46 matches
-
zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și stratele de cărbuni pe o direcție est-vest de la Boteni - Jugur - Berevoești - Mușătești - Curtea-de-Argeș. Dispuse de asemenea monoclinal, stratele pliocene se diferențiază de cele miocene prin componența petrografică deoarece în primele predomină depozite fine nisipoase și marnoase (dacice) iar în cel de-al doilea conglomeratele și pietrișurile. Meoțianul apare numai pe interfluviul Topolog - Argeș cu caracter ingresiv ce îmbracă un facies de margine mai grosier
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Muscelele Râușorului. Partea estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu Doamnei - Râușor începe de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Plaiul Piciora și mărginită la sud-vest de o frunte de cuestă de 60m și de versanți foarte puternic înclinați spre văile Argeșelului și Râu Târgului. Astfel relieful Mățăului apare masiv datorită diferențelor de duritate dintre conglomeratele din partea superioară și rocile miocene din bază. Toate văile care pleacă radiar din acest nod orohidrografic, cu aspect de inselberg, se adâncesc brusc sub nivelul abrupturilor, căpătând aspect de torenți ai căror maluri au înălțimi de 5-6m. Relieful deosebit de frământat cu alunecări active și monticuli
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
că cea mai mare parte din suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de depozite paleogene în partea de nord și o zonă de depozite miocene, ce se dezvoltă în zona Ocnele Mari- Păușești-Măglași- Bunești. În regiunea dintre Valea Otăsăului și Bunești - Păișești-Măglași axul sinclinal are o orientare vest-est și prezintă cîteva cute secundare, iar în zona Bunești- Păușești-Măglași axul sinclinal ia o direcție spre sud-est
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică a depresiunii și unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea estică și sud-estică apar formațiuni deltaice de vârstă sarmatică, iar în vest formațiuni ce
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
600 m. Privită în ansamblu, depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare și deluroase, care alternează cu văi largi, ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Acesta se datorește în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în relief. Culmea Pleșului
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
și a Sarmațianului, abordând probleme fundamentale de geologie economică. Asupra flișului a adus contribuții paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice , tectonice și geochimice, care au contribuit la mai buna cunoaștere a acestor formațiuni. Se remarcă contribuțiile biostratigrafice asupra depozitelor paleogene și miocene inferioare asupra cărora prin asociații fosile inedite (macroforaminifere, bivalve, gasteropode, nannoplancton calcaros), a contribuit la stabilirea limitei din Cretacic și Paleogen și dintre Paleogen și Miocen și la atestarea etajelor Ypresian, Lutețian, Priabonian, Acvitanian și Burdigalian. De asemenea, a relevat
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
sesizând faptul că depozitele de aceeași vârstă se pot acumula în condiții faciale diferite (ex: argilele de Ungheni s-au acumulat în același timp cu calcarele de Chișinău). În 1950, I. Atanasiu și N. Macarovici realizează un studiu asupra formațiunilor miocene din Moldova septentrională, între Siret și Prut, discutând limitele Badenianului, Buglovianului,Bessarabianului și Chersonianului și evidențiind asociații faunistice și fosile conducătoare. După 1950, N. Macarovici abordează frecvent studiul depozitelor sarmațiene, aducând noi informații asupra argilelor cu Cryptomactra, cărora le acordă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
multe etape: 1952-1954, 1955-1959 și 1977 și a permis stabilirea succesiunii geologice și inventarierea colectoarelor de ape minerale. Apele minerale Forajele de medie și mare adâncime au pus în evidență patru orizonturi acvifere, și anume: straturile acvifere din depozitele cuaternare, miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
caracterizează printr-o mineralizare foarte ridicată, variind între 57,78 și 63,69 g/l, din care 27-43 g/l reprezintă NaCl și 16-30 g/l CaCl2. Sunt ape radioactive și lipsite de hidrogen sulfurat. Apele care circulă în depozitele miocene șisiluriene au dovedit calități terapeutice deosebite. Ele sunt utilizate în cură internă și externă sub formă de băi, irigații, aerosolizare, pe cale injectabilă, ionoforeză și, în fine, în peloidogeneză. Calitățile terapeutice sunt determinate de mineralizarea lor, de conținutul în hidrogen sulfurat
