64 matches
-
stimula interesul cititorilor, câteva inserturi anunță colaborarea viitoare a scriitorilor Al. O. Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
străine („Nature”, „Journal de voyages”, „Kosmos”) - pentru a putea stăpâni această materie prolifică, abundentă, redactorii o ordonează în rubrici bine structurate, iar o rubrică nouă odată acceptată în sumar se va păstra, chiar dacă uneori își modifică puțin titlul. Majoritatea sunt miscelanee: „Tot globul în revistă”, „De toate”, „Noutăți științifice”, „Varietăți”, „Din toată lumea” etc. dar sunt și câteva specializate: „Rubrica filatelică”, „Rubrica matematică”, „Rânduri glumețe”, „Cronica muzicală”, „Cronica sportivă”, „Poșta redacției”, reduplicată de „Corespondența ziarului”. Cea mai extinsă și de interes maxim
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
în Octoihul mic, apoi în 1844 la Iași. Cele peste douăzeci și cinci de manuscrise păstrate provin în egală măsură din Țara Românească, Moldova și Transilvania, fiind copii executate după tipărirea cărții și ajungând până la jumătatea secolului al XIX-lea. Asocierea în miscelanee se face cu Floarea darurilor, cu Istoria Troiei, cu cronografe, cu cronici în versuri. Uneori manuscrisele au și miniaturi naive, precum cele ale lui Copce Negoiță din Piatra Neamțului (1783), care își schițează singur chipurile a doi filosofi, presupuși autori
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
și literară, semnează, de-a lungul timpului, Gh. Ghibănescu, I. Duscian, Eugen Herovanu, A. D. Xenopol, Maria C. Buțureanu, Ana Conta Kernbach, August Scriban, Iulian Scriban, V. Cireș, Rudolf Suțu, C. Săteanu, N. V. Hodoroabă, N. I. Popa, C. Argeșanu ș.a. Câteva rubrici miscelanee apărute ani la rând, dar în perioade diferite, au constituit de asemenea unul dintre punctele de atracție ale ziarului. Între acestea, „Oameni și lucruri” a lui Rodion (A. Steuerman), „Însemnări”, ținută de Renovatus (C. R. Ghiulea), iar după 1930 de Al.
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
integrându-se fondului de cultură românească. Neagoe Basarab reproducea pasaje în „învățăturile” sale; în 1562, mitropolitul Grigore al Sucevei punea să i se copieze la mănăstirea Neamț versiunea sârbească a Alexandriei. Manuscrisul primei traduceri românești nu s-a păstrat. Prin miscelaneul Codex Neagoeanus (1620), datorat preotului Ion Românul din satul Sânpetru (Hunedoara), s-a transmis cea mai veche copie cunoscută (incompletă). Copiștii din cele trei țări românești, cei mai mulți în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, au contribuit la răspândirea
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
la modele bizantine; e preferat Manasses, cu Istoria sinoptică (extrem de receptat și „productiv” în școala cronografică a locului), al cărui stil manierist convine vehemenței de comandă ori exercițiului encomiastic, disimulării sau eschivelor candide ale cronicarului. Descoperit la Petersburg, într-un miscelaneu transcris, se pare, în Moldova pe la sfârșitul veacului al XVI-lea sau începutul celui următor, letopisețul datorat lui A. e publicat de A. I. Iațimirski, în 1908, și peste doar un an, de I. Bogdan, la București. Ar aparține, de asemenea
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
ne-am judeca pe noi Cum gândesc sub febră, Am scăpa de rău altoi, De umbra tenebră. Mirabila-ți făptură Te va uimi nespus; Sub rugă din Scriptură, Uita-vei ce-ai de spus. 3 mai 2005 CA UN CIUDAT MISCELANEU Mă simt ciudat în propriul eu; Ce a fost de mult s-a stins, Doar într-un colț, ca un trofeu, Ideal sacru-i aprins. Cade sufletul spre rugă Cu genunchii tremurând, Pe când soarta ca transfugă Se pornește-n van
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
loc, Chiar cu sute de tutele Și icoane ca breloc. Ruga doar înalță eul Spre un cer de peruzea, Căutându-și apogeul Cu un post de mielușea. Mă simt străin în propriul eu, Deși mai pâlpâi încă, Ca un ciudat miscelaneu - Fărâme dintr-o stâncă. 