45 matches
-
Fiecare lanț este însoțit de două filamente atașate intim de molecule tropomiozină. între filamentele de tropomiozină se găsesc moleculele de troponină (proteină globulară cu G.M=50.000) care are o puternică afinitate pentru ionii de calciu, inițiind contracția mușchiului. Miofilamentele la mușchiul striat sunt dispuse ordonat iar la mușchii netezi dezordonat. Astfel discurile întunecate DI și cele clare DC alternează și sunt așezate la același nivel în toate fibrele musculare, conferindu-le aspectul striat. în centrul discului întunecat se află
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de Ca2+ difuzează și produc contracția prin cuplarea miozinei cu actina, formând actinomiozina. *Scurtarea fibrelor musculare apare ca o consecință a modificării lungimii sarcomerului. Aceasta se realizează prin glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină și nu prin scurtarea miofilamentelor. *Când influxurile nervoase încetează, calciul reintră în reticulul sarcoplasmic, complexul actină-miozină se desface și fibra se relaxează. Aici intervine pompa de calciu pentru a stabili concentrația de calciu inițială. în cazul mușchilor netezi, se pare că lucrurile se întâmplă oarecum
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
reticulul sarcoplasmic, complexul actină-miozină se desface și fibra se relaxează. Aici intervine pompa de calciu pentru a stabili concentrația de calciu inițială. în cazul mușchilor netezi, se pare că lucrurile se întâmplă oarecum asemănător, contracția realizându-se tot prin glisarea miofilamentelor. Biopotențialele aici sunt de două tipuri: biopotențiale de lungă durată (de tipul celui cardiac) și biopotențiale de scurtă durată (uter, intestinul gros). Mărimea și frecvența biopotențialelor depind de compoziția ionică a mușchiului, temperatură, tensiunea mușchiului, compoziția hormonală etc. Mecanismul contracției
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hiperglicemie - disfuncție endotelială - inflamație și fibroză - status protrombotic - anomalii metabolice și biochimice (alterare lipoproteine și creșterea produșilor glicozilați); 2. Disfuncție miocardică directă (independentă de afectarea coronară prin disfuncție endotelială în microcirculație, inflamație, stimulare tonus simpatic, scăderea răspunsului la calciu al miofilamentelor, limitarea glicolizei) [8-11]. Ateroscleroza la diabetici are numeroase particularități care contribuie la caracterul defavorabil al prognosticului, în general [12-15]: - ateroscleroza apare la vârste mai tinere; - boala cardiacă ischemică e de 2-3 ori mai frecventă, iar mortalitatea prin boală coronariană este
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92058_a_92553]
-
spontane repetitive în salve, asociate cu modificări ale unității motorii de tip miopatic (salvele miotonice). - Microscopia optică - alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice, dezorganizate miofibrilelor, diminuarea densității fibrelor mielinizate. - Microscopia electronică - evidențiază afectarea arhitecturii miofibrilare, care apar șterse, cu miofilamente cu aspect grosier și anomalii structurale ale miocondrilor. Miozitele și polomiozitele - se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E.M.G. polimorf și leziuni musculare de tip inflamator. În prezent, se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă, polimiozita din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Oricare din aceste varietăți prezintă câteva caractere comune: (1) elementele structurale de bază (celulele) au formă alungită, de unde și denumirea de fibre musculare; (2) din punct de vedere morfologic, toate fibrele musculare au în structura lor elemente specializate funcțional numite miofilamente; (3) din punct de vedere biochimic, au în structură proteine specifice contractile și reglatoare; (4) din punct de vedere funcțional, toate au capacitatea de contracție. Fibra musculară reprezintă unitatea structurală și funcțională a mușchiului. 2.1. Fibra musculară scheletică (fms
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
banda A întreagă și câte o jumătate de bandă I de-o parte și de alta a benzii A. O miofibrilă este formată din câteva zeci de mii de sarcomere. La microscopul electronic se observă că miofibrilele sunt alcătuite din miofilamente - subunități ordonate paralel cu axa longitudinală a fibrei. După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
din câteva zeci de mii de sarcomere. La microscopul electronic se observă că miofibrilele sunt alcătuite din miofilamente - subunități ordonate paralel cu axa longitudinală a fibrei. După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de calciu; I, care inhibă activitatea actinei și T, care se leagă de tropomiozină. Activarea prin ioni de calciu duce la încetarea inhibării contracției de către complexul troponină-tropomiozină. Repartiția actinei și miozinei în sarcomer determină apariția unor regiuni diferite ca structură. Miofilamentele de miozină sunt dispuse la nivelul discului A, în mijlocul sarcomerului. În banda H sunt prezente numai filamente groase; în părțile laterale ale discurilor A miofilamentele groase și cele subțiri se întrepătrund, dispunerea făcându-se după un model hexagonal regulat: fiecare
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
complexul troponină-tropomiozină. Repartiția actinei și miozinei în sarcomer determină apariția unor regiuni diferite ca structură. Miofilamentele de miozină sunt dispuse la nivelul discului A, în mijlocul sarcomerului. În banda H sunt prezente numai filamente groase; în părțile laterale ale discurilor A miofilamentele groase și cele subțiri se întrepătrund, dispunerea făcându-se după un model hexagonal regulat: fiecare filament gros este înconjurat de 6 filamente subțiri, iar fiecare filament subțire are în jur 3 filamente groase. Între filamentele groase și cele subțiri există
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