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și încurajate". Deci ce-i Breaza? Este "poarta văii Prahovei", un "oraș grădină", este "Davosul României", "sectorul șapte al Bucureștiului", "capitala golfului românesc" sau cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL NATURAL 3. 1. GEOLOGIE În zona avanfosei, depozitele molasei miocene, sunt bine deschise în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
materialului parental și formarea de argilă. Se găsesc de obicei în asociație cu eutricambosoluri și luvosoluri. Luvosolurile apar pe produsele de alterare ale unor roci sărace sau moderat bogate în baze (granite, gnaise sau șisturi cristaline) și pe depozite sedimentare miocene. Ocupă forme de relief variate, predominând însă versanți slab înclinați, sub păduri de gorun și fag și terase, sub pajiști secundare. Condițiile climatice sunt asemănătoare preluvosolurilor. Luvosolurile sunt relativ larg răspândite în arealul Parcului; în Munții Almăjului se întalnesc pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pe versanții calcaroși puternic înclinați (Alibeg, Cazane etc.), pe creste sau măguri (Stancilova, Corhanu Mare, Bigăr). Regosolurile sunt soluri neevoluate formate pe materiale parentale afânate (depozite loessoide și marnoase, depozite lutoase și lutonisipoase și produse de alterare ale rocilor detritice miocene sau ale rocilor compacte). Apar pe versanți cu înclinare puternică, pe racorduri de terasă, culmi înguste, în arealul solurilor evoluate.Se asociază cu cernoziomuri și eutricambosoluri pe versanții alcătuiți din depozite loessoide din partea sudică a Munților Locvei, pe fruntea teraselor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pantele mari, friabilitatea rocilor etc. Procesele de degradare a terenurilor s-au declanșat în arealele folosite pentru culturi agricole fără măsuri antierozionale, în special în împrejurimile localităților situate în valea Dunării. Se dezvoltă pe roci sedimentare neconsolidate (depozite loessoide, depozite miocene pietrișuri, nisipuri, argile, marne). Ocupă areale destul de reduse pe versanții puternic înclinați din depresiunea Moldova Veche, de pe versantul vestic al Munților Locvei sau din valea Dunării. Se asociază cu cernoziomuri în zona localităților Socol, Divici și Belobreșca, fiind folosite pentru
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în Paratethys reduce volumul biostratigrafic al Badenianului la Wielician și Kossovian. Sintetizând, activitatea științifică a prof. Bica Ionesi este concretizată în l65 de lucrări publicate, 12 rapo arte geologice, 5 granturi (în intervalul 1996-2001). Este autor al volumelor: Stratigrafîa depozitelor miocene de platformă din tre valea Siretului și valea Moldovei (Ed. Acad. 1968, 395 pagini,41 planșe), Paleontologie, (Ed. Univ. „Alexandru Ioan Cuza” 1973, 288 pagini, 492 fig.), Micropaleontologie (Ed. Univ. „Al.Ioan. Cuzaʺ, 1982. 236 p., 568 fig.) și coautor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai mare sprijin a venit tot de la ea. Pentru toate ac este a îi mulțumesc din suflet - spune undeva soțul ei, prof. Liviu Ionesi, f ost membru al Academiei Române”. Fragment din planșe aflate în lucrarea premiată de Academia Română: Stratigrafîa depozitelor miocene de p latf ormă dintre valea Siretului și valea Moldovei. Text preluat din „Sculptori în piatra timpulu i”, de Liviu Ionesi, membru al Academiei Române, redată mai sus. De asemenea, lucrarea „Sarmațianul mediu și superior de pe platforma moldovenească” în care Bica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
artă etc. Nu departe de Laguna Beach se găsește un interesant parc natural: Parcul Regional al Canioanelor Aliso și Wood unde, în afara acestor sectoare spectaculoase de canion, sunt protejate o serie de comori arheologice, precum și o colecție de fosile marine miocene. Imperial Beach este cea mai sudică dintre stațiunile balneare californiene, fiind situată nu departe de localitatea mexicană Tijuana. Stațiunea este cunoscută pentru plajele sale unde se pot practica cele mai variate sporturi și unde în fiecare lună august se organizează
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de kliwa (Piatra Neagului) ( Fig. 4), pietrișuri mezozoice (dealurile Pițigaia și Măgura - 647m
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]