3,075 matches
-
Creștet, Cuprinde cu datinele-ți toată Sargeția, Sarma-Geția, Ai consacrat altare de înclinarea capului tău Zeei Geția de Sâmbra Zânei Sarma. șAnaitis,ț Sarmis ți-a dat numele la hierodula ca Venus, Mireasa Eroilor. Toți Să ne Ierte! Tu ai rămas Mirele Cosânzenei, zâna iertării, a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul de Sâmbră rupând în chip de Doi Șerpi încolăciți ca Făt Frumos Fiul lui Deucalion Tatăl Ploii, Viptul Vieții împărțind Apa Oltului cu Ino Lucena. Aceasta mi-a zis: Mirele meu, bea Bucure Baciule Codru de Caș. Să Mănânci Nume sacerdotale: Basu Jubilatu Codrecaș Cu tâlcul dezvăluit: Cu Dota de Oi a Ciutei Iubirii: Bucur Odre de Codru Recaș, m-a numit Stăpânul Atoate Frumusețile, îți dăm Edenica Nuntă cu
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Io Al Ei Fiu și cu Feciorul de Salcie Și cu Vâlva Oina Lucenia Zânele Lunii-Colune, ale colonilor Aynus, Cu Fiul Alfa Flăcău Aflat, cu Feea Luciu de Apă Cavaler Cabyr Ordianus Fiul Oii și al Colunei, Ca Bacele Basu Mirele Nopții Kosmin Koson de Motru - Trăiește o noapte cu Feea Ino Lucenia Luciul Apei, Zi-mi Fiul Oii Argat înțărcat, zi-mi Numele Mamei Mioare Cetățean, Ortac, Vârtosul Manimazos, Zeus cu O Mie de Suflete, Kaloian Frumosul Pământului, Salmoxis înțărcatul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
unei prințese din evul de mijloc. Tot într-acolo ne trimite și Caragiale prin balada intitulată Grația domniței, povestea unei vînători princiare care culminează memorabil și elocvent: Tînăra domniță a încălecat; Pentru prima oară merge la vînat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vîneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. în timpul vînătorii, domnița e înspăimîntată de mulțimea jertfelor și tremură de mila lor: Pe cînd lăcrimează, iată că, deodată, Din desiș, în față-i, un cerb se
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
jertfelor și tremură de mila lor: Pe cînd lăcrimează, iată că, deodată, Din desiș, în față-i, un cerb se arată. ș...ț Vine și-ngenunche l-ale ei picioare, Grație imploră, ca să nu-l omoare. Dar și al ei mire, iată-l că sosește, Arma-n sus ridică și ochind țintește. ș...ț " Nu! strigă domnița; nu da, dragul meu! Pe-acest cerb, sărmanul, vreau să-l mîntui eu; Căci mie-n genunche el s-a prosternat, Convins că de
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
locatarii mor. Fotografii de nuntă, din volumul Într-o după-amiază de vineri, ar putea aminti de Cănuță om sucit: eroul trebuie să se însoare, dar totul merge, în chip absurd, pe dos - apartamentul e inundat și apoi ars, costumul de mire se rupe, portierele mașinii nu se deschid, în aparatul de fotografiat n-a pus nimeni film, fereastra apartamentului e spartă și noaptea nunții se consumă cu mirii îmbrăcați în paltoane.... De vină e personajul sau lumea e sucită? La Caragiale
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
în chip absurd, pe dos - apartamentul e inundat și apoi ars, costumul de mire se rupe, portierele mașinii nu se deschid, în aparatul de fotografiat n-a pus nimeni film, fereastra apartamentului e spartă și noaptea nunții se consumă cu mirii îmbrăcați în paltoane.... De vină e personajul sau lumea e sucită? La Caragiale se știe, aici nu. Proza lui Răzvan Petrescu nu se citește cu sufletul la gură. Dintr-un singur motiv: trebuie să ai timp să vezi totul. Răzvan
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
fiecare picătură de sînge" (Psalmul 26). Mai mult, o asemenea aventră a corporalizării lui Dumnezeu continuă pe calea sentimentului erotic, a nupției mistice, precum la Angelus Silesius sau la Tereza de Avila ce se închipuia aflată în căutarea echivocă a Mirelui. "Semnele de iubire" ale bardului conțin astfel de pasaje ale senzualității sublimate (bineînțeles, virtualmente psihanalizabile!): "Lasă-mă în umezeala limbii Tale, lasă-mă să mă pătimesc în har, să-L cunosc pe Domnul, să fiu amant" (Psalmul 2). Sau: " Stau
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
chiparos/ De sunet și cu miros/ De gutui galbene, coapte/ Din amurg și până-n noapte/ Căzute subt lună nouă/ Cu coarnele amândouă/ Frânte-n ochiul de fântână/ Aplecată într-o rână/ Peste trupul lui subțire/ Tras printr-un inel de mire (...)". Indiscutabil, colindele sunt o performanță semantică și prozodică cu atât mai originală, cu cât ridică la putere nestematele liricii noastre folclorice, cu toată poliedrica ei putere sapiențială, mitopoetică, emoțională. Cele unsprezece pseudoelegii, tot atâtea autoportrete, amintind de eroinele lui Strindberg
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
ucisese soțul " pe Marcel Pauker " pentru a dovedi fidelitate". Impunătorul sacerdot Gala Galaction, după cum se confesa soția acestuia, avea pe masă "tuburi cu Testaviron. Vrea să-și întărească puterile genezice. Mănîncă numai fudulii de berbec. Se îngrijește zilnic ca un mire în preajma nopții nupțiale". De la acest amănunt plecînd, comentariul se lățește în direcția chestiunii matrimoniale: "Galaction s-a ocupat numai de muzică, religie, literatură și femei, femei, femei. Capacitatea lui genezică depășea pe a femeii minuscule, geloase. O, dacă Gala Galaction
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
