2,739 matches
-
ca feliile unui creier desfigurat de emoție, când regăsește firul ce duce în grădinile lui Adam!) 5. La San Apollinare In Classe am mai trăit astă-vară o secundă mirată de eternitate în absida aurită, când păstorul își ducea turmele de mioare la păscut, sau poate la abatoare, iar ea stătea îngenuncheată, cu mâinile împreunate în golul ce se deschidea sub cupola de smoală; am mai auzit undeva mările risipind oglinzile sparte, am mai înnoptat în orașul de piatră, m-am temut
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
izvor, Până-ntr-o zi, Odată ca Niciodată, Când Păstorii Armâni nu mai avură spor. Un străin, cu numele Simon Petru, le vorbise lor Despre Zeul Necunoscut și Mântuitor Asemuindu-l, dându-i numele Mielul: [Oina al nostru Fiul de Mioară, Imaculat ca neaua, ca ghiocelul Ridicându-se între iarnă și primăvară.] Astfel căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii. Până când, un
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Feea Luciu de Apă Cavaler Cabyr Ordianus Fiul Oii și al Colunei, Ca Bacele Basu Mirele Nopții Kosmin Koson de Motru - Trăiește o noapte cu Feea Ino Lucenia Luciul Apei, Zi-mi Fiul Oii Argat înțărcat, zi-mi Numele Mamei Mioare Cetățean, Ortac, Vârtosul Manimazos, Zeus cu O Mie de Suflete, Kaloian Frumosul Pământului, Salmoxis înțărcatul în Biserica a III-a Secretă din Muntele de cretă Și de Ritul Fericirii Fiului Iepei, Zi-i Irotisei, șhierodulei sacre a ritului,ț Și
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
adesea ambele („își spune sie / sieși”), într-o ordine despre care nu este foarte clar dacă reflectă intenția normativă a autorilor sau mai curînd constatarea unor tendințe ale uzului. În Gramatica pentru toți (ed. a II-a, 1997, p. 168), Mioara Avram își manifestă preferința pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
meu prieten îmi părea menit de a se răsfăța în propria-i personalitate". Criticul, nu întru totul confiscat de rea-voință, dar nici eliberat vreodată de ironia mușcătoare, spera ca nervii încordați ai scriitorului să se destindă dacă nu după catastrofa Mioarei, măcar după succesul meritat al romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Pedagogia recomandării finale va fi avut darul să arunce în aer răbdarea clocotitoare a scriitorului umilit: Ar fi și timpul ca omulețul acesta pripit, iritat, pururi
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
Rodica Zafiu Nu mai este printre noi un om de o forță, o inteligență și o corectitudine ieșite din comun. Numele Mioarei Avram e cu siguranță cel mai cunoscut între cele ale lingviștilor români din zilele noastre; era o autoritate, o instituție, personificarea însăși a gramaticii, a lingvisticii. În dispute, opinia sa devenea automat un argument irecuzabil. Cei care au cunoscut-o
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
o autoritate, o instituție, personificarea însăși a gramaticii, a lingvisticii. În dispute, opinia sa devenea automat un argument irecuzabil. Cei care au cunoscut-o și-au dat seama că acest prestigiu exterior era reflexul firesc al unei trăinicii interioare impresionante. Mioara Avram știa tot, citise tot, își amintea tot: o mare putere de muncă se unea cu o curiozitate tinerească pentru cele mai diverse manifestări lingvistice ale prezentului - de la argou la limba de lemn, la anglicisme, la creațiile jurnalistice recente. Despre
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori și cu numărul revistei ("despre asta s-a scris în 1960 și în 1982, în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper sigur, care elimina impostura și improvizația. O anumită severitate a judecății, rostite rece și clar, speria. Dar dincolo de ea, era întotdeauna dorința de
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper sigur, care elimina impostura și improvizația. O anumită severitate a judecății, rostite rece și clar, speria. Dar dincolo de ea, era întotdeauna dorința de a ajuta, de a explica, de a-l învăța pe celălalt. Mioara Avram era un spirit didactic și sistematic: toate scrierile sale concentrează incredibil de multă informație într-un mod de prezentare simplu, clar, elegant. Formula "pentru toți", în cel mai înalt sens al expresiei, semnalează nu o operă de popularizare, ci
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
