145 matches
-
mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
oxigen. Măsurători in vitro sugerează că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
intensificării proceselor oxidative; pe baza gradientului de presiune mărit, o cantitate mai mare de O2 trece din capilare în lichidul intersițial creșterea disocierii oxihemoglobinei ca urmare a acumulării CO2 (efectul Bohr) și a creșterii temperaturii vasodilatație utilizarea oxigenului fixat de către mioglobină 4.2. Fiziologia metabolismului Termenul de metabolism definește totalitatea transformărilor chimice care au loc în organism în cursul existenței acestuia. Metabolismul cuprinde două procese antagoniste: catabolismul, ce cuprinde fenomene de desfacere a legăturilor chimice și deci degradare a substanțelor cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
groase, solidarizate prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor anizotrope; au metabolism predominant oxidativ și sunt caracterizate prin contracții de tip tonic fibrele musculare albe (sau de tip IIb) sunt mai sărace
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ATP-aze miozinice diferite în cele două tipuri de fibre (izoenzime rapide și respectiv lente). Fibrele lente, de tip I, au capacitate mare de respirație aerobă și corespunzător un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii; datorită cantității mari de mioglobină se mai numesc și fibre roșii. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai lung (de exemplu mușchiul solear necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă). Fibrele lente sunt capabile să mențină contracția mult timp fără apariția oboselii. Fibrele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
maximă). Fibrele lente sunt capabile să mențină contracția mult timp fără apariția oboselii. Fibrele rapide de tip IIb sunt adaptate la respirația anaerobă, au o rezervă mai mare de glicogen și enzime glicolitice, în schimb au mai puține capilare și mioglobină. Din cauza conținutului mai redus de mioglobină se mai numesc și fibre albe. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai scurt (7,3 ms la mușchii extraoculari), dar rezistența la oboseală este mai redusă. Există și un tip intermediar de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mențină contracția mult timp fără apariția oboselii. Fibrele rapide de tip IIb sunt adaptate la respirația anaerobă, au o rezervă mai mare de glicogen și enzime glicolitice, în schimb au mai puține capilare și mioglobină. Din cauza conținutului mai redus de mioglobină se mai numesc și fibre albe. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai scurt (7,3 ms la mușchii extraoculari), dar rezistența la oboseală este mai redusă. Există și un tip intermediar de fibre, IIa, rapide dar caracterizate de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
metabolismului la nivelul fibrelor musculare și în consecință creșterea acestora în volum. Hipertrofia fibrelor musculare striate se obține mult mai repede prin contracții izometrice decât prin contracții izotonice, iar ultrastructural fibra hipertrofiată izometric are mai multă sarcoplasmă și mai multă mioglobină, deci capătă caractere tonice.
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
circulator, nervos central, termoreglator, excretor etc. La Începutul exercițiilor aerobe În calitate de sursă de energie sunt utilizate rezervele de fosfocreatină din mușchi. Aproape imediat ( În termen de 1-2 secunde) sunt dislocate sistemele de respirație intracelulară, pentru care oxigenul este luat din mioglobinele celulelor musculare și hemoglobina din sângele capilar. Aceste surse de energie sunt suficiente pentru 10-30 de secunde, În timp se mobilizează rezervele extracelulare de carbohidrați și grăsimi. După perioada de 2-4 minute, În timpul căruia se atinge intensitatea dorită și funcționarea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a țesuturilor, cu hormoni și substanțe nutritive; sânge nu cu mult, dar totuși crește volumul total al circulației sangvine, a hemoglobinei și a globulelor roșii (eritrocite), se Îmbunătățește funcția de oxigenare; mușchi crește densitatea mitocondriilor și a capilarelor, concentrația de mioglobină, cresc rezervele de glicogen, apare o ușoară hipertrofie de fibre musculare lente. Toate acestea, În general, cresc rezistența musculară În timpul activității cu caracter aerob; sistemul endocrin exercițiile aerobe contribuie la o ușoară creștere În greutate și a capacității funcționale a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
