8,023 matches
-
de propriile mele afirmații. Cer scuze cititorilor acestei rubrici că i-am indus în eroare, lăsîndu-mă eu însumi indus în eroare, atunci cînd am comentat sondaje de opinie care ieri mi s-au părut la locul lor, iar azi îmi miros urît a încercări de intoxicare.
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
Magdalena Boiangiu Cortina de la începutul spectacolului se ridică lent, foarte lent, dezvăluind dezordinea unui culcuș transpirat și mirosind a păcat, dominat de aspirația spre înalt a unui șantier cu scândurile sale solid încleiate. Pe vremea când a fost scrisă piesa, subiectul nu avea o mare importanță, îl știa toată lumea și cine nu-l știa îl afla din subtitlu
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
neînduplecate. Până ce, într-o zi, ori într-o epocă, ajunge la liman, se varsă în eleșteul comun clocotind de lișițe și de rațe sălbatece al limbajului general folosit. Ce mă frapase pe mine în vagonul acela nou de metrou ce mirosea încă a vopsea și în care parcă și vocabularul pasagerilor din el se primenea, e că, în uzul vorbirii curente, iată, intrase, așa dar, nu prin efracție, ci în chip firesc, fără să mi se pară nici caraghios, nici pretențios
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
lor, să le bei din paharul cu bere. Posedă toate astea și pot să și le expună în fața oricui fără probleme. Totul se găsește din belșug. Acum curajul ei coboară tot mai mult în pivniță. Aici jos e întuneric și miroase a legume conservate în oțet, stătute și acrite. Nu vrea să rămână aici și nici n-o s-o facă, pentru că până diseară excitația o să o apuce iar. Nu care cumva să se lase îmbrobodită în discuții despre iubire, asta o
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
pietății se îmbină cu percepția elementară, precum un indice, aparent eretic, al autentificării întru uman: "O cale, așadar, ce te scoate spre azur, după/ cîteva întortocheri umbroase;/ spirale, sau trepte, cum vezi și pe zidurile/ mînăstirilor din Bucovina,/ și totul miroase a lemn proaspăt geluit a/ prisacă, a clei și a talaș;/ nu a lagună, pe unde trec impasibile bărcile,/ cu cele șase lame, sestriere,/ și cornul venețian la proră" (Poarta Paradisului). Un alt efect al poeticii universal aprobatoare, proprie autorului
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
înspăimântat. Nu ne gândeam la altceva decât la ce-ar putea ieși din el. Până la urmă, pe la sfârșitul lui octombrie, l-a lovit un trăznet. Oul s-a crăpat și din el se scurgea un fel de clei albicios, care mirosea urât de te amețea. Mirosul ăla de putregai s-a simțit ani de zile și uneori ți se părea că n-a dispărut de tot. Coaja oului s-a uscat la soare, și ciobanii au folosit-o pentru luminat. Azi
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
XVI-lea, cînd dramaturgul se stabilea în Capitală. "Un sat supraîncărcat", zice Brugess. Se circula mai mult pe Tamisa decît pe drumuri, rîul însuși fiind trecut cu barca, căci exista un singur pod, ridicat și acela abia de către elisabetani. Străzile miroseau urît și erau pline de zoaie. În lipsa gunoierilor și a canalizării, curățenia o făceau păsările de pradă, cărora nu le scăpa nimic din ce putea fi ciugulit. Citeam și mă gîndeam că orașele Europei nu arată de prea multă vreme
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
tresărit când ne-a văzut. Fiersese apă Într-un ceaun mare, iar alături lui, pe un grătar, Într-un ibric, țuică. Paiele de pârlit porcul erau pregătite. Sarea pentru frecat șoricul era și ea pe un scaun, alături. Cuțitele, ascuțite. Mirosea, În sfârșit, a pace În cer și Crăciun pe pământ. - Bine, mă, Gheorghe, să nu-mi spui tu că tai porcul? Că doar mă știai acasă!... Și dacă nu ne ajutăm noi Între noi, atunci cine? - l-a certat, În
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
pare bacovian, însă imaginea e răsturnată spectaculos, ritmic, într-un cotidian al zilelor noastre: "...liza cîntă la clavecin brodează navighează pe internet...". E un procedeu conștient, pentru că autoarea atrage cu insistență parantetică atenția asupra lui în altă parte: "... umbra ta mirosea a hoit (cuvîntul se întîlnește des la arghezi pentru neîncrezători a se verifica)...". Plutește diluată în acest fel de a scrie o nostalgie parcă secretă după un mod dispărut de a face poezie, închisă într-un poem cu început de
