174 matches
-
patru luni în spital ancorat,/ De patru ori pe pancreas tăiat." (Doleanță). De un comic (involuntar) infinit este folosirea gongorică a neologismelor, în versuri de slăvire exaltată a iubirii: Nu obosești, poet pasional,/ Să mă săruți cu un fior astral?/ Miriade, ardente sărutări/ Mă leagănă în zeești desfătări/ Când suntem doi, formând un întreg/ Cu rezonanța noastră un strateg/ Care doboară complexe și crispări/ Și ne face amnezici la-ntristări." (Appasionatta). Gabriela cochetează (nu numai prin intermediul versurilor, ci și prin acela
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
ritmică și metrică, Bolintineanu nu are egal printre pașoptiști. De la primele sale versuri, poetul a manifestat preferința netă pentru ritmurile trisilabice și quatrosilabice, pentru alexandrinul clasic, pentru versurile de dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda poleită de miriade stele Se leagănă, murmur, În horă grațioasă suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri cununate De chioșcuri de porfir; Colo delfinul saltă în jocuri răsfățate Pe undele încinse de brîuri
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Tot ce doresc este să-i mulțumesc public pentru fericitele rezultate ale probelor de elasticitate, plasticitate, cameleonism, rezistență la temperaturi înalte și joase (plus alte atribute ale expresivității) la care supune de patru decenii limba română și pentru minunățiile în miriade de culori sclipitoare risipite în peste cincizeci de cărți (originale sau traduceri, cu mențiunea că traducerile sunt și ele originale în amândouă accepțiile acestui cuvânt). Pe coperta cărții scrie Stéphane Mallarmé, Album de versuri în traducerea lui Șerban Foarță. A
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
care fără să vrea/păzește grotele întrezărite pe drumu-n spirală/în peisajul uitat la fereastra picturii el însuși/lupă la poalele stîncii albastre: o liniște/fără trecut și viitor încremenit-n ghereta/portarului teobald care azi ar comuta canalele/a miriade de televiziuni cu circuit închis...” (imnul 115). Avem de-a face, pe ansamblu, cu o meditație poematică despre trecerea timpului, neliniștea apropierii sfîrșitului fiind conjurată prin interograrea continuă a lui Dumnezeu. O scriere ce se vrea „totală” și ascensională. O
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
moară (sau revenit, dacă avem în minte național-comunismul ceaușist). În debutul secolului XXI, ele sunt opera, încă, din fericire, neconcertată, deși tenace, a unei extreme stângi neocomuniste. E suficient să remarcați că o ripostă, fie și singulară, atrage imediat o miriadă de replici. À bon entendeur, salut!
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
familia poeților Acosmei și Ciupureanu, minus o anumită turpitudine maniacală, concrescentă a personajelor poeziei celor doi. Ceea ce vede Jurebie chiar și atunci când scrie poeme de amor este o constelație a nefericirii, ca tot atâtea țigări aprinse în noaptea singurătății personale, miriade de suflete incendiate de la un foc departe de a fi sacru: „poate ești în bucătărie /și eu n-am deschis ușa care trebuie/ sau în baie. în spatele oglinzii./ poate ești pe hol. pleci sau vii.// pe covorul din dormitor/ mă
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
cerneală simpatică de mîna unui copil ce încă nu s-a născut. Cîntec de trecut Lumina nu lasă nicio umbră. Face implozie. Așa că treci pragul. Treci ca un nebun prin saloanele lungi în care nu întîlnești niciodată pe nimeni. Deși miriade de voci te strigă, te imploră toate deodată. Așa cum calci cu piciorul în gol fiindcă ai capul în nori și nodul mereu în gît, vocea înecată în esofag. Cînți trecutul ce se ivește tot timpul, de oriunde, la orizont. Învingătorul
Poezii by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/2689_a_4014]
-