în efort Așadar, fibrele de tip I (roșii) se contractă mai lent, având un conținut mai redus în ATP-ază decât fibrele rapide. Posedând însă un număr considerabil de mitocondrii (care conțin enzimele proceselor aerobe), precum și o mai mare cantitate de mioglobină (care realizează transportul și înmagazinarea oxigenului în celula musculară), ele sunt foarte rezistente la oboseală (Forssmann, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p.17). * Nivelul capilarizării periferice Cu cât densitatea capilarelor în musculatura implicată este mai mare, cu atât
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
oxigen. Măsurători in vitro sugerează că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
oxigen. Măsurători in vitro sugerează că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
oxigen. Măsurători in vitro sugerează că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în soluții apoase. Tabelul VI.2 Substanța s(10-13s) D(m2s-1.10-11) M(Kg/Kmol) Albumină serică umană 4,46 6,1 70.000 Hemoglobină(om) 4,48 6,9 63.000 Hemoglobină(cal) 4,41 6,3 68.000 Mioglobină(inimă de vacă) Hemocianină(caracatiță) VI.2. ELECTROFOREZA Electroforeza se bazează pe studiul mișcării macromoleculelor încărcate cu sarcină electrică într-un fluid, ca urmare a aplicării unui câmp electric. Dacă macromolecula are sarcina electrică q și se află într-un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
șocului; evitarea instalării blocajului renal; evitarea instalării șocului toxico-septic. Terapia intensivă este adecvată scopului ; perfuzia este funcție de monitorizarea diurezei (valori de peste 100 ml/h), ajustate în funcție de semnele clinice și datele de laborator, pentru a se evita precipitarea pigmenților și a mioglobinei cu corectarea tulburărilor electrolitice; se asociază antienzime (Trasylol, Gordox) și vasodilatatoare de tip Hydergine pentru deschiderea patului microvascular dând astfel șanse de dezvoltare unei eventuale circulații colaterale rămasă funcțională ; blocajul renal se poate liza cu diuretice osmotice și de ansa
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia sindromului sunt: hipotensiunea, depozitarea renală de mioglobină, tulburările circulatorii renale și tulburările de coagulare. Studiile și observațiile clinice nu au putut demonstra un factorul determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
IIIa insuficiența renală acută, perioada anurică. Este faza esențială contuziei prin strivire. Debutează prin diminuarea treptată a diurezei astfel că după 2-3 zile se instalează anuria. În evoluția acesteia există o fază oligurică cu urini de culoare roșiatică care conține mioglobină vizibilă mai ales la degajarea victimei. Evolutiv se instalează o insuficiență renală acută cu caracter ireversibil responsabilă de 80% din cazurile de deces netratate sau prost îngrijite. Din cele expuse rezultă importanța unui diagnostic rapid și instituirea unui tratament cât
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
rodaminei B, adsorbită pe un gel de silicie. Limita de detecție este mai mică de 1 ppm și metoda este selectivă față de SO2, H2S, NO2, NH3, Cl2, H2O2. Determinarea substanțelor organice Reacția luminol-H2O2 este catalizată de metaloproteine ca feritina, citocromii, mioglobina, hemoglobina, catalaza etc. Astfel, se pot măsura cantități de proteine inferioare ng. Reacția peroxioxalatului a fost aplicată la determinarea în flux continuu a aminoacizilor după derivare cu clorură de dansil, cu o sensibilitate de ordinul pg. Luminiscența reacției lucigenină-KOH-reducător a
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
eozinofilă (colorată în roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice (mioglobină, enzime etc). Miofibrilele, organite specifice, contractile; pe secțiune transversală, în microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune longitudinală sub forma unor coloane - colonetele lui Leydig. Dispunerea lor ordonată, paralelă și în axul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
se descriu două grupe fundamentale de fibre musculare scheletice: A. Fibrele lente (tip I, cu contracție lentă, „slow-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru mai mic dar număr mai mare de capilare pe unitatea de greutate în raport cu fibrele rapide; - bogate în sarcoplasmă, mioglobină, mitocondrii, enzime oxidative; - sărace în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic slab reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi roșii, adaptați în principal pentru rezistență, mai ales pentru generarea energiei în condiții de aerobioză și a unei contracții prelungite
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]