32 matches
-
fapt, ei au găsit în doctrinele mithraismului un suport pentru politica lor personală și un apărător de nădejde al pretențiilor autocrate pe care se străduiau atît de energic să le instituie." (p. 99) A patra cauză ține de sentimentul misterului. Mithraismul a avut meritul de a cultiva în oameni nevoia de mister. Dacă vrei să cîștigi loialitatea cuiva, dă-i credința că-l vei iniția într-o taină la care oamenii de rînd nu au acces. Îi vei stîrni o fidelitate
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
prin înfrînare (abstinență și continență) și sacrificiile expiatoare, menite a șterge păcatele credincioșilor. Adeptul se numea myst, iar incinta sacră în cadrul căreia se desfășurau ceremoniile, mithreum. Toate aceste trăsături le vom găsi și în cazul creștinismului. De fapt, asemănările dintre mithraism și creștinism sînt atît de izbitoare, încît chiar și numai ele singure pot explica rivalitatea dintre ele. De pildă, la fel ca Hristos, Mithra este un mediator între instanța divină și ființa umană. Apoi, la fel ca în religia Noului
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
pildă, la fel ca Hristos, Mithra este un mediator între instanța divină și ființa umană. Apoi, la fel ca în religia Noului Testament, învierea și judecata finală erau reperele stabile ale lumii de apoi. Dar cea mai stranie trăsătură a mithraismului rămîne venerarea corpurilor cerești. Cu alte cuvinte, scenariul său eschatologic este așezat într-un cadru astrologic. Mytra, zeul taurocton și taurofor, este echivalentul mitologic al lui Sol invictus (soarele neînvins). Soarele este o divinitate, iar planetele, orînduite cu grijă în jurul
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
efectului imediat. Vrem să scăpăm repede de frică, iar zodiacul vine în întîmpinarea atenției anxioase cu care omul se așteaptă la toate relele de pe lume. Iluzia aceasta că, putînd prevedea ce va urma, putem preîntîmpina răul, dă cîștig de cauză mithraismului. Trăim în epoca revanșei lui Mithra.
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
deosebită, datorită caracteristicilor sale militare, era cel al lui Mithra fondat pe baza dualismului persan care considera lumea teatrul unei dialectici dintre bine și rău. Din această concepție a universului s-a dezvoltat o specie de dinamism etic care, distingând mithraismul de toate celelalte culte orientale, ducea spre conceperea vieții ca o luptă, iar adepții, soldați supuși ordinelor lui Mithra, trebuiau să se opună fără încetare acțiunii puterilor demoniace. De aici se poate înțelege motivul pentru care cultul mithraic a cunoscut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
s-a bucurat de o largă răspândire printre soldați cantonați în Africa, în care se pare că a fost inițiat într-o asemenea educație religioasă și Tertulian, fiul unui centurion, din moment ce posedă o bună cunoaștere a ritualurilor și a detaliilor mithraismului. Ceremonialul de inițiere mithraică cuprindea șapte grade diferite, asociate simbolurilor celor șapte planete cunoscute pe atunci. La intrarea în noua religie mithraică, în cadrul ceremonialului, candidatul îndeplinea un sacramentum asemănător celui prestat de recruți în momentul înscrierii lor în armata romană
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Rivista degli Studi Orientali, nr. 32, pp. 455-462. Bausani, A. (1971a), L’Iran e la sua tradizione millenaria (IsMEO), Roma. Bausani, A. (1971b), „Religioni nuove sorte dall’Islam”, În Storia délie Religioni, vol. V, Torino, pp. 215-274. Beck, R. (1984), „Mithraism since Franz Cumont”, În Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, Berlin, New York, pp. 2002-2115. Belardi, W. (1977), Studi mithraici e mazdei, Roma. Belardi, W. (1979), „Il nome dell’«Avesta»”, În Rendiconti dell’Accademia Nazionale dei Lincei, pp. 251-273. Benveniste, E.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]