marchează prezența, pe o rază de 5-10 metri!). Dar să închei optimist: odată cu noua perioadă de rut, zgomotoasă ca întotdeauna, a nevinovatelor canine, e primăvară, cu vijelii, inundații și jale pe alocuri, dar și cu explozii amețitoare de clorofilă, cu miriadele rugilor mute de mulțumiri florale izbucnite din brațele vegetale întinse către soare, cu zumzăit de albine în corcodușii care-mi înconjoară balconul cu învăluiri înmiresmate de mirese și - cel puțin în cartierul meu - cu matinalele, neobositele, uimitoarele cîntece ale mierloilor
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
al defulării moral-sociale îl constituie năzuința către o anatomo-fiziologie fabuloasă, către o înzestrare a ființei noastre cu simțuri și funcții suplimentare care să mitografieze realitățile inicve: "îmi trebuie mai multe auzuri,/ îmi trebuie mai multe văzuri, o mie de guri, miriade de ochi,/ să scriu cu o mie de degete, să mă scriu cu tot trupul,/ în spațiu să las o cicatrice subțire,/ în formă de cruce" (ibidem). Iar dacă nu e cu putință multiplicarea simțurilor, o soluție salutară ar fi
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
cu briceagul, neblândă neantinevralgică) paveze-n ciuturi de sânge se-nmoaie, vorbele în răspăr iată un ciob de gravat pe o rană: mă întunec și iluminez întru adevăr înscrisuri pe piele în rugul acestei mirifice zile octombrie tu cum gravezi miriade scânteile nu le numeri între cutele stâncilor aurării în fabuloase grămezi de ce ochilor mei ai rămas doar pe ei să îi bucuri anotimpuri s-au scurs în clepsidră - înșiră moartea trupuri suite pe scuturi tu dintre toate rănile mele răspunde
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
Era noapte si visam: se făcea că alergam pe urmele clipei fugare; eram într-un palat și tot suiam pe trepte solare încinse, ușor tremurau, arămii, treptele-atinse. Imponderabilă mă înălțam cât mai sus, cât mai departe, din cer mă chemau miriade de stele cu luciri de diamante. Referință Bibliografică: Visul / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VISUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364470_a_365799]
-
Era noapte si visam: se făcea că alergam pe urmele clipei fugare; eram într-un palat și tot suiam pe trepte solare încinse, ușor tremurau, arămii, treptele-atinse. Imponderabilă mă înălțam cât mai sus, cât mai departe, din cer mă chemau miriade de stele cu luciri de diamante. Referință Bibliografică: Vis / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VIS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364471_a_365800]
-
ca doi miri într-o călătorie prin cosmos, fericiți că vor poposi pe insula fericirii promise. Vedeam îngeri plângând, cu lacrimi de mir. În vârful unui munte, o bisericuță ca o mireasă a Domnului ne aștepta luminată de lumânări magice. Miriade de stele făceau ca imaginea cerului să fie sfântă. Dar, acum, visul s-a terminat! Am buzele crăpate, sângerate de la sărutul mirelui. Pe aici, nu-mi găsesc locul. Eu nu mă simt tocmai bine pe lumea asta! (Apare criticul literar
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
viață, Ți-aș construi mulțime de castele, (Cele din Spania-s prea mititele) Valea Loarei ți-aș pune-o pe ață La gât în șiraguri de mărgele Cum bunele maniere ne învață Să ne purtăm cu viitoarea soață Aleasă din miriade de stele. Într-un fantastic peisaj nocturn, Între planete ți-aș întinde-o punte, Distanța dintre inimi s-o înfrunte. În mijlocul mării ți-aș ridica un turn, Lauri verzi ți-aș așeza pe frunte, Iar, la degete, inelele lui Saturn
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
Articolele Autorului CONTRADICȚII DORITE - îmi lipsesc multe lucruri - dar chiar le vrei? - aș vrea câteva - nu multe - dar intens parfumate: aș vrea o primăvară care să-și explodeze mugurii pe pielea mea - ca niște cratere de sudoare - aș vrea stelele - miriade - să se ciocnească-ntre ele în jurul lămpii de pe masa mea - și să aprindă perdelele... aș vrea ca lucrurile din jurul meu să nu pălească - atunci când le privesc - de parcă și-ar lua un sfios - dar definitiv - adio ...cine sunt eu să îndrăznesc
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