mai scurți și mai largi. B. Nucleul are caracteristici asemănătoare cu cel al fibrei musculare netede: este unic și dispus central. C. Sarcoplasma are o structură similară cu cea a fibrei musculare scheletice. Materialul proteic contractil, prezent sub formă de miofilamente, este dispus în aceeași succesiune, cu discurile Z, I, A, H și M dar invariabil la nivelul benzii I, înlocuind banda Z este poziționată stria scalariformă. Reticolul sarcoplasmic prezintă unele diferențe față de cel al mușchiului striat scheletic: - sistemul T este
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
ele sau cu celule T, la care se mai adaugă și joncțiuni de tip intercalar. Au funcție de pace-maker. B. Celulele T, alungite, cu structură intermediară între celulele P și celulele intermediare; la microscopul electronic sarcolema nu are sistem T iar miofilamentele și mitocondriile sunt mai multe decât la celulele P. Stabilesc joncțiuni cu celulele P și cu celulele cardiace contractile. Au rol de transmitere a impulsului cu origine în celulele P și de blocare a impulsurilor ectopice premature. C. Celulele Purkinje
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
contractile. Au rol de transmitere a impulsului cu origine în celulele P și de blocare a impulsurilor ectopice premature. C. Celulele Purkinje au dimensiuni mari, citoplasmă clară, bogată în glicogen; la microscopul electronic se observă de asemenea lipsa sistemului T, miofilamente puține, reticul slab reprezentat și mitocondrii numeroase. Stabilesc joncțiuni de tip desmozomal și gap între ele. 2.3. Fibra musculară netedă (fmn) 2.3.1. Macroscopic are formă de fus, cu o parte centrală mai groasă și cu extremități alungite
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
a devenit o caracteristică fundamentală a lor și a dat organismelor posibilitatea de mișcare în sensul cel mai larg al noțiunii. 3.1. Contracția mușchiului striat scheletic 3.1.1. Mecanismul molecular al contracției fibrei musculare scheletice este alunecarea (glisarea) miofilamentelor (și nu plisarea acestora, cum se considera inițial). Glisarea (Fig.2) constă în aceea că filamentul de actină alunecă în discurile întunecate (discuri A) printre filamentele de miozină. Astfel, discurile clare (discuri I) se scurtează până la dispariție, benzile H dispar
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
și relaxare musculară. Se observă astfel că ATP este necesar atât contracției cât și relaxării musculare. 3.2. Contracția mușchiului striat cardiac 3.2.1. Mecanismul molecular al contracției musculare cardiace este similar cu cel al mușchiului striat scheletic (glisarea miofilamentelor). 3.2.2. Etapele contracției musculare presupune de asemenea generarea și propagarea potențialului de acțiune și cuplarea excitației cu contracția. Există însă câteva particularități: (1) Existența platoului și durata mare a potențialului de acțiune. Această particularitate se datorează faptului că
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
alb-gălbuie pe secțiune. Diagnosticul a fost pus pe testele de imunohistochimie: pozitiv pentru proteina S-100 (caracteristic pentru mioepiteliom), prezența actinei musculare netede, pozitiv pentru antigenul epitelial de membrană și pentru antigenul carcinoembrionar (caracteristici glandulare). De asemenea, au fost identificate miofilamente la microscopul electronic [158]. Tratamentul constă în rezecția chirurgicală a tumorii și este curativ; se recomandă totuși urmărirea pacienților postoperator [151]. Chistadenomul mucinos A fost descris pentru prima dată de Sambrook Gowar în 1978 [147]. Apare la adulți între 50
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
generare a impulsului electric și de conducere, sunt asemănătoare celulelor musculare cardiace, dar sunt de dimensiuni mult mai mari. Ultrastructural, fibra miocardică cardiacă prezintă: * celula miocardică de diametru de circa 25µ și lungime de 100µ, alcătuită din miofibrile ce conțin miofilamente ; * sarcolema (membrana plasmatică), o structură bilipidică, cu numeroase canale și pompe ionice. Caracteristic pentru celula musculara cardică este diada, formată dintr-o cisternă terminala și un tub T, adică invaginări digitiforme ale sarcolemei care pătrund profund intracelular. Structural, miofibrilele apar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anizotrope) care central prezintă o bandă luminoasă, banda H, care la rândul ei are la mijloc o linie întunecată, linia M. Între 2 linii Z se delimitează sarcomerul (o bandă A + câte o jumătate de bandă Z), alcătuit din miofibrile. Miofilamentele sunt alcătuite din următoarele proteine: * proteine contractile: actina, miozina; * proteine reglatorii: troponina (C, I, T), tropomiozina; * structuri miofribrilare: titina, nebulina. Miofilamentele groase sunt alcătuite din miozină, o proteină cu GM = 500 kDa și aspect de baston, care prezintă un segment
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Între 2 linii Z se delimitează sarcomerul (o bandă A + câte o jumătate de bandă Z), alcătuit din miofibrile. Miofilamentele sunt alcătuite din următoarele proteine: * proteine contractile: actina, miozina; * proteine reglatorii: troponina (C, I, T), tropomiozina; * structuri miofribrilare: titina, nebulina. Miofilamentele groase sunt alcătuite din miozină, o proteină cu GM = 500 kDa și aspect de baston, care prezintă un segment liniar numit coadă și un segment globular numit cap, cu 2 formațiuni sferice. Capul miozinei prezintă activitate ATP-azică, are un situs
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
formată din 4 lanțuri polipeptidice ușoare (light); * meromiozina grea, formată din 2 lanțuri polipeptidice grele (heavy); sub acțiunea papainei, meromiozina grea este scindată în alte 2 fragmente: * subfragmentul S1, responsabil de activitatea ATP-azică și interacțiunea cu actina; o * subfragmentul S2. Miofilamentele ușoare sunt alcătuite din actină, troponină și tropomiozină. Actina este o proteină contractilă cu GM=42 kDa aflată sub două forme: actina F (filamentoasă) și actina G (globuloasă). Polimerii lungi, filamentoși de actină F se obțin prin ansamblarea subunităților de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]