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
-l pe ambasadorul României la Beijing ca pe ultimul repetent. Culmea e că a avut chiar nesimțirea să se refere la excedentul de kilograme al doamnei ambasador, ca și cum nici usturoi n-ar fi mâncat și nici gura nu i-ar mirosi a obezitate. în fine, asta e țara, ăștia ne reprezintă și în interior și în exterior. Pe acest fond, am nimerit peste inevitabilul Păunescu într-o recentă emisiune a lui Tucă. Flancat de-un popă gureș, de-o parte, de-
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
elementaritățile ontologice, spre empirii. Senzațiile certifică în chipul cel mai apăsat alunecarea în anormalitate. "Dereglarea simțurilor" e mijlocul cel mai eficace al poeziei emanate de criza ființei: La miezul nopții am intrat pe ascuns în odaia lui Alois,/ gura mea mirosea a vinuri grele,/ trupul mi se uscase de plictis" (La Cesarina șIIȚ). Sau: " Dragostea cea amintită făcuse ca pe sub piele/ să-mi creacă o blană de jder" (ibidem). Sau: "cuțitul cărnii dospea, putrezea, pîlpîia" (ibidem). Sau: " Ceața mi-a intrat
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
mea copilărie au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala ursul Ursei”. Pot fi totuși incluse în această clasă formațiile cu sufixe diminutivale și în genere cu sufixe specific onomastice: „o păpușă micuță care mirosea a căpșuni și de fapt așa am și numit-o: Căpșunica”; „Bobica (o fetiță clown)”; un urs care „era emblema Berlinului și îl botezasem Berlinel”; „Pufulete (un urs mare, galben)”. Între exotism și autohtonism, o zonă onomastică bogată este cea
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
bântuie poemele și povestirile lui Poe; localuri cu pahare pline de absint, pe tejghelele cărora flutură filele cărților lui Baudelaire, Rimbaud și Verlaine; case din bârne care se vizitează numai iarna, când e multă zăpadă și renii vin să le miroasă; aici locuiesc cărțile suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze; o tavernă, lângă niște ruine albe de marmură, literatura greacă; locuințe mari văruite, ce pot fi vizitate numai când e lună plină: literatura spaniolă... Și geamurile întregului oraș să sclipească nefiresc de
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
mulțumiți; Mario bănui că risipa Deliei îi necăjea. Îi ceru atunci Deliei în secret o listă cu esențele și substanțele necesare. Ea făcu ceva ca niciodată înainte, își trecu brațele pe după gâtul lui și-l sărută pe obraz. Gura îi mirosea ușor a mentă. Mario închise ochii, îndemnat de nevoia de a simți parfumul și savoarea de dincolo de pleoape. Iar sărutarea reîncepu, mai apăsată și tânguitoare. N-a știut dacă a sărutat-o și el, poate că a rămas liniștit și
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
opinii. Depășind meschina sută de ani, voi trăi, totuși, cea mai mare parte a timpului în scumpa noastră republică, redevenită socialistă, România fiind mai departe guvernată de un puternic partid majoritar cu bune note în NATO și U. E. Tensionatele raporturi, mirosind a război, dintre acestea ne vor găsi situați cu cea mai vie adeziune de partea fiecăreia, pregătiți să candidăm la o prefigurată Uniune Mondială ce ne-ar integra Moldova din stânga Nistrului. Interval în care baronii vor deveni lorzi, marile lor
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
că activitatea fiului și cea a soțului ei în materie de firme sînt în “în responsabilitatea lor”. Cu alte cuvinte, în conflictul de interese în care a intrat dna ministru, ea nici usturoi n-a mâncat, nici funcția nu-i miroase. Dna Puwak vrea să convingă Europa că habar n-a avut că fiul și soțul ei au făcut rost de fonduri comunitare în timp ce ea era ministru. Dar ca să salveze onoarea familiei, dna ministru își exprimă convingerea că și unul, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
genere a acelor cuvinte și expresii care au legătură cu corporalitatea. Iată un fragment demn de o literatură cu o mai îndelungată tradiție în materie de scrieri licențioase: “O muscă cu pîntecul plin se așază pe puța lui Tron: ea miroase-a bărbat și știe ce-nseamnă aceasta: își face toaleta acolo, apoi se cacă pe puță. Prepuțul lui Tron se mișcă agale spre ea, îi prinde picioarele, ea se saltă cît poate, din curu-i tărcat se cască o gaură neagră
