76 matches
-
contractilă (sarcomer), prezintă o bandă opacă A (anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor anizotrope; au metabolism predominant oxidativ și sunt caracterizate prin contracții de tip tonic fibrele musculare albe (sau de tip IIb) sunt mai sărace în sarcoplasmă, conțin mai multe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor anizotrope; au metabolism predominant oxidativ și sunt caracterizate prin contracții de tip tonic fibrele musculare albe (sau de tip IIb) sunt mai sărace în sarcoplasmă, conțin mai multe miofibrile, iar mitocondriile sunt dispuse mai ales în zona benzilor izotrope; au metabolism predominant glicolitic și sunt caracterizate prin contracții de tip tetanic fibrele musculare roz, de tip IIa sau intermediar, care au caracteristici morfologice biochimice și funcționale intermediare între tipurile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în „T” și cele două cisterne care îl mărginesc este numit triadă și are o semnificație deosebită în procesul cuplării excitației cu contracția datorită intervenției în transportul, legarea și depozitarea Ca2+. Eliberat de la acest nivel, Ca2+ poate ajunge rapid la miofibrile, unde reacționează cu sistemul troponină-tropomiozină cu efecte asupra contracției. În reticul există un canal de Ca2+ care poate fi activat de pătrunderea acestuia în interiorul celulei. Reticulul sarcoplasmatic participă și la relaxare prin pomparea activă a Ca2+ din zona miofilamentelor cu ajutorul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
două ramuri (anterior și posterior). Ramul drept coboară pe partea dreaptă a septului și ajunge în spațiul subendocardic drept, mai jos decât în cazul ramului stâng. Fasciculul este format predominant din celule Purkinje mari (până la 46 m lungime), cu puține miofibrile și multă sarcoplasmă, ce conține cantități mari de glicogen. Celulele dezvoltă conexiuni strânse cu fibrele subendocardice. - Rețeaua Purkinje: ambele ramuri ale fasciculului His se continuă cu o rețea subendocardică de fibre Purkinje, ale cărei ramuri terminale pătrund în miocard. Endocardul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fără deplasare în spațiu. IV.2.2. Structura mușchiului. Pentru a explica mecanismul contracției musculare este necesar să amintim câteva noțiuni legate de structura mușchiului. Țesutul muscular este alcătuit din celule alungite, fibrele musculare, formate din: Fibra musculară striată conține miofibrilele care sunt organite celulare specifice fibrei musculare. Miofibrilele conțin miofilamente de: Miozină (proteină cu M = 600.000) Filamentele sunt groase (circa 100A), de forma unor baghete terminate cu două capete globulare care iau aspectul unor crose de hockei și formează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mușchiului. Pentru a explica mecanismul contracției musculare este necesar să amintim câteva noțiuni legate de structura mușchiului. Țesutul muscular este alcătuit din celule alungite, fibrele musculare, formate din: Fibra musculară striată conține miofibrilele care sunt organite celulare specifice fibrei musculare. Miofibrilele conțin miofilamente de: Miozină (proteină cu M = 600.000) Filamentele sunt groase (circa 100A), de forma unor baghete terminate cu două capete globulare care iau aspectul unor crose de hockei și formează discurile întunecate DI. Miozina manifestă mare reactivitate față de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
zonă care se numește sarcomer. Pentru mușchii striați, unitatea morfo-funcțională este sarcomerul Fibra musculară mai prezintă niște organite citoplasmatice care alcătuiesc două rețele de canicule: Un tip de rețea este dispus longitudinal și străbate întrega sarcoplasmă fiind în contact cu miofibrilele. Această rețea este constituită din reticuli sarcoplasmici. Reticulii sarcoplasmici se dilată la nivelul bandei Z formând niște rezervoare terminale care sunt situsurile pentru ionii de calciu. în veziculele acestor rezervoare concentrația de calciu este de sute de mii de ori
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
terminale care sunt situsurile pentru ionii de calciu. în veziculele acestor rezervoare concentrația de calciu este de sute de mii de ori mai mare, datorită pompei de calciu. Canalele celei de a doua rețele merg transversal (tubuli T), de la nivelul miofibrilelor la suprafața celulelor unde se deschid printr-un por la nivelul bandei Z. Facem observația că fibrele musculare se găsesc într-o strânsă interdependență cu sistemul vascular și cu cel nervos. IV.2.3. Mecanismul contracției musculare Proprietățile mușchilor sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