16 mai 2005 REFLECȚII (CLXX) „O mână spală pe alta Și fața - amândouă”; Unii și-au cioplit cu dalta Fețe, la număr două. Și de una e spălată Precum sună zicala, Alta rămâne pătată Chiar depășindu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ca orașul primilor pași în literatură, al primei iubiri, al celor dintâi experiențe civice. Mă întorc la el și adolescentul din mine tresare, recunoscând tărâmul fermecat de care nu s-a despărțit niciodată.” (Material preluat din "Bârladul odinioară și astăzi", Miscelaneu, vol. I, sub coordonarea lui Romulus Boteanu, f.a.) * Tinerețea Tinerețea, ‐ 1946. * Tribuna Avântului (1907) Tribuna Avântului, organ de presă a Societății „Avântul” a Partidului Național - Democrat, ca formă de luptă anticomunistă locală și națională (a se vedea V ocea Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în aceste puncte de limită, se încolăcește în jurul ei și își mușcă coada atunci se ivește în fața lui forma nouă a cunoașterii, cunoașterea tainică, pe care o putea suporta numai luând arta drept scut și leac". (Originea tragediei, în vol. miscelaneu De la Apollo la Faust, "Meridiane", 1978, p. 246, 249). Întinzându-și aripile peste teritorii ascunse, clătinând obscuritățile și sugerând scenarii de început de lume marea poezie se situează sistematic sub un cer al ei, punând între paranteze logica lui trei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
plină de întîmplări, reflecții, personaje, dialoguri, e atît de grav, pamfletar, ori umoristic redactată (după caz!), încît îți oferă, dacă ai avut privilegiul să ajungi în templul Thaliei și al Melpomenei, ore de lectură delectabile! Puzzle-ul propus de autoare, miscelaneul (aparent) spontan te îmbie la descoperirea secretelor vocației (nu profesiei!) de secretar literar, la cunoașterea resorturilor diplomației acestuia (față de director, regizor, actor, dramaturg, cenzor, public). Afli cum se susține o corespondență și nu una cu te miri cine, ci cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sau numai anumite fragmente, de mai multe ori, ceea ce dovedește o oarecare cir culație. Din cea de-a doua categorie fac parte Floarea darurilor, Pildele filosofești, Sindipa, copiate și re copiate alături de alte fragmente din cărțile populare sub forma unor miscelanee și ajungând să îndeplinească rol de „mici biblioteci portative“. Floarea darurilor are un capitol special intitulat Viciul desfrânării, iar Sindipa oferă cititorului o serie de povestioare în care desfrâul, fidelitatea și femeia devin personaje principale în conturarea unor sfaturi de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șit de mâncare și somn, devine pra dă a păcatului trupesc or, numai o via ță activă în plan religios îl poate salva pe creștin în lupta cu patimile. Fragmente din acet text au fost copiate alături de alte texte în miscelanee care au circulat de-a lungul secolului. Vom vedea în paginile următoare în ce măsură învățăturile propu se au ajuns și la cu noștința populației și cum se regăsesc ele în pedepsele canonice aplicate de Biserică. Tex tul nu este unul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rideze masca, într-un mod cât se poate de... postmodern. De la un punct încolo, ingredientele bine știute ale postmodernismului, mai exact textualismul, autoreferențialitatea, rafinamentul tehnic și în special ironia cu toate formele ei posibile, se mixează migălos, într-o textură miscelanee care îl prinde foarte bine. Citind O scurtă ochire din Ultimul vorbitor..., spre exemplu, putem avea senzația că respirăm din nou aerul baladescului cerchist sau oniric, dar unul rarefiat de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
referit în principal la următoarele lucrări: Antropologia structurală, Pion, Paris, 1958 și Mitologice, Pion, Paris, 1964: 1) Crudul și Coptul, 1964; De la miere la cenușă, 1966; Originea obiceiurilor mesei, 1968; Omul gol, 1971. Vezi și studiul Cum mor miturile, în Miscelanee în onoarea lui Raymond Aron, Calmann-Levy, Paris, 1971, p. 128 sq. 5. Vezi Gaston Bachelard, Psihanaliza focului, Gallimard, Paris, 1965, Apa și visele, Librairie Jose Corti, Paris, 1968; Aerul și gîndurile, id., 1943; Pămîntul și reveriile repaosului, id., 1965; Pămîntul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Europe et surtout chez les Roumains, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, t. XIV, 1928; Cartojan, Cărțile pop., I, 232-250; I.D. Ștefănescu, Le Roman de Barlaam et Joasaph ilustré en peinture, „Byzantion”,1932, 2; Emil Turdeanu, Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, 1932, 1-4; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, CEL, 1934, 1-46; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, BOR, 1934, 7-8; Cartojan, Ist. lit., I (1940
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți culturale, literare, teatrale, radiofonice sau spicuite din presă ocupă rubricile miscelanee „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Microscop”, „Cărți noi” (în alternanță cu „Bibliografie” și „Vitrina cărții românești”). Număr de număr sunt incluse în sumar și două rubrici destinate doamnelor, susținute de Lucrezzia Karnabatt („Pentru tine”) și Zizi Totu (o cronică a modei). Mai
