64 matches
-
Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea, Theodor Capidan, Leontin Jean Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
Europe et surtout chez les Roumains, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, t. XIV, 1928; Cartojan, Cărțile pop., I, 232-250; I.D. Ștefănescu, Le Roman de Barlaam et Joasaph ilustré en peinture, „Byzantion”,1932, 2; Emil Turdeanu, Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, 1932, 1-4; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, CEL, 1934, 1-46; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, BOR, 1934, 7-8; Cartojan, Ist. lit., I (1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania, dar multe articole și, îndeosebi, literatura tipărită au un interes mai general. Apăreau studii de teologie, predici, se discutau noțiuni de retorică, se publica o rubrică miscelanee dedicată problemelor de cult, o alta de noutăți culturale, o pagină de literatură propriu-zisă și o poștă a redacției. Alături de J. Popfiu, versuri dau Iulian Grozescu și Elie Trăilă, iar lui I. C. Fundescu i se reproduc poeziile apărute în ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
la modele bizantine; e preferat Manasses, cu Istoria sinoptică (extrem de receptat și „productiv” în școala cronografică a locului), al cărui stil manierist convine vehemenței de comandă ori exercițiului encomiastic, disimulării sau eschivelor candide ale cronicarului. Descoperit la Petersburg, într-un miscelaneu transcris, se pare, în Moldova pe la sfârșitul veacului al XVI-lea sau începutul celui următor, letopisețul datorat lui A. e publicat de A. I. Iațimirski, în 1908, și peste doar un an, de I. Bogdan, la București. Ar aparține, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
frați și colegi prin serviciul aceluiași ideal de cultură, care răscolește și înalță sufletele peste neînțelegerile mărunte”. Se publică schițe și nuvele de Traian I. Cristescu, Al. Vlahuță (Triumful așteptării) și Mihail Sadoveanu (Dușmanul cel mare). „Mărunțișuri” e o rubrică miscelanee, care conține scurte recenzii de C. Ene (probabil același cu C. Enescu, semnatar al articolului Învățătorul, un elogiu adus oamenilor „care plămădesc minți și suflete”, și cu C. Enescu-Bughea). Articole cu destinație didactică (Muzeul școlar, Muzica) pledează, printr-o descriere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
jumătate a secolului al XVI-lea. El nu face parte, așa cum au susținut Marianne Mesnil și Assia Popova, „dintr-o legendă biblică apocrifă, Legenda lui Avram” <endnote id="(108, p. 236, n. 22)"/>, ci doar a fost copiat În același miscelaneu, Împreună cu amintita legendă. Intitulat Înțeleptul sau Învățătorul tuturor cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos, textul a fost redactat sub forma uzuală de „Întrebări și răspunsuri”. La Întrebarea „cari sunt particularitățile limbilor [= neamurilor] ?” se dă un răspuns ambiguu. La nu mai puțin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolul al XI-lea povestea a fost tradusă în grecește, iar mai târziu în slavonă, versiuni care au pătruns și în spațiul românesc, unde au început să fie tălmăcite. Cel mai vechi text al unei variante românești este cuprins în miscelaneul dascălului Costea din Brașov (1703), o copie a unei traduceri anterioare (ms. rom. 1436, tipărit în 1963). În secolul al XVIII-lea Sindipa a circulat mult, atât oral, cât și în scris (s-au păstrat numeroase manuscrise), iar în 1802
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
modifică psihologia eroilor, sentimentul de amour courtois fiind transpus în cadru familial. Traducerea românească, datând din secolul al XVIII-lea, este o adaptare prescurtată și conținând unele elemente locale, făcută după versiunea neogreacă. Singura copie, din 1789, păstrată într-un miscelaneu de texte religioase, aparține logofătului Ioniță (Niculae) Șoimescu, din părțile Muscelului, care a intitulat-o Istoria lui Imberie, fecior împăratului al Provenții. Narațiunea se deschide în momentul în care Imberie câștigă, în urma unei întreceri cavalerești, mâna Margaronei, fiica regelui din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
