126 matches
-
Iartă-mă, chin ce nu duci mângâieri, Iertați-mă, pași înapoi și-nainte. Iartă-mă, sânge infectat de bacterii, Iertați-mă, oase îmbibate de jale, Iartă-mă, vis ce-l culeg gunoierii, Iertați-mă, cruci părăsite pe cale. Iartă-mă, țel mistuit în miraj, Iertați-mă, morți uitați în cavou, Iertați-mă, versuri fără mesaj, Iertați-mă, clopote fără ecou. Iertați-mă, foame, sete, tristețe, Iertați-mă, curve, vagabonzi, ucigași, Iertați-mă, osteneală și bătrânețe, Iertați-mă, sărmani, bolnavi și ocnași. Iertați
TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1461592170.html [Corola-blog/BlogPost/380364_a_381693]
-
nicio pasăre nu mai știe să cânte... Până-n clipa când vor pleca printre sfinți Adormind, precum Maica Domnului meu, S-aveți grijă de mamele voastre cuminți, De mamele rânduite de Dumnezeu... De vor avea buzele arse de Dor Și sufletul mistuit de durere, Nu le lăsați singure-n lacrima lor, Face-ți-vă timp și pentru mângâiere! Când nu vor mai fi aici printre voi, Cu glasul lor dojenindu-vă dulce, Zadarnic le chemați atunci înapoi De unde fiecare pe rând ne
S-AVEȚI GRIJĂ DE MAMELE VOASTRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1471366045.html [Corola-blog/BlogPost/366272_a_367601]
-
literare care au fost apreciate de mulți specialiști din domenii respective. A fost cel care a înființat Festivalul Național de Poezie„Ioan Budai Deleanu”.Fără prea mulți bani la dispoziție, fără sprijin necondiționat; cu voință și acea încăpățânare a omului mistuit pasiune. Povestea celor aproape do de ani din viața poetului și inginerului Claudiu N. Șimonați, poate fi numită o poveste de succes.Succesul n-a apărut peste noapte, nu l-a câștigat la loterie, ci l-a construit, în timp
DE VORBĂ CU POETUL HUNEDOREAN CLAUDIU NICOLAE ŞIMONAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_poetul_hunedorean_claudiu_n_al_florin_tene_1348558706.html [Corola-blog/BlogPost/343860_a_345189]
-
M-ai căutat și n-am venit, Am vreo vină oare? Nu sunt așa de ostenit, Te întâmpin cu o floare! Îți mai aduci aminte, De primul sărut furat? Când stăteam cuminte, Cu capul spre tine aplecat! Voi fi mereu mistuit, De flacăra iubirii, De început și sfârșit, În viața omenirii! Referință Bibliografică: INDEPENDENTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
INDEPENDENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Independente_mihai_leonte_1341403257.html [Corola-blog/BlogPost/344476_a_345805]
-
mai de preț a ei era virtutea; virtutea sub toate formele și manifestările ei, la gradul superlativ.” (ibid.) Pentru a întregi imaginea sacră a acestei familii model, creștine și ilustre așezăm și ultima Icoană, cea a lui Cezar: „... era tânărul mistuit de a cunoaște și de a ști totul, de a explora taine, de a dezlega enigme cu înclinații realiste practice, studiind geometria, logica, gramatica, retorica și medicina, cu studii strălucite la Alexandria în Egipt. În alegerea prietenilor se orienta după
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422326452.html [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
O, cititor fățarnic, tu, semenul meu, frate, nu te acri, nu te acri, nu te acri și fii atent cînd traversezi stradă să nu te calce mașină Salvării. Parca-l văd la televizor,cu ochii ieșiți din orbite,agitat și mistuit de patimă ,cu o ură nebună(pe bună dreptate), împotriva celor care au fugit de pe acoperiș,un înflăcărat în crezul sau turbat ,pentru care mii, au căzut pradă gloanțelor trădătoare,unde îți mai este patriotismul domnule Dinescu ??? s-a topit
La plecarea lui Havel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82430_a_83755]
-
în Diasporă cade după Șemini Ațeret, în ziua a 24-a a lunii Tișri, iar în Israel cade în aceiași zi cu Șemini Ațeret, pe 23 Tișri. Și Iahve a vorbit lui Moise, zicând: Pentru șapte zile să aduceți jertfă mistuită lui Iahve; În ziua a opta (șemini) va fi adunare sfântă; să aduceți arderi de foc lui Iahve: aceasta este festivalul (ațeret); nici o muncă servilă să nu faceți." - Leviticul 23:33,36; În ziua a opta, să aveți o adunare
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
tăcere, se strecurau pe drum; mulți au murit, singuri și părăsiți, cadavrele lor zăceau în piețele publice, erau privite cu curiozitate și dezgust, dar nimeni nu le îngropa. În orașele pe unde treceau foștii cruciați, murdari, palizi, cu ochii triști, mistuiți ca de febră, populația îi primea cu acuzații, cu insulte de tot felul provocate, mai ales, de prezența fetelor cu înfățișare de haimanale, încât bieții de ei preferau să caute odihna la o margine de drum și să se hrănească
