95 matches
-
Ceas așteptat pe apă cărei tiberiade în lumina de misterii dat mi-a fost și-mi este să pescuiesc semnele și taină? tăișul de văzduh înfiorat spinteca un pește albăstriu coboară inserări târzii în întâmpinarea cinei ceasul așteaptă frângerea pâinii
Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10880_a_12205]
-
îndemnul din vechea Romă: ,,Ridendo castigat mores” (,,Râzând, îndreptăm moravurile”), ei au conjugat - cu destul rafinament și cu mijloace ,,tehnologice” specifice veacului XXI - verva spiritului latin, umorul suculent și satira eclatantă specifice gasconilor, bascilor și sicilienilor, zeflemeaua și aura de misterii din poveștile vesele orientale, câte ceva din ,,bășcălia” comunităților de rromi, hazul de necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
mâna penelopei, harnicei mele neveste, luând-o pe nepusă masa, făr-acordu-i, fără veste. cănd s-au întânlit iubiții a fost sărbătoare mare, mese-ntinse, bucurie, jertfe puse pe altare, cu dyonis împreună s-au așezat toți la masă, bacanale și misterii, farsă trasă după farsă, odyseu cu penelopa, mânâ-n mână și cuminți, mulțumeau lui zeus-tatăl, preoților și la sfinți. bucurie fără margini, lacrimi pline de iubire, nu credeau că-s împreună, nu-ș veneau deloc în fire, după atât amar de timp
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363455_a_364784]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PELERINAJ DE INIȚIERE ÎN MISTERIILE LUI IISUS Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Iisuse drag, în toamnă am fost la Tine acas* Să văd plaiul care te-a primit, și ce-a rămas: Smochinul, măslinii din
PELERINAJ DE INIŢIERE ÎN MISTERIILE LUI IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364075_a_365404]
-
Cum trimisul Tatălui - Iisus Hristos - ne-a învățat! Mă rog ca tot gândul purificat să fie ocrotit Cu veșmântul înțelepciunii să fie învelit Privirea blândă, cuprindă universul drăgăstos, Cunoașterea adevărată, fie cuvântul Tău, Hristos! Referință Bibliografică: Pelerinaj de inițiere în misteriile lui Iisus / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1143, Anul IV, 16 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PELERINAJ DE INIŢIERE ÎN MISTERIILE LUI IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364075_a_365404]
-
în consecință, nu putem dobândi mântuirea. Toate actele liturgice, și cu atât mai mult Euharistia, „nu pot fi socotite ca o reprezentare saa ca chipuri ale operei de mântuire a lui Iisus Hristos, așa cum sunt riturile din vechile culte de misterii. Ele trebuie socotite ca forme de exprimare a lucrării mântuitoare săvârșite în ea, nu chipuri de privit; ca forme sensibile în care se împlinește lucrarea nevăzută a lui Iisus Hristos. Pri ele, se arată credinței Iisus Hristos Însuși, prezent și
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
Cărțile sunt copiate în ateliere (scriptorii) și împodobite cu miniaturi, circulând în cadrul manăstiresc dar putând ajunge și la laicii bogați. „Crestinismul presupune mistica de altadata a antichității, dupa cum germenul plantei isi presupune solul”. De aici, legatura - fireasca, organica - cu misteriile Antichitatii: legatura, precizează Steiner, ce „vrea să sublinieze si nicidecum să puna in umbra originalitatea esenței creștinismului”. A existat totuși în acestă epocă un curent spiritual suversiv contrar. Chiar Augustin susține că nu trebuie disprețuite cărțile antice dacă ele conțin
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
Ecoul gândului o ia 'nainte.../ Și tot așa, până ce istovirea/ Apleacă tuiul inimii, fierbinte,/ Ea să m-aștepte-n prag! Prinos? Iubirea!” - cf. Sonetul CLII. Expresivitatea Logos-ului, ca Ordine Dumnezeiesc-Universală, se capătă, firește, prin inițierea întru Taina Creației, care este Taina/ Misteriul Cavaleresc al Iubirii: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea” (cf. Sonetul I) - Privirea Revelatorie trimite la Dorul Nepereche, prin care se obține, întru Alchimia Iubirii, Puritatea Hibernal-Printanieră a Artei, cea învingătoare, de fapt, sintetizatoare și transfiguratoare
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
de principiu. Calea de ieșire din această aporie este, în opinia lui Damascius, relația „Unul-tot anterior totului”, la urma urmei „expresia cea mai adecvată principiului”, adică Totul într-o formă unitară, anterior pluralității desfășurate a Totului. 2) Inspirat de religiile misteriilor și continuând analiza proclusiană asupra principiului, Damascius elaborează Inefabilul, conceptul prin care desemnează principiul prim. Asemenea lui Tao („Tao poate fi rostit, însă nu acesta este Tao cel veșnic”), Inefabilul este atât de ascuns și sustras oricărui discurs, încât despre