aur.. Există,tot undeva pe lume, un pământ unde curge lapte și miere, adevarat Canaan al cărui erzaț onomastic se profilează la capătul de zid al unei fete Morgana : regretabilă confuzie istorică și culturală ! În vinele acestui adevărat Canaan foșnesc miriadele de frunze ale aurului nativ crunt exploatate de tot soiul de păsări de pradă , începând cu acvila de romană a lui Traian și terminând cu cele ale noului cârd de ereți masonici ce s-au abătut după anul 1990... Râurile
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
putea să nu scoată la lumină un florilegiu patriotic ca și acesta de față. Poemele lui nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Poeții o cântă și-i înțeleg frumusețea și bucuriile, dar și durerea singurătății. Numai poeții aud suspinul, șoaptele frunzelor ... Privesc oglinda lacului. În ea se răsfrânge cerul, mulțumit de sine. O pasăre cântă legănându-se pe o ramură. Soarele trimite miriade de raze ce vibrează, ca râsul unui zeu fericit, dansând pe trunchiurile zbârcite ale arborilor, încălzindu-le frunzele rămase. Pădurea toată pare mulțumită. Și gândesc că cerul așteaptă liniștit rugile noastre de mulțumire. Recunoștința! Cicero spunea că recunoștința este una
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
a cerului uimit. Acel nimic se dăruie numai omului neștiutor, în tăcere. Tot ce atingem, acum, acele reflexe, scaunul, peretele iluminat, toate se privesc în vid, avide. * Nimic, nimicul, însetatul nimic, petele, unduitoare, șerpuiesc peste perdea, nimic, la fel cu miriada de stropi, stropi rătăcitori purtați de vânt peste mare în fața falezei dimineața merg la nimicul lor, vin din nimicul lor, saltă, urcă, coboară, traversează aerul orb și se-ntorc la apa fulgurantă. * Înveșmântează-te cu acest nimic, trup din umbră
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
care mor de singurătatea cea mare, oameni cu răni în suflet și doruri multe, oameni care au pierdut toate trenurile și adoptă o filozofie a tristeții. Ce taină ducea cu ea această femeie ce părea ireală și privea pe cer miriadele de stele, cea care îl așteptase din abisul veșniciei pe cel pe care îl pierduse.Ca și când i-ar fi intuit gândul, Bernardina îi spuse cu o voce tristă în care se ascundea experiența tristă a vieții ei de adolescentă: Dragul
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
Era noapte si visam: se făcea că alergam pe urmele clipei fugare; eram într-un palat și tot suiam pe trepte solare încinse, ușor tremurau, arămii, treptele-atinse. Imponderabilă... mă înălțam cât mai sus, cât mai departe, din cer mă chemau miriade de stele cu luciri de diamante. Referință Bibliografică: Visul / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 729, Anul II, 29 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VISUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350764_a_352093]
-
o cântă și-i înțeleg frumusețea și bucuriile, dar și durerea singurătății; numai poeții aud suspinul, șoaptele frunzelor... Privesc oglinda lacului. În ea se răsfrânge cerul, mulțumit de sine. O pasăre mai cântă legănându-se pe o ramură. Soarele trimite miriade de raze ce vibrează, ca râsul unui zeu fericit, dansând pe trunchiurile zbârcite ale arborilor, încălzindu-le frunzele rămase. Pădurea toată pare mulțumită. Și, gândesc că cerul așteaptă liniștit, rugile noastre de mulțumire. Joi, 25 noiembrie, este ziua Recunoștinței sau
IN ASTEPTAREA UNEI FRUMOASE SARBATORI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342478_a_343807]
-
tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
este superior celui fizic. Cu o simplă Coloana a soarelui de vis, conectată la o Stea arzătoare cu opt raze, pe a cărui colțuri sunt fixate alte 8 sau 64 de Coloane luminoase, se poate călători și controla simultan prin miriade de universuri. PS: Am plăcerea de a vă invită să construim împreună aceste Rezonatoare stelare bioluminiscențe, pentru a reuși, tot împreună, să călătorim spre Stația finală - Sfanțul Soare - intru Inaltarea-Implinirea și Împărăția sufletelor de lumină fără de sfârșit. Adică, mai exact
CUM VAD EU LUMEA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343698_a_345027]