pe măsurarea justeței și a relevanței lor. Mi s-a întîmplat de mai multe ori să cred că am descoperit ceva nou, cine știe ce construcție lingvistică poate neatestată, o tendință surprinzătoare, un detaliu mai puțin obișnuit. Deschizînd Gramatica pentru toți a Mioarei Avram (ed. I: 1987), constatam de fiecare dată că lucrul era deja menționat acolo, precis, la locul cel mai potrivit, fără emfază, fără etalarea orgoliului subiectiv. De altfel, Gramatica sa e un monument de rigoare științifică: lucrurile pe care le
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
acolo, precis, la locul cel mai potrivit, fără emfază, fără etalarea orgoliului subiectiv. De altfel, Gramatica sa e un monument de rigoare științifică: lucrurile pe care le prezintă pot fi numite și interpretate altfel, desigur, dar descrierea faptelor e ireproșabilă. Mioara Avram a fost de decenii văzută ca o întruchipare a tradiției în gramatică, cu tot ceea ce tradiția are, inevitabil, ambivalent și provocator: noi generații de lingviști i-au contestat adesea metoda, dar i-au respectat întotdeauna rezultatele; cu sentimentul secret
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
cu tot ceea ce tradiția are, inevitabil, ambivalent și provocator: noi generații de lingviști i-au contestat adesea metoda, dar i-au respectat întotdeauna rezultatele; cu sentimentul secret că fără soliditatea academică a operei sale, revoltele și-ar fi pierdut sensul. Mioara Avram cunoștea la fel de bine limba veche (teza ei de doctorat, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, a rămas un studiu de referință, mereu citat), variantele regionale și mai ales registrele stilistice, normele și abaterile limbii actuale. Articolele
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
din pricina împrejurărilor, sensibilitatea lingvistică a conaționalilor noștri este mai redusă". La cîteva rînduri distanță, străinilor și ardelenilor li se adaugă alte categorii umane: formele menționate caracterizează "vorbirea oamenilor semiculți" (...), "în special pe a femeilor, aproape indiferent de cultură". În fine, Mioara Avram, în Gramatică pentru toți (ed. a II-a, 1997) exprimă sentimentul lingvistic actual, afirmînd că "variantele cu articol enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt numai cîteva dintre modificările descrierilor și normelor din gramatici; la acestea merită însă adăugate
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
lingvistice între Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și unele psaltiri românești din secolele al XVI-lea și al XVII-lea de N. A. Ursu. La apariția volumului VI mai au o contribuție însemnată: Ileana Câmpean, Doina Grecu, Gabriela Haja și Mioara Săcrieru-Dragomir, pe lângă coordonatori, consultant științific și alte nume menționate anterior. În Nota asupra ediției la volumul VI se reamintește că întreaga ediție va avea în final 20 de volume. Deci, prin cele șapte apărute (I-VI și XI) s-a
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
mierea. (Se poartă și la case mai mari). Unii dintre ei (Horia Andreescu, Cristian Brîncuși) au lucrat la structura de rezistență, împlantînd acei stîlpi care să poată susține o politică repertorială exprimată printr-o diversitate stilistică impresionantă. Alții (Nicolae Costin, Mioara Bâscă) Și-au asumat rolul de a face clădirea funcțională printr-o formulă pe cît de simplă, pe atît de eficientă: aplicarea unor forțe la un ansamblu de rezistențe. Astfel, s-a ieșit din rutină, fără a se eluda simțul
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
clasa a doua. În cazul datei - ca și în cel al orei, pe care l-am discutat altă dată în această rubrică (ora unu, ora două, ora douăsprezece), norma cultă nu este tocmai ,logică". A explicat acest lucru, cu claritate, Mioara Avram, în Gramatica pentru toți (1997, p. 150): ,normele limbii literare prezintă unele Ťcuriozitățiť - dacă se poate spune așa - sau inconsecvențe care dau loc la diferite greșeli din partea vorbitorilor deprinși să aplice regulile unui sistem, frumos din punct de vedere
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
96). În schimb, tot într-un curs de limba română, un lingvist străin ca Alf Lombard, observînd din afară și cu obiectivitate uzul, indica ambele forme, cu preferință pentru masculin: doi / două februarie (La langue roumaine. Une présentation, 1974; ap. Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, p. 27). Și totuși, chiar mai tîrziu, Al. Graur, în Dicționar al greșelilor de limbă (1982, p. 39) scria cu toată hotărîrea: ,Două Mai (numele unei localități din Dobrogea), nu Doi Mai, de vreme ce se
