuta pe toate minus ultimul, pe care nu l-am văzut de teamă să nu capăt diabet cinematografic, într-atât de siropos e... Luna amară e - din nou - un titlu neinspirat, tradus direct din cel englez al filmului. De fapt, vorbim despre Luni de
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
fără întrerupere de douăzeci și șapte de ore, după ce i-am verificat cunoștințele istorico-literare pe bază de documentar Discovery privind viața și activitatea lui Ulise și a muierii lui, Penelopa... Așa că vă așteptăm aici, în mijlocul naturii, că avem de toate, minus Ion Il... Se întrerupsese convorbirea tocmai când să pronunțe numele fostului președinte. Sigur că m-am supărat: hai, să fi fost numele lui Adrian Năstase care, oricum... Ale lui Marko Bela, sau Dan Voiculescu, care, după cum nu se prea strofocau
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
mentale și verbale între mediul rural și cel citadin: "dacă în romanul satului se făcea abuz de subtilități și de intelectualism, romanul intelectualilor, al Ťelitelorť profesionale simplifică dimpotrivă ecuația, pînă la a transforma necesarul partener de dialog, personajul cu semnul minus, într-o emanație tenebroasă de roman-foileton". "Ura de melodramă" a autorului ce-l stigmatizează pe ex-procurorul Constantin Redman scade semnificația uman-estetică a temei pe care acest "satanic" ins e pus a o ilustra. Paginile critice ale lui Cornel Regman au
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
Constantin Țoiu În nici o limbă din lume, repetarea unor serii de substantive sau adjective nu are un efect stilistic mai mare și mai dinadins urmărit decât în franceză. În limbile clasice, precum latina sau greaca, ori în cele moderne, minus cele hispanice, mai apropiate de ludic, lucrul este exclus, în primele două însemnând chiar o rătăcire a minților. Presupun. Întrucât nu s-a văzut la nici un clasic folosirea unui astfel de procedeu. În schimb, Rabelais îl întrebuințează din plin, primul
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]