din nou numele imprimat pe coperta unei cărți tipărite în țară, isi donează bibliotecă Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Activitatea lui Ț., deloc monocorda, și-a precizat de la inceput opțiunile: cercetarea manuscriselor slave și slavo-române (Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reforma socială”, 1932), investigarea literaturii române vechi, mai cu seamă a traducerilor din slavă („Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, „Cercetări literare”, 1934, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, „Biserică Ortodoxă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
în colaborare cu Laetitia Turdeanu-Cartojan), îngr. și postfața Mircea Anghelescu, București, 1995; Oameni și cărți de altădată, I, îngr. Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, tr. și postfața Ștefan S. Gorovei, București, 1997. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Epoca”, 1933, 1 202; Ovidiu Papadima, [Emil Turdeanu], G, 1934, 8; Florea Florescu, „Varlaam și Ioasaf”, TA, 1935, 907; P.P. Panaitescu, „Manuscrise slave din timpul lui Ștefan cel Mare”, CL, 1944, 1; Ilie Corfus, „Manuscrise slave din timpul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu [te lua] după basne proaste, adecă temăndu-te de lupi să nu mergi în pădure”. Într-unul din miscelaneele cu texte ascetice în slavonă copiate de V., pagini ce au nu doar o mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
Rusu pune în discuție acum, tranșant, asemenea aspecte problematice în timp, care au dat bătaie de cap îngrijitorilor de ediții. "În volumul Opere, IX Istorice, am reunit scrierile și traducerile tipărite în timpul vieții și din manuscrise 23 de caiete și miscelanee tangente; studii și notații, argumente, pe cât arhivele puteau pune la dispoziția cercetării, prin documente, pentru o corectă cultură a memoriei [...]. Cea mai arzătoare problemă pentru secolul său și pentru convingerile lui Eminescu însuși era aceea a unității românilor de pe spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de altminteri, Mihail Sadoveanu, e prea mică pentru mărețul tău duh creator, orice mormânt o criptă meschină pentru granitul uriaș din care e zămislită opera ta" (Contemporanul, 27 octombrie 1961, nr. 43). IX Pot deștepta interes, dincolo de literatură, diverse texte miscelanee (circumstanțiale), unele cu suport biografic. Într-o scrisoare-concept, din 1926, destinată unui "iubit prietin" (Octavian Goga), ieșeanul care, mai mult de două decenii, stătuse "departe de frământările politice, fără însă a fi străin de marile probleme ale poporului nostru" își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Redactată în românește cu litere kirilice, această biografie a fost păstrată în două manuscrise. Primul s-a găsit la sfârșitul Mineiului pe februarie, tipărit la Râmnic în 1780. Cel de al doilea (cu un text interpolat) se păstrează într-un miscelaneu de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (ms. 952-fila: 111-121), donat de slavistul A. Iațimirski, la 18 iunie 1899. Primul dintre manuscrise a fost descoperit în Biblioteca Mănăstirii Neamț, în 1957, de către diaconul I. Ivan și s-a publicat în 1964
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți culturale, literare, teatrale, radiofonice sau spicuite din presă ocupă rubricile miscelanee „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Microscop”, „Cărți noi” (în alternanță cu „Bibliografie” și „Vitrina cărții românești”). Număr de număr sunt incluse în sumar și două rubrici destinate doamnelor, susținute de Lucrezzia Karnabatt („Pentru tine”) și Zizi Totu (o cronică a modei). Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
în Octoihul mic, apoi în 1844 la Iași. Cele peste douăzeci și cinci de manuscrise păstrate provin în egală măsură din Țara Românească, Moldova și Transilvania, fiind copii executate după tipărirea cărții și ajungând până la jumătatea secolului al XIX-lea. Asocierea în miscelanee se face cu Floarea darurilor, cu Istoria Troiei, cu cronografe, cu cronici în versuri. Uneori manuscrisele au și miniaturi naive, precum cele ale lui Copce Negoiță din Piatra Neamțului (1783), care își schițează singur chipurile a doi filosofi, presupuși autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
Silvestri ș.a. O rubrică este intitulată „ Se anunță o nouă carte”, aici fiind prezentate fragmente din scrieri aflate în curs de apariție (autori: Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Traian T. Coșovei ș.a.). Ultima pagină găzduiește, timp de câteva luni, o rubrică miscelanee de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
