409 matches
-
Andreea Deciu A-l rezumă pe Emmanuel Levinas, sub forma unei cronici literare restrînsă inevitabil la dimensiuni modeste, e o grea misie, la care, ca filolog și nu filozof, nu ma încumet. Pe de altă parte, părerea mea, care mă și încurajează să purced la acest articol, e ca gîndirea lui Lévinas ar putea impregna, odată ce ar fi bine înțeleasă, într-un
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
de tranșee și mobilizări generale, daca invitatul sau invitații se lasă zgîndăriți de moderator. Acesta din urmă, lipsit mai totdeauna de posibilitatea de a conduce o discuție altfel decît în termeni de tipul conflictelor care pe care, se simte cu misia împlinită cînd reușește să transforme un conflict în scandal, cu mari vărsări de adrenalină printre telespectatori. Florin Călinescu, antrenat în relativizarea conflictelor de tot felul de pe vremea fostei Chestiuni a zilei, mizează pe o audiență care nu vrea să vadă
Un altfel de talk-show by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17618_a_18943]
-
turuie ei, în fond? Oho: catastrofă după catastrofă, mizerie după mizerie, promiscuitatea care ne înconjoară agresiv e, toata, la gură lor. Parcă-ar face, amîndoi, revista presei. Dacă i-am fi auzit înainte de ^89, am fi știut că au o misie: am fi tăcut cu toții mîlc și am fi urmărit, stingheriți, muntele proaspăt. Ticăloșii cu simbrie, care ne-au tras de limbă și ne-au "ascultat" o viață. Acum? Păi, nici acum nu se bagă nimeni în turuiala mizerabilă a ăstora
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
observatorului lor. Lamartinian cu supramăsură, celebrul autor de povești care au vegheat copilării universale se află într-o permanentă combustie interioară pe durata călătoriilor sale. Exclamațiile pe care i le stîrnesc peisajele și oamenii sînt nenumărate, iar extazul lui molipsitor. Misia de călător a lui Andersen devine explicită cu prilejul carantinei la Orșova: "Am cunoscut călători care zac în pat pînă la prînz; pînă se îmbracă, își pierd timpul și se lălăie, s-a și făcut după-masă. Apoi trebuie să scrie
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
dintîi misiune diplomatică a sa (apoi a avut și altele, petrecîndu-și vremea plăcut ca ambasador al țării sale în capitala Franței, unde trăiește ultimii cinci ani din viață, pe care a descris-o, apoi, într-o scriere rămasă celebră (Istoria misiilor mele politice). Era poet (la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Negri. De același lucru a avut parte doctorul Ludovic Steege în misiunea sa în capitala Austriei, unde ministrul de Externe refuză să primească scrisoarea oficială a principelui Cuza. Alecsandri a publicat, în Convorbiri literare din 1878, scrierea memorialistică despre Istoria misiilor mele politice. Dl Teodor Vârgolici, bunul meu coleg de breaslă și prieten, a reprodus-o într-o foarte bună ediție la Editura Gramar, însoțind-o de așa-numita "corespondență diplomatică" reprodusă de d-na Marta Anineanu în al optulea volum
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
năruită de un patron veros și falit. E bine, e chiar foarte bine că Editura Gramar, condusă cu pricepere de dl Ion Marinescu, programează, în colecția sa "Sinteze. Documente. Eseuri", astfel de scrieri bogate mult în învățături. Vasile Alecsandri, Istoria misiilor mele politice. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. Editura Gramar, 2001.