secvență din filmul lui Fellini, când, în plină mascaradă propagandistică, (în centrul imaginii tronează portretul Ducelui confecționat, butaforic, din carton, în chip de Bocca della Veritŕ), unul dintre eroii adolescenți, Ciccio dacă nu mă înșel, se imaginează în postura de mire, alături de aleasa inimii sale. Cam în același fel este construit și universul lui Yambo: pe de o parte manualele, afișele propagandistice și compunerile îmbibate de idei fasciste, pe de alta valorile imaginației și ale libertății, benzile desenate și Pinocchio, inofensivele
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
cășuna pe Guvern, pe domnul Prim-ministru, pe ministrul de finanțe, ba vom mai asculta și cântece interzise, cum ar fi cel interpretat de Nicolae Furdui Iancu: Hu-iu-iu pe dealu' gol, Că mireasa n-are țol Și i-a face mirele Când a tunde câinele... Evident, că aceste versuri sună împotriva economiei de piață, evident că sunt în contratimp cu realitatea și n-ar mai trebui să fie îngăduite pe nici un post de televiziune. Adică noi nu vedem în reportajele tv
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
de ori o mie de baroase și încă de o mie și de o mie de ori și credeam că duc pe umeri fulgi de struț prin deșertul celor o mie de cămile cu două mii de cocoașe, cocoșat ca un mire pe burta unei mirese în care aruncam singurul bob de nisip pe care-l vor biciui vînturile - nu sunt norii din cer ca norii de praf prin care m-am zbenguit pe cînd habar nu aveam cine sunt, prin cei
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
arătos cu tricolorul francez pe trup. Noi nu-i aveam decât pe cei doi martori oficiali, Florina și Marian, pe care îi numeam și "nași" în momente de entuziasm. Marian a făcut o mulțime de fotografii, între care una cu mirii sub portretul oficial de pe un zid al Președintelui Franței. Fotografiile au continuat și acasă la noi, unde ne-am ospătat cu bunătățile pregătite de Ultima. Vineri, 14 decembrie Este ultima mea zi de lucru la Cité de l'Air. Am
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
cunoscute în lume nu poate fi comparată cu (cea provocată de) petrecerea harului în suflet. Această petrecere este asemenea unui prânz împărătesc, la care oamenii se bucură și se veselesc, o veselie de negrăit. Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este răpit și (purtat) în adâncul cel nemărginit al acelui veac, (se împărtășește
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Sunt rănită de iubire. Dorința nepotolită a miresei după unirea cu Mirele ei la Sfântul Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum Introducere În debutul cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ne propune o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței de Dumnezeu<footnote J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
P.G. XLIV, col. 768 B; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 594. footnote>. Proverbele reprezintă sufletul imatur, care primește sfaturi de la părinți Și care e ca un tânăr fermecat de frumusețea Înțelepciunii - sophia, identificată cu Hristos. Tânărul este invitat să devină mirele Sophiei, iar binecunoscutul pasaj de la sfârșitul Proverbelor, care descrie mireasa ideală, reprezintă căsătoria sufletului cu cea pe care Sfântul Grigorie o descrie ca „femeia bărbătoasă”, înțelepciunea după Hristos. Aceasta ne conduce la cartea Ecclesiastului, care învață sufletul să abandoneze lucrurile
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
care Sfântul Grigorie o descrie ca „femeia bărbătoasă”, înțelepciunea după Hristos. Aceasta ne conduce la cartea Ecclesiastului, care învață sufletul să abandoneze lucrurile exterioare care sunt deșarte Și trecătoare Și pregătește calea Cântării Cântărilor, unde înțelepciunea este dusă la locul mirelui, astfel ca mireasa (omul) să poată fi căsătorită cu Dumnezeu, devenind o fecioară castă în loc de mire. Verna Harrison<footnote „Gender, Generation and Virginity in Cappadocean Theology”, în The Journal of Theological Studies, 47, 1996, p. 38-68. footnote> indică modul în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Ecclesiastului, care învață sufletul să abandoneze lucrurile exterioare care sunt deșarte Și trecătoare Și pregătește calea Cântării Cântărilor, unde înțelepciunea este dusă la locul mirelui, astfel ca mireasa (omul) să poată fi căsătorită cu Dumnezeu, devenind o fecioară castă în loc de mire. Verna Harrison<footnote „Gender, Generation and Virginity in Cappadocean Theology”, în The Journal of Theological Studies, 47, 1996, p. 38-68. footnote> indică modul în care acest al treilea stadiu al vieții spirituale este caracterizat de temele fundamentale ale spiritualității gregoriene
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda prin care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie consideră că acest concept este redat de cuvintele Cântului 1:12b. Aici, mireasa, referindu-se la Mire, spune: „Nardul meu are mireasma lui”, înțelegând prin aceasta că mănunchiul ei de nard emite „mireasma lui Hristos” Și astfel, captează în ea Și pentru ea „mireasma acelei grații transcendente Și inaccesibile”. Și totuși, această mireasmă - sau reflexie, dacă preferăm
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același timp cunoașterii”<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 53. footnote>. Dumnezeu, cu cât este mai prezent, cu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]