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
pictură pentru sală "consiliului celor Zece" din Palatul Dogilor, operă care, din păcate, nu s-a păstrat. O soartă asemănătoare au avut și frescele sale executate pe frontispiciul clădirii "Fondaco dei Tedeschi" (Casă breslei negustorilor germani), după ce aceasta a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
străine {EminescuOpX 298} {EminescuOpX 299} {EminescuOpX 300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască. Presa izraelită va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai greu de mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu sânt în fond decât reprezentante ale intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
inițiere și nici o clipă nu mă gândii și nu simții că Nineta nu mai era aceeași. Scena se repeta aievea și pentru ea. Îmi dădeam seama, se uita la mine cu mii de sticliri de speranță nebună în privirea ei mistuită realmente de focul ei interior, parcă nestins, nestins de vânturile și furtunile care suflaseră atâta vreme în el. De ce nu? gândeam cu o adâncă convingere pe care mi-o insufla trupul ei minunat, de ce n-am putea noi doi s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
propriile îngrijiri. Ea nu-l debordează pe cel care o face să apară și nu-l duce dincolo de limitele ființei sale, ci îl lasă între ele, să-și locuiască propriul sălaș. Adevărata jubilare constă în a nu te lăsa nici mistuit, nici ars de plăceri, ci încălzit de ele. Dezmățul trupesc și orgia, în care conștiința, rațiunea se diluează, în care trupul se pierde, nu-l interesează pe Aristip, așa cum nu-l interesează nici pe Platon. Hedonistul nu se privează de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în locul realității și este întotdeauna, în calitate de imagine interioară, deosebită de realitatea senzorială. De regulă, îi lipsește orice proiecție în spațiu, cu toate că în cazuri excepționale poate să apară cumva din afară."41 Imaginea interioară ar traduce tocmai acei "...ochi halucinați și mistuiți lăuntric", din poezia Ideea, epitetul "halucinați"" neavând nimic în comun cu o metarealitate, ci cu rezultanta cunoașterii în absolut ("căci am văzut idei"). Inadecvarea imaginarului la un spațiu bine definit se poate demonstra în următoarea secvență: "Altădată mă adânceam în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
secundare nu sunt școale de învățătură propriu vorbind, ci de educațiune”. Cunoștințele nu trebuie să fie multe, ci bine alese și esențiale („de acolo preceptul pedagogic: non multa sed multum”). E nevoie de „cunoștințe puține, însă bine pricepute și bine mistuite”; în felul acesta ele sunt asimilate și „limpezesc conștiința”, reglează „întreaga viață intelectuală”, creează „o normă” de conduită; „c-un cuvânt valoarea educativă a instrucției primare și secundare e cu mult mai mare decât valoarea a mii de cunoștințe pe
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
propriile îngrijiri. Ea nu-l debordează pe cel care o face să apară și nu-l duce dincolo de limitele ființei sale, ci îl lasă între ele, să-și locuiască propriul sălaș. Adevărata jubilare constă în a nu te lăsa nici mistuit, nici ars de plăceri, ci încălzit de ele. Dezmățul trupesc și orgia, în care conștiința, rațiunea se diluează, în care trupul se pierde, nu-l interesează pe Aristip, așa cum nu-l interesează nici pe Platon. Hedonistul nu se privează de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să ne desenăm masca noastră și fiecare a încercat o dedublare. Mască-portret-autoportret, discuții aprinse "în cerc", dar benefice, buimăceala de la final în lipsa unor... concluzii clare. Prima călătorie ne-a deschis cărarea către și da și nu, iar "ochii mari și mistuiți lăuntric" făceau deja să cadă niște măști. Căci "limpede, nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot pătrunde-n miezul lucrurilor". (A. De Saint-Exupéry) A urmat o călătorie a iubirii: seducători sau narcisiști, idealiști sau fideli, ne-am asumat rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