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
Cărțile sunt copiate în ateliere (scriptorii) și împodobite cu miniaturi, circulând în cadrul manăstiresc dar putând ajunge și la laicii bogați. „Crestinismul presupune mistica de altadata a antichității, dupa cum germenul plantei isi presupune solul”. De aici, legatura - fireasca, organica - cu misteriile Antichitatii: legatura, precizează Steiner, ce „vrea să sublinieze si nicidecum să puna in umbra originalitatea esenței creștinismului”. A existat totuși în acestă epocă un curent spiritual suversiv contrar. Chiar Augustin susține că nu trebuie disprețuite cărțile antice dacă ele conțin
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
în consecință, nu putem dobândi mântuirea. Toate actele liturgice, și cu atât mai mult Euharistia, „nu pot fi socotite ca o reprezentare saa ca chipuri ale operei de mântuire a lui Iisus Hristos, așa cum sunt riturile din vechile culte de misterii. Ele trebuie socotite ca forme de exprimare a lucrării mântuitoare săvârșite în ea, nu chipuri de privit; ca forme sensibile în care se împlinește lucrarea nevăzută a lui Iisus Hristos. Pri ele, se arată credinței Iisus Hristos Însuși, prezent și
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
fenomen caracteristic pentru toate împrumuturile și influențele acceptate de Blake și asimilate în opera să, chiar și în cazul influentelor majore cum au fost Biblia, Platon, Plotin, Milton, Böhme, Paracelsus, Swedenborg, Agrippa, Ovidiu, Ossian, Chatterton, Herodot, Gibbon, mitologia hindusa, Druidismul, Misteriile Eleusine, Alchimia, Kabbala, Newton și știința engleză, poezia engleză, etc. Denis Saurat afirmă în acest sens în lucrarea să Blake and Modern Thought (1929), referindu-se la natură enciclopedica a aspirațiilor sale, ca "nu există nici o absurditate în Europa de la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
profesiune). Maestrul în arte vede în țesătura legilor cari le reprezintă știința în coeziunea sa, vede adeverită (constatată) propria sa conștiință (Bewusstsein), începătorul talentat și cel ce petrece încă în porticele artei câștigă priveliștea mărimei câmpului întreg și inspiciunea în misteriile artei, în fine mediocritatea cea stearpă va fi strivită de pretențiunile ce se grămădesc asupră-i ca o necesitate de fier, ca o putere neabătută, daca va mai avea vreun sens numai pentru interesele obiective ale artei; numai pe lângă rutinierul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și a criticei stă cu desăvârșire pe nivelul superficialităței celei mai naive. Regenerațiunea amîndorora nu poate să iasă decât din cufundarea în materie. La asta însă trebuie respect față cu obiectul și mărturisirea că și el își are greutățile și misteriile sale. Tieck are așadar dreptul de a spune că: "Trebuie să iertăm actorului că nu mai vrea să audă neci de-o critică mai mult, pentru că în specia asta de scriitorie se întrebuințează în genere penele mai tâmpite, de unde apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acel singur punt înspre care e mânată activitatea individului printr-o necesitate a naturei, daca atuncea când se grămădesc toate darurile, toate elementele spiritului la (locul de naștere) leagănul unicei dotațiuni specifice, răsare abia acel geniu al artei ce contemplă misteriile ei și care balansează, cum am zice, universul întreg în vârful activitățci sale speciale. În orce geniu artistic e activ tot spiritul, numai (centrul) puntul de privire în care (convergează) se concentră toate razele lui e un altul după diferitele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
face pe actor să câștige un tact atât pentru frumuseți ritmice în genere, cât și pentru acea indispensabilă problemă a sa, de-a lăsa să vină la dreptul lor ritmul, sensul și patosul deodată. Căci dintr-asta consistă în urmă misteriul a toată recitațiunea adevărată a versului. S-a făcut adesea o întrebare, cea mai importantă pentru recitațiunea versului, daca ritmul trebuie să se-audă sau nu și daca arta adevărată nu consistă tocmai într-aceea ca să-i faci pe auditori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moment însă una și aceeași împrejurare produce un efect cu totul deosebit. În fața aceluiași foc apa se face abur, fierul se topește, lutul se pietrifică. Această dispoziție primordială în rău sau în bine se manifestă în accentul etic. El deschide misteriile adevărate a vieței omenești, adâncimile caracterului și este creația cea mai însemnată pe terenul artei reprezentărei. La lovirea aceluiași ciocan aurul va răsuna cu timbrul său senin și original, lutul, fierul și celelalte cu a lor. În șirul dezvoltărilor noastre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mistic, conduse chiar de mama sa, Agave (Euripide, Bacantele). Tot rupt în bucăți de bacantele trace, încununate cu iederă, a sfârșit și Orfeu, care încercase să reformeze cultul dionisiac. „Orfeu [...] a schimbat multe lucruri din inițierile orgiace și, de aceea, misteriile pe care le introduse Dionysos se numesc orfice” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în fine, tot un suveran trac, Licurg, „regele tracilor de la Hellespont”, a fost pedepsit de zeul Dionysos cu pierderea minților, fiindcă a interzis supușilor săi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