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
* Rodica Zafiu A apărut noua ediție - revăzută și adăugită - a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române - DOOM (Univers Enciclopedic, 2005), elaborat de Cristiana Aranghelovici, Jana Balacciu Matei, Mioara Popescu, Marina Rădulescu Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu; ultima autoare fiind și coordonatoarea lucrării. Prima ediție, din 1982, e cunoscută de toată lumea: ca instrument indispensabil pentru profesori, editori, ziariști, pentru toți cei care folosesc cuvîntul în spațiul public, conștienți de necesitatea de
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
cap".31 Și Ladima se sinucide, dar nu în timpul duelului, ci ulterior. Camil Petrescu dramaturg Pentru Camil Petrescu duelul este un motiv etico-estetic esențial. Mulți dintre eroii lui își demonstrează virilitatea sau își definesc simțul onoarei prin duel. În piesa Mioara, Radu Vălimăreanu apără onoarea iubitei luptîndu-se în duel cu "craiul" spadasin Garnowski. Lupta are loc cu pistoale și Radu este grav rănit, pierzîndu-și un ochi. În Act venețian, Cellino îl provoacă la duel pe Contele Pietro Gralla. Fiind nobil, se
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
scandalizat mai tare, într-o lume a tuturor îndrăznelilor și-a tuturor prejudecăților. Pasajele cu pricina au indignat cenzura care veghea la bunele moravuri și-au mai plătit o dată, peste ani, la tipărirea ediției din 1984, îngrijită și prefațată de Mioara Apolzan, nevoită să le "sară", punînd în loc croșete. În asemenea Wunderkammer vieneze (cabinete de curiozități), "vizitate" în romanul-continuare, găsești stampe reușite, cu chipurile defunctelor splendori și mărturii dezlînate despre amorurile numeroase, grosolane și lubrice, ale doamnei Lenny Pipersberg. Povestiri despre
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
fac negustor. Nu poți umbla însă teleleu-Tănase, de râsul lumii. Eu m-am întreținut singur de la paișpe ani. Nu mințea. Păzise până la vârsta aia oile unui unchi de-al lui, când, într-o bună zi, țăranul hotărî să-și vândă mioarele. - Lasă-mi și mie, nenicule, o oaie, nu mă lăsa singur; te rog din suflet. Nenicu nu l-a ascultat, motiv pentru care băiatul s-a dus pe jos până la Găești, de unde pleca o cursă spre București, cu gândul să
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le coeur de la rose...” („Zone” G. Apollinaire) Neștiut Păstor al cerului sângeriu, azi, turma mioarelor vântur. Află și tu, niciodată nu voi fi sătul de iarbă, de lună și de liliac. În zori Îmi va fi dor de Steaua Polară, căci de mult, tare de mult am părăsit zodia sărutului cast. Nu vezi, nepurtat a rămas
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
ca pe un munte de azimă și chihlimbar vaporos, mă supun poruncii divine: În cele din urmă, capul aplec! Te iubesc numai din disperare... ULTIMA PEDEAPSĂ Ultima factură, cea cuprinzând absintul nebăut, cea doveditoare că n-am fost haiduc de mioare, cea grăitoare În alfabetul poftelor Împlinite, să o achite Damian! Numai el a savurat de la distanța inimii mele podișul de lacrimi și stele din Pădurea Nebună! Și nu e de-ajuns!.
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia Muntenuș concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a cărei tehnică literară și al cărui spirit de investigație psihologică revendică o evoluție romanescă”. Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărți: „Aventura lecturii - Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iași și „Aventura lecturii - Domenii conexe literaturii artistice”, Editura RAFET, Râmnicu Sărat. Motivul pentru care Mioara Bahna abordează această temă se datorează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
investigație psihologică revendică o evoluție romanescă”. Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărți: „Aventura lecturii - Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iași și „Aventura lecturii - Domenii conexe literaturii artistice”, Editura RAFET, Râmnicu Sărat. Motivul pentru care Mioara Bahna abordează această temă se datorează faptului că : „Fenomenul literar româneasc actual este cât se poate de eterogen, pentru că, pe de o parte, perpetuează unele tradiții și, pe de alta, asimilează - mai bine sau mai rău - multe dintre tendințele în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]