expiator și folositor În ea. Suferința elimină „iluziile de securitate și nemurire care par a prevala În afara credinței creștine. Decojește spoiala de siguranță care poate acționa ca o barieră atât de puternică În fața Evangheliei. Slăbind trupul, suferința facilitează acțiunea sufletului, mistuit poate de amintirea purității pier‑ dute”210. E bine de meditat și la modul În care suferința poate adeseori constitui o cale spre credința creștină, pentru cei care nu au fost renăscuți prin „baia cea dumnezeiască” a Botezului. Adeseori, Înmormântarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rămâne fără expresie sintactică: „Și lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară-ntreagă.” (M. Eminescu) • Verbul la diateza pasivă poate fi reprezentat de participiu, când realizează alte funcții sintactice decât cea de predicat: „De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet.” (M. Eminescu) 2. Sintagma cu morfemul se este alcătuită în mod curent din trei termeni, reprezentând două unități lexicale autonome și două funcții sintactice: substantiv (pronume)-subiect gramatical - pronumele morfem se, însoțind verbul, variabil, în realizarea împreună a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propriile îngrijiri. Ea nu-l debordează pe cel care o face să apară și nu-l duce dincolo de limitele ființei sale, ci îl lasă între ele, să-și locuiască propriul sălaș. Adevărata jubilare constă în a nu te lăsa nici mistuit, nici ars de plăceri, ci încălzit de ele. Dezmățul trupesc și orgia, în care conștiința, rațiunea se diluează, în care trupul se pierde, nu-l interesează pe Aristip, așa cum nu-l interesează nici pe Platon. Hedonistul nu se privează de
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
soldații se distrau, fugărindu-i. Una din păsări, cu gâtul sucit, se zbătea pe jos, alta zăcea străpunsă de o bară de fier... Aruncând din când în când câte o privire asupra măcelului, ardeam într-o găleată pagini și fotografii, mistuite deja încet de flăcările mici și fumegoase. Nu mai era nimic de furat în casa noastră deja prădată. Însă, după o săptămână de jafuri, activitatea asta devenea tot mai dezinteresată, aproape artistică, precum supliciul la care fuseseră supuși păunii. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să învăț a muri vreodată. - M. Eminescu; Eu cred că veșnicia s a născut la sat. - L. Blaga etc.) sau doar sugerate (prin imagini artistice, prin simboluri, prin metaforizare: Deal meu propriu vis mistuit mă vaiet, / Peal meu propriu rug, mă topesc în flăcări - M. Eminescu). 3.4.2. Structurarea textului poetic Textul poetic este o structură complexă, „o unitate formală de sine stătătoare, care poartă un conținut imaginar și dă naștere unei expresii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subiectiv, al fabulosului mitic, plan care tulbura subconștientul uman. Caragiale valorifică în această nuvelă mitul folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
suferință eroului. Ca să scape de chinuri, urma ca Hercule să urce pe rug, dar miracolul face ca acesta să ajungă nemuritor, în Olimp (Strofa a III-a). Durerea este exprimată printr-un câmp semantic al martirajului: jalnic, ard, chinuit, rug, mistuit, mă topesc, flăcări. Atingând momentul culminant al suferinței, începe agonia: "De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet/ Pe-al meu propriu rug,/ mă topesc în flăcări..." Prin ardere (prin iubire) se poate ajunge la o viață purificatoare, încât poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca acesta să ajungă nemuritor, în Olimp (Strofa a III-a). Durerea este exprimată printr-un câmp semantic al martirajului: jalnic, ard, chinuit, rug, mistuit, mă topesc, flăcări. Atingând momentul culminant al suferinței, începe agonia: "De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet/ Pe-al meu propriu rug,/ mă topesc în flăcări..." Prin ardere (prin iubire) se poate ajunge la o viață purificatoare, încât poetul se gândește la o renaștere în felul păsării Phoenix: "Pot să mai revin luminos din el
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să dispună de poliție și de organe judiciare proprii. Pe teritoriul City-lui se află multe bijuterii arhitectonice printre care merită a fi menționată St. Paul's Cathedral, ridicată între anii 1675-1710, după planurile arhitectului Christopher Wren în locul unei vechi mânăstiri mistuite de marele incendiu de la 1666. Se spune că St.Paul's Cathedral vrea să imite Catedrala Sfântul Petru din Roma. Ea dispune de o scară în spirală, de la înălțimea căreia se poate admira panorama Londrei. În St. Paul's Cathedral
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]