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
biroul de presă al Președinției le poate publica, în numele dreptului la replică, înainte de a-i da de lucru lui Joiță Tănase, procurorul general. Apropo de sugestiile de la Cotroceni, Parchetul General trebuie să se decidă. Ori se autosesizează, așa cum scrie în misia acestei instituții, ori așteaptă să fie sesizat de cei care au un ce interes în acest scop. Cînd Parchetul General se sesizează în urma unor sugestii cu iz de ordin respectabilitatea sa tinde către zero. Cronicarul își amintește că a semnalat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
interviu citat de Mediafax, n-ar fi avut nici un motiv să susțină cauza chiriașilor, așa cum s-a afirmat în presă. Cu tot respectul pentru logica Rodicăi Stănoiu, susținerea chiriașilor e una - poate fi, cum se pare că a și fost, misie de la partid -, iar recăpătarea unei proprietăți de familie e cu totul alta - și asta vine de la legea îndelung mitocosită de fosta coaliție, lege pe care PDSR-ul s-a străduit cu succes, cît a fost în opoziție, s-o aducă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
nobila ziaristică. Dacă nu mă înșel, în cutare cotidian de maxim tiraj, ea s-a redus la corespondențele reportericești de la Cannes, unde filmul Marfa și banii a rulat cu succes. Ești - culmea, ca autor! - singurul publicist care și-a asumat misia de a semnala, într-un articol tipărit într-o revistă, că Marfa și banii are și o temă structurală: aceea a "compromisului", zici dumneata. Din alt punct de vedere, eu cred că e, mai degrabă, (in)capacitatea personajelor de a
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
deci ce căuta în Franța un om care a trăit ani buni la New York. Acum am înțeles: dl Iliescu, mai perspicace, a văzut înaintea noastră că dl Mihăescu e un antiamerican convins și s-a temut să-i dea vreo misie peste Ocean. La Paris, tot nu-l cunoștea nimeni. Așa că riscul de a se trezi vorbind era considerabil mai mic. Ceea ce, să recunoaștem, s-a dovedit o judecată corectă. Vă închipuiți ce ieșea dacă dl Mihăescu era ambasadorul nostru la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
împrejurare. Femeile isterice căzute la patimă canină, care au devalizat pușculița animaliferă a câinofilei Brigitte Bardot, încearcă să oprească astăzi, punându-și la bătaie propriul trup, masacrul bietelor patrupede cu priviri atât de blânde. Fac bine, fără îndoială. Numai că misia lor e cu totul alta: ele au fost plătite (și încă plătite gras!) pentru a elimina răul înainte de cangrenizarea lui. Câinii vagabonzi - această metaforă patrupedă a bibedului geto-dacic - au devenit o problemă pentru că românii înșiși sunt o problemă. Nu cred
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
nu niște inși iresponsabili politici. Această excursie despre care a scris majoritatea cotidianelor, săptămîna trecută, ar putea avea o explicație mai simplă în privința celor doi parlamentari ai PDSR. Aceștia s-au lăsat, probabil, amețiți de cei trei peremiști plecați cu misie de la CVTudor în numele vechii amiciții, din opoziție, dintre cele două partide. * Vîlva provocată de expediția la Bagdad a celor cinci n-a fost nimic în comparație cu așa-numitul caz Priboi, deputatul PDSR numit în fruntea comisiei de Control a SIE în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
de la premisa că opera literară există pentru a modifica într-un fel sau altul, care rămîne de identificat, lumea reală. Există discipline, precum economia, istoria, științele politice, psihologia, care trebuie situate într-un context social și politic imediat, fie pentru că misia lor este de a-l analiza, ori de-al anticipa, recupera, corija etc. În clipa în care studiile literare își arogă dreptul, sau fie și putința de a-și lăsa amprenta asupra realității, ele deviază din matca lor disciplinară și
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu de a face literatură, atunci de a scrie despre lumea din jur". Și cu Andrei Terian: "Misia socială a criticii, atîta cîtă este, constă în pledoaria sa pentru literatură". Nu și cu Raluca Dună: "în lipsa curajului de a face literatură, critica e un mod de a te ascunde sub literatura altora". Nu curajul de a face literatură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
vorbea despre constituirea unui grup de inițiativă, despre o campanie de strângere de semnături, despre tot felul de acțiuni care să ducă la stoparea acestui atentat... Când l-am văzut atât de pătruns de ceea ce ar trebui să fi e misia noastră supremă am început să mă îngrijorez. L-am mai liniștit doar când i-am demonstrat, negru pe alb, de unde a plecat totul. Poate nici n-aș fi scris despre episodul respectiv dacă n-ar fi început campania electorală. Mă
Nu mai puneţi botu’… [Corola-blog/BlogPost/98448_a_99740]
-