viu și, după ce l-a orbit și l-a chinuit în tot felul, l-a răstignit. Apoi, pentru a-l răsplăti pe [tracul aliat] Charops pentru binele ce-i făcuse, i-a dăruit regatul tracilor și l-a inițiat în misteriile orgiace” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în una dintre piesele sale păstrate doar fragmentar, Edonienii, Eschil este mai limpede. Regele trac Licurg taie cu securea vița-de-vie, dar - fiind orbit și înnebunit de Dionysos - își taie și propriul copil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de evenimente banale din lumea satului, precum tăierea unui miel sau a unei găini, de potcovirea cailor sau de întâmplări obișnuite din viața unui copil sau a unui adolescent (căutarea unor ouă de pasăre etc.), toate acestea se transformă în misterii ale sângelui și ale cărnii, în ritualuri ale jertfei. Perspectiva nu e una feminin-înduioșată, ci mai degrabă masculină, rece, s-ar putea vorbi chiar de un realism al percepției, de o despuiere a emoției de afect, atipice pentru poezia anilor
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
silit să intervină preventiv pentru a-l salva pe Ulise. El îi oferă un leac misterios, un pharmakos conținut de o iarbă, moly; antidotul hermetic împotriva vrăjilor kirkeice pare a fi produs de o știință ocultă a vieții - preludiu al misteriilor orfice și eleusine. Esența salvării este, și de această dată, asigurarea memoriei și a neuitării (a)-lhvqeia), a adevărului. Spre deosebire de tovarășii săi vrăjiți și transformați în porci, Ulise nu își pierde cunoștința, nu este adormit de vrajă. Aptitudinea cea nouă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sacre”; nu s-a aflat niciodată care erau acestea, dar, întrucât erau aduse în cadrul unei procesiuni cu gefirisme („glume proaste, vulgarități”), se presupune că era vorba de simboluri sexuale. În ziua următoare, numită agirmos, mistii erau supuși de către hierophantos (preotul misteriilor) unui proces de purificare (?). În ziua de 16 Boedromion mistii se purificau din nou, împreună cu un purcel de lapte care, mai apoi, era sacrificat. Urmau câteva zile în care se celebrau Epidauriile, „sărbătorile lui Asklepios”, medicul zeificat. La 19 Boedromion
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
purcel de lapte care, mai apoi, era sacrificat. Urmau câteva zile în care se celebrau Epidauriile, „sărbătorile lui Asklepios”, medicul zeificat. La 19 Boedromion avea loc marea procesiune de readucere a hiera la Eleusis. Apoi începea partea strict secretă a misteriilor până în ziua de 23. Ce „experiențe de învățare” aveau loc? Se pare că erau reluate simbolic căutarea și aducerea Persephonei pe pământ și era simulată căsătoria sacră a lui Zeus cu Demetra pentru zămislirea zeiței htoniene. Erau probabil zile și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dionisiilor prin ceremoniile orgiastice la care participau vestitele bacante; de aceea sărbătorile se numeau bacanale. Toate sărbătorile erau legate de struguri și vin și se bazau pe bine cunoscuta „nebunie bahică” - dar ar fi cu totul superficial să reducem aceste misterii la beție. Dionisiile celebrau o zeitate care se regenera și se reproducea anual fără să moară, precum Demetra, Persefona. Diferența dintre grâu și vița-de-vie avea o semnificație profundă, întrucât cea din urmă reușea să evite Hadesul. Cele mai vechi Dionisii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate de laice. Pitagora a impus un curriculum musical (adică bazat pe muzele șmusaeț diverselor arte și științe) care avea drept core aritmetica feniciană și geometria egipteană; era completat cu astrologia chaldeană, acustică și ritmică melodică, ritualurile persane și, bineînțeles, misteriile eleusine și orfice. O disciplină originală era akusmata („regula tăcerii”), care nu era o simplă interdicție, ci o tehnică de formare a capacităților de a asculta și medita asupra celor auzite 25. Regula tăcerii era totuși de o mare strictețe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]