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
fără leac dată de proximitatea descompunerii și a morții. O senzualitate maladivă emană trupul prea copt al Mariei Dragases, cea care visează doar “lumea din pîntecul ei: o poftă nebună de viață și o scîrbă nebună” și al cărei păr miroase cînd a mosc, cînd a fier și-a pucioasă, sau trupul lui Marion, “cea adormită-n cerneală” sau chiar al nimf(et)ei Orjen caracterizată adesea prin imaginea olfactivă, caducă și umilă în simplitatea ei (ca și faulknerianul “Caddy smelt
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
mosc, cînd a fier și-a pucioasă, sau trupul lui Marion, “cea adormită-n cerneală” sau chiar al nimf(et)ei Orjen caracterizată adesea prin imaginea olfactivă, caducă și umilă în simplitatea ei (ca și faulknerianul “Caddy smelt like trees”) “mirosea a roșcove uscate la soare și a trup de femeie curată”. Iar forfota organicului în care se cufundă Fric, priapic și mort, “cu falusul ridicat ca un catarg și bălăbănindu-se în vînt” tocmai pentru că este descrisă în cele mai
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
Iloaiei, evitînd, într-o ultimă secundă, coliziunea cu peticitul coviltir al unei căruțe parcate chiar pe dunga albă continuă, se-arată Tîrgu Frumos, aici forfota din pestrița piață e de-acum la parametri maximi, urmează Tîrgu Neamț și deja aerul miroase a brad. În dreapta, sus, bătrîna cetate, apoi șarpele șoselei urmînd Ozana „cea repede curgătoare”. Cobor, mă descalț, îmi suflec manșetele pantalonilor și, înviorat, pășesc pe mirificul prundiș, lăsînd apa ca gheața să-mi ude gleznele de tîrgoveț. Din nou la
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
skaterii, să pășim peste... gunoiul câinilor de companie, unii fioroși și fără botnițe, să ne așezăm pe băncile de tablă, nespălate, pe care ceilalți stau cu picioarele, să ne plimbăm ascultând forțat manele de la dughenele cu mese de plastic unde miroase a mici, shaworma și kebab, să trecem însetați pe lângă artezienele secate devenite coșuri de gunoi, să admirăm sticlele de plastic plutind pe lac, statuile fardate strident și obscen cu grafitti, să n-avem voie să ne așezăm pe iarbă undeva
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
nu, cred că veți intra, ca poetă, într-o competiție tragică cu nebunia lumii întregi, care nu are de gând nici să piardă partida și nici să vă piardă. Am căutat un poem ceva mai cuminte, holurile liceului: „liceul ăsta miroase a urină de câine/ dimineața femeile de serviciu o împrăștie cu cârpele lor/ pe toate coridoarele noi intrăm în clase/ ne astupăm urechile și inhalăm cuvinte îmbibate cu urină/ în pauză ne frecăm hainele de pereți/ ne ducem pe la majorate
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
vai!” am niște halucinații când dau acuma drumu’ la spermă. Fabrica de fete de lângă mine (...) Fabrica de fete face concurență cu mine și nu mă lasă să-mi scot p...” Și încă: „Ce p... mea e ăla? (...) Acuma chiar că miroase a excitație în jur. Stai aici și învață că p... rase le place la bărbați.” În orice caz, noua proză, care „va schimba fața romanului românesc”, n-a pătruns ușor până la dl I.B., ci a trecut pe la „Ștefan Agopian, care
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
Astăzi e duminică./ Orașul amintește/ tăcerea de după Waterloo/ dar se deschid ferestrele și muzica/ inundă cîmpul mohorît al betonului/ Vei citi, vei aprinde țigara/ vei privi de departe/ strălucitoarele adolescente/ mustind de pubertate/ vei fi singur./ Azi e duminică/ aerul miroase a rufe apretate/ a ceapă și a fum de corabie/ Viața se revarsă din paginile/ vesele ale ziarelor” (Creion de duminică). Evident, nu s-ar putea vorbi în cheie literară despre provincie fără a se menționa, direct ori indirect, tarele
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
că am greșit drumul; cred că am ajuns în altă parte. Sau ne-a furat cineva mașina. Să ne întoarcem la izvor; sigur că omul s-a dus acolo. Au urcat și au coborât colina; au traversat grădina de zarzavat. Mirosea a mentă și a pământ reavăn. Dar dincolo de stânci n-au găsit izvorul. Nu era aici, a spus bărbatul. Aici era, a spus femeia. Aici era. Mi-e frică. Să ne întoarcem repede la șosea. Și au luat-o înainte
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]