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
Redactată în românește cu litere kirilice, această biografie a fost păstrată în două manuscrise. Primul s-a găsit la sfârșitul Mineiului pe februarie, tipărit la Râmnic în 1780. Cel de al doilea (cu un text interpolat) se păstrează într-un miscelaneu de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (ms. 952-fila: 111-121), donat de slavistul A. Iațimirski, la 18 iunie 1899. Primul dintre manuscrise a fost descoperit în Biblioteca Mănăstirii Neamț, în 1957, de către diaconul I. Ivan și s-a publicat în 1964
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de altminteri, Mihail Sadoveanu, e prea mică pentru mărețul tău duh creator, orice mormânt o criptă meschină pentru granitul uriaș din care e zămislită opera ta" (Contemporanul, 27 octombrie 1961, nr. 43). IX Pot deștepta interes, dincolo de literatură, diverse texte miscelanee (circumstanțiale), unele cu suport biografic. Într-o scrisoare-concept, din 1926, destinată unui "iubit prietin" (Octavian Goga), ieșeanul care, mai mult de două decenii, stătuse "departe de frământările politice, fără însă a fi străin de marile probleme ale poporului nostru" își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rusu pune în discuție acum, tranșant, asemenea aspecte problematice în timp, care au dat bătaie de cap îngrijitorilor de ediții. "În volumul Opere, IX Istorice, am reunit scrierile și traducerile tipărite în timpul vieții și din manuscrise 23 de caiete și miscelanee tangente; studii și notații, argumente, pe cât arhivele puteau pune la dispoziția cercetării, prin documente, pentru o corectă cultură a memoriei [...]. Cea mai arzătoare problemă pentru secolul său și pentru convingerile lui Eminescu însuși era aceea a unității românilor de pe spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
jumătate a secolului al XVI-lea. El nu face parte, așa cum au susținut Marianne Mesnil și Assia Popova, „dintr-o legendă biblică apocrifă, Legenda lui Avram” <endnote id="(108, p. 236, n. 22)"/>, ci doar a fost copiat În același miscelaneu, Împreună cu amintita legendă. Intitulat Înțeleptul sau Învățătorul tuturor cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos, textul a fost redactat sub forma uzuală de „Întrebări și răspunsuri”. La Întrebarea „cari sunt particularitățile limbilor [= neamurilor] ?” se dă un răspuns ambiguu. La nu mai puțin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
3/1982), în anul următor I.Gh. Stanciu oprindu-se, în cadrul aniversărilor UNESCO, la profesorul Onisifor Ghibu, iar Corneliu Albu urmărind protectoratul acordat de Nicolaus Olahus umanistului flamand Levinus Panagathus (10/1983). Numărul din ianuarie 1985 are în vedere, la rubrica „Miscelanee”, șantierul editorial al operei eminesciene. Un alt text inedit îl vizează pe C. Rădulescu-Motru, așa cum l-a cunoscut Nicolae Bagdasar, cu un document inedit despre Kant și „pacea eternă” dintre popoare (4/1986). George Șt. Andronic evocă figura profesorului Dan
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
română: Desiderosus sau Drumul către dragostea lui Dumnezeu. Din polonă, romanul alegoric a fost tradus în slavona de redacție rusă și tipărit în anul 1688 la Moscova. Cea mai veche copie manuscrisă cunoscută a textului slavon se găsește într-un miscelaneu din prima jumătate a secolului al XVIII-lea de la schitul Poiana Mărului, alături de scrieri originale ale starețului Vasile, dar și de alte copii ale unor scrieri mai vechi. Deosebit de interesantă este așezarea unui îndrumar alegoric de ascetică occidentală, alături de Rugăciunea
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
și de traduceri ale unor vestite îndreptare ascetice răsăritene. Lucrul nu este neobișnuit, de vreme ce Ignațiu de Loyola enumera printre maeștrii săi spirituali pe Ioan Klimax (Scărarul), iar lui Nicodim Aghioritul nu-i erau deloc străine „exercițiile” lui Ignațiu de Loyola. Miscelaneul slavon de la Poiana Mărului a circulat apoi la mănăstirile Neamț, Probota, Vorona, Dobrușa, Călărășanca și - la sfârșit - în Iași. D. a fost tradus în limba română, s-ar părea, de însuși Paisie Velicikovski, bine cunoscutul ucenic al starețului Vasile. Textul
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]