proces prin care marginile plăgii se apropie progresiv și determină în final acoperirea; este rezultatul migrației tisulare care are loc pe seama țesutului celular subcutanat; vivacitatea procesului este dată de existența fibroblaștilor specializați care conțin elemente contractile în citoplasma lor numite miofibrile. c. Formarea țesutului de legătură este procesul prin care marginile plăgii sunt apropiate. 12.3.3.1. Tipuri de vindecare Deși elementele de reparație tisulară sunt aceleași, vindecarea plăgii este diferită în raport cu aspectul anatomo patologic: plăgi suturate sau nu. Există
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mențin mușchiul în stare de contracție susținută o perioadă variabilă de timp (Labie C. și col., 1977Ă. În esență, sporirea permeabilității sarcolemei favorizează pătrunderea Na+ în celula musculară și depolarizarea sarcolemei cu punerea în libertate a Ca2+ ce migrează spre miofibrile, fixându-se pe complexul troponină- tropomiozină. Ionii de Ca2+ declanșează activitatea adenozintrifosfatazei care va hidroliza ATP, formând punți de unire fosforice între actină și miozina, urmate de glisarea filamentelor de actină printre cele de miozina, deci scurtarea sarcomerelor și implicit
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
eliminarea renală. Mg - e unul din cele mai importante minerale pentru efortul sportiv, mai ales de performanță, atât datorită rolului de cofactor al principalelor sisteme enzimatice implicate (ATPază și enzime glicolitice), cât mai ales rolului său în celulele înalt diferențiate: miofibrila, neuronul. 11.3. Reglarea contracției musculaturii scheletice Trăsătura caracteristică a contracției musculare este interacțiunea actinei, miozinei și ATP. Acest proces fundamental al contracției este reglat de către sistemul tropomiozină- troponinăCa 2+. Conform teoriei curente, în mușchiul relaxat, este situatăîn cavitatea dublului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
că aparțin unei celule care nu se poate divide. C. Sarcoplasma, citoplasma celulei musculare scheletice, eozinofilă (colorată în roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice (mioglobină, enzime etc). Miofibrilele, organite specifice, contractile; pe secțiune transversală, în microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice (mioglobină, enzime etc). Miofibrilele, organite specifice, contractile; pe secțiune transversală, în microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune longitudinală sub forma unor coloane - colonetele lui Leydig. Dispunerea lor ordonată, paralelă și în axul lung al celulei
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune longitudinală sub forma unor coloane - colonetele lui Leydig. Dispunerea lor ordonată, paralelă și în axul lung al celulei, explică striația longitudinală, iar faptul că fiecare miofibrilă este formată dintr-o alternanță de benzi clare și benzi întunecate, situate la același nivel pe miofibrile apropiate, explică striația transversală (Fig.1). O singură fibră musculară poate conține sute până la mii de miofibrile; grosimea lor este de 0,2-2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
forma unor coloane - colonetele lui Leydig. Dispunerea lor ordonată, paralelă și în axul lung al celulei, explică striația longitudinală, iar faptul că fiecare miofibrilă este formată dintr-o alternanță de benzi clare și benzi întunecate, situate la același nivel pe miofibrile apropiate, explică striația transversală (Fig.1). O singură fibră musculară poate conține sute până la mii de miofibrile; grosimea lor este de 0,2-2 μm. Microscopia optică, cu contrast de fază sau cu lumină polarizată și colorații speciale permite descifrarea succesiunii
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
striația longitudinală, iar faptul că fiecare miofibrilă este formată dintr-o alternanță de benzi clare și benzi întunecate, situate la același nivel pe miofibrile apropiate, explică striația transversală (Fig.1). O singură fibră musculară poate conține sute până la mii de miofibrile; grosimea lor este de 0,2-2 μm. Microscopia optică, cu contrast de fază sau cu lumină polarizată și colorații speciale permite descifrarea succesiunii de benzi clare și întunecate din structura miofibrilelor. Astfel, există două benzi principale: - banda A, anizotopă în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]