străine („Nature”, „Journal de voyages”, „Kosmos”) - pentru a putea stăpâni această materie prolifică, abundentă, redactorii o ordonează în rubrici bine structurate, iar o rubrică nouă odată acceptată în sumar se va păstra, chiar dacă uneori își modifică puțin titlul. Majoritatea sunt miscelanee: „Tot globul în revistă”, „De toate”, „Noutăți științifice”, „Varietăți”, „Din toată lumea” etc. dar sunt și câteva specializate: „Rubrica filatelică”, „Rubrica matematică”, „Rânduri glumețe”, „Cronica muzicală”, „Cronica sportivă”, „Poșta redacției”, reduplicată de „Corespondența ziarului”. Cea mai extinsă și de interes maxim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Ioanes Mosh, Piatra zmintelii de Ilie Miniat și Pășunea oilor celor cuvântătoare. Doar Preoția sau Îndreptarea preoților, lucrare a patriarhului Callinic, a fost tipărită în 1789. I s-au atribuit, cu argumente nesigure, și câteva texte istoriografice păstrate într-un miscelaneu și publicate de Em. E. Kretzulescu în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1910-1911), sub titlul generic Codex Kretzulescus. În ordinea cronologică a evenimentelor relatate, primul text este Cronica Țării Ardealului, evocând o istorie care ar începe cu anul 744
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
literar, este Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste, care se referă la războiul ruso-turc din 1768-1774. Atribuirea, ca și afirmația că originalele redactate de D. s-au pierdut, păstrându-se numai copii (fragmentare) în miscelaneu, au fost contestate de N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin celui considerat copistul culegerii, Simeon Hârs, al cărui nume a fost greșit descifrat de Em. E. Kretzulescu și transcris Simeon Hiară. SCRIERI: Istorie. Din ce pricină au început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
psihocritică, dar fără idiosincrazii ideologice sau veleități teoretizante. Cel mai recent volum al său, Vămile posterității, se înfățișează ca un șantier deschis al unui istoric literar combativ și explorator, dublat de un critic cu vocație canonizantă. Mai mult decît un miscelaneu oarecare sau decît o colecție hibridă de „fragmente critice” - de la studiul mai amplu la articolul de dicționar și de la foiletonul pe teme de istorie literară la referatul doctoral și dosarul documentar - el nu e totuși nici o sinteză compactă. Parte dintre
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
mărturie despre faima lui Zamolxis în mediile culturale renascentiste. Este vorba de un poem în care numele getului e pomenit alături de legendarii întemeietori ai misterelor antice: Orpheus, fondatorul misterelor orfice, si Eumolpus, întemeietorul misterelor eleusine. Poemul prefațează ediția pariziana a miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un dodecastichon ad lectorem semnat de Pierre Porta din Montreuil-sur-Mer, corector-editor la prestigioasa imprimerie a lui Henri Estienne (Henricus Stephanus), care pomenește
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
ireparabil, iar prezentul ne stă vraiște la dispoziție, perspectiva nu este doar un loc lesnicios unde să-ți depozitezi dorințele, ci chiar o invitație la rectificarea acestor dorințe. Cele mai multe reuniuni de muzică nouă sunt solidare diversității, formei compozite și conținutului miscelaneu. Așa se face că, dacă am asocia un festival de muzică contemporană (de la noi sau de aiurea) cu o anume culoare, aceasta ar fi, cu siguranță, albul, căci în alb sălășluiesc toate culorile spectrului solar. Rămâne - pentru cine asistă la
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
structurilor formale, dovada cea mai elocventă fiind surmontarea dezechilibrului în ceea ce privește numărul secțiunilor (prima sonată având patru parți, iar cea de a doua numai trei) prin înserarea în final a unui fragment din Henry Purcell. Ansamblul "Aleph" ne-a dăruit un miscelaneu de duete (vioară-violoncel), cuprinzând opusuri de Camille Roy, Violeta Dinescu, Adina Dumitrescu, Maurice Ravel, un portret monolit Iannis Xenakis (Dipli Zhia, Nomos Alpha, Charisma, Kottos), precum și un crochiu "Aurel Stroe" (L'Enfent et le Diable). A fost un fel de
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]