poet, sunt cel născut din poeme.”), un ,, tribun, rapsod și evocator”, ceva mai târziu Eugen Simion (criticul cel mai apropiat de spațiul literar basarabean) aprecindu-l (prefața volumului Fotograful de fulgere ) ca ,,un poet adevărat, substanțial”, ce-și asumă o ,,copleșitoare misie, fără să trădeze limbajul autentic al poeziei”. Referințele critice selectate sunt numeroase și ele încep cu gândurile unor regretați poeți și maeștri: ,,cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia”(Grigore Vieru ); ,,un reper imposibil de eludat al culturii, al istoriei
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
câte un galben, însă cu aleasă chibzuință câte un meșteșugit dar (răsplată) pentru miniștrii săi. Surpriza parvenindu-le, fiecare dintre aceștia avură de dezlegat misterul. Ministrul de Război va primi un brici ascuțit. Firește că a înțeles de-ndată că misia sa este aceea de a face oastea tăioasă ca briciul. Ministrul Dreptății, privindu-și cumpăna, pricepu că se cuvenea a fi atent - pentru a închide bine visteria și a nu risipi avuția țării. Și cel de la Finanțe, cu o cheie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
au urcat în pomii și stâlpii din parcul albaiulian. Această demonstrație a potențialului militar mi-a adus aminte de cuvintele marelui unionist Al. I. Cuza: „Armata română este puterea, este viitorul patriei noastre. NU scăpați niciodată din vedere această înaltă misie”. Emoționantă a fost și întâlnirea cu grupul sărmășan „Graiul Câmpiei”, îmbrăcat în „straie naționale” și condus de doamna directoare a Bibliotecii „Liviu Rusu”, Burian Dinuca. Ajuns în satul natal Hădăreni, într-o altă entitate existențială, m-au așteptat, părinții, frații
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
nu calvarul, ci atelierul. Foste personaje de comedie, niciodată ieșite cu totul din cărți, își simplifică trăsăturile, pe spațiu mic, îngăduindu-le să apară, din ele, personajelor de schiță. Un vodă nemulțumit, întocmai ca orice isprăvnicel, prefect, vechil, om cu misie și pretenții, îi cheamă la palat pe mai-mici: "Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă! - Ca vitele, Măria Ta! - O să vă dau afară, mă! - Să ne dai, Măria Ta! - Mari ticăloși sînteți, mă! - Ticăloși
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Biletele se pot cumpăra online, de pe www.eventim.ro, și în rețeaua magazinelor Cărturești, Humanitas, Orange și Germanos. În ultimii ani, la Timișoara au ajuns artiști mari ai scenei muzicale internaționale, printre care Paco de Lucia, Al Di Meola, Mariza, Misia, Trilok Gurtu, Fanfare Ciocârlia, Al Jawala, Esma Redzepova și mulți alții, scrie . Cântăreața a anunțat recent și un concert la București, pentru data de 5 octombrie, la Sala Palatului.
Cesaria Evora la Timişoara, pe 3 octombrie, la Sala Olimpia () [Corola-journal/Journalistic/69447_a_70772]
-
am cerut telefonic să mi se spună, totuși, un termen de restituire. „Dar nu vă faceți probleme, puteți să-l țineți cât aveți nevoie!” Drăguță și înțelegătoare doamna Elise Bacinski! Îi mulțumesc și îi promit să nu o dezamăgesc în ce privește „misia” mea asumată, de eventual editor altextelor postume rămase de la bătrânul scriitor basarabean. Deschid caietul pe la mijloc (am obiceiul să fac un fel de sondaj înainte de a începe să citesc o carte) și dau de un pasaj ce îl prezintă pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
analizeze” și să-i definească toate „caracteristicile”. Dincolo de aceste „tentații metodologice”, își dă seama că tânăra doamnă aparent fragilă, dar emanând din toată ființa o anume forță pe care i-o dă în primul rând înțelegerea și asumarea deplină a „misiei” sale de mamă, ei bine! tânăra femeie cu care i-a fost dat să se întâlnească (într-un tren accelerat...) a început să i se insinueze în suflet (oare bănuiește ceva?), să îl captiveze tot mai mult cu vorba ei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
64 de pătrățele negre și albe, de fapt, aici, cenușii și verzi. Alinierea este perfectă. „Piesele” stau nemișcate. Șaisprezece bărbați îmbrăcați în costume albe și șaisprezece în costume negre așteaptă să pornească la atac. Stau drepți și mândri de importanta misie ce li s-a încredințat. Li s-a părut totul extraordinar de simplu, de parcă ar fi jucat astfel secole la rând. Nu vor executa decât comenzile, intrând în careul indicat. Dacă acesta nu e liber, ocupantul trebuie să iasă afară
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
prin darea în vileag a adevăratului său nume" (Les puissances des tenebres). Deși poate că "adevăratul nume" al Princepelui pierzaniei nu poate fi niciodată "dat în vileag" pe de-a-ntregul, cum nici numele Domnului nu poate fi, poetului revenindu-i misia de-a le aproxima, precum o "respectare" a unei "promisiuni" absconse, conținute în chiar vocația sa...
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]