87 matches
-
acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural(acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural(acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
în fața unui talent și atunci trebuie să-i deschidem porțile spre afirmare. Dacă acest talent trece peste limite,atunci ne aflăm în fața unui geniu. -Cu cât se încearcă să-l înțelegem pe Eminescu cu atât apar mai multe neînțelesuri.El mitizând neantul a făcut ca neantul să ne mitizeze existența prin apariția acestui geniu în neamul românesc. -Eminescu este CUVÂNTUL prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală.Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. -Proștii”tocesc”cartea
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
deschidem porțile spre afirmare. Dacă acest talent trece peste limite,atunci ne aflăm în fața unui geniu. -Cu cât se încearcă să-l înțelegem pe Eminescu cu atât apar mai multe neînțelesuri.El mitizând neantul a făcut ca neantul să ne mitizeze existența prin apariția acestui geniu în neamul românesc. -Eminescu este CUVÂNTUL prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală.Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. -Proștii”tocesc”cartea,mediocrii câteodată,înțelepții o aprofundează prin înțelegerea logică
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
mersului - suprafața glazurată deteriorată neuniform, denivelări, modificări de culoare 3. Sticlă - proces tehnologic defectuos de realizare a geamului tensiuni interioare - geamul se sparge fără un motiv aparent - șoc mecanic lovituri - casantă, crapă - șoc termic - casantă, crapă - acțiunea acidului fluorhidric - se mitizează 3.1. - sticlă securizată - acțiuni mecanice lovituri, zgârieturi etc. - cioburi de dimensiuni mici, netăioase 4 Vată de sticlă, vată minerală - absorbție de apă - se umezește, își pierde din calitățile termoizolante și fonoabsorbante - compresiuni mecanice - se deformează, se tasează, își micșorează grosimea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
au năvălit asupra aspectelor biografice, explorând culise din imediata apropiere a prietenilor, amănunte cotidiene care puteau fi raportate la unele relații și întâmplări din viața lui intimă. Posteritatea imediată a scriitorului, sedusă de vraja creației, a țesut în jurul ei legende, mitizând, deopotrivă operă și scriitor. Au apărut și cancanuri. Ziarul Univessul din 18 noembrie 1941, cu un nume semnat M.N. afirma că „Eminescu a scris Luceafărul într-o noapte, în tren de la Iași spre București.” O aberație care n-are nicio
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
tipul demonului visător faustian, atașați unui ideal național. În aceste însușiri, ei se apropie de eroul romantic, ieșit, cum nota Tudor Vianu, din epoca luciferică a Revoluției Franceze și din marile sinteze ale idealismului postkantian. Procedeul lui Eminescu, de a mitiza un personaj istoric, e folosit și în proiectele unor drame: Doja, Horea, Andrei Mureșanu. Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, va fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vânătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-a mitizat, expresia lirică a dobândit elemente epice; o adevărată ,,pădure de imagini” în perpetuă mișcare, fără puncte cardinale fixe, fără indicatoare pentru călătorul lipsit de experiență.” (pag. 125). După cum subliniază autorul, Miorița este un răspuns românesc la problema morții, răspuns care
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Kremlin își găsise port-drapel nu în mustățoasele figuri autohtone, ci în exoticii Mao sau Troțki, tot așa, probabil, și junii înmaieuați în roșu la recent consumata lor tabără de vară și-au ales prin reacție exotică inversă efigia unui Che mitizat dincolo de rațiune. Că majoritatea pinocchiștilor din tabără habar n-aveau cine fusese Che ăsta, e altă mîncare de pește. Și, iarăși,probabil, veniseră nehaliții chiar să halească ceva berică, ceva mititei. Că aceiași pinocchiști n-ar fi știut tot așa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
explicăm de ce. În primul rând, apare o decontextualizare a operei de mediul ei de emergență, adică de un timp, de un spațiu, de un mediu cultural, de receptorii ei inițiali - la limită chiar de autor (atunci când acesta este răstălmăcit sau mitizat peste măsură). O operă receptată la un moment dat apare sărăcită sub aspectul Înțelesurilor ei adânci dacă nu se ține seama de contextul ei zămislitor. Doar receptorii informați dinainte au posibilitatea de a „reface” (desigur, parțial) contextul apariției și intrării
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se Îmbină cu misterul. Imanența relației este dublată de zările transcendentului, ce se revarsă benefic asupra a ceea ce este și va fi. Ceea ce e spus este Întărit prin nespus. Trupescul este revigorat prin poziționarea ființei cu fața către perspectiva duhovnicească. Mitizăm realități aparent banale, ridicăm la rang de simbol gesturi minore (primele atingeri, silabisirea unor stări cu grijă tăinuite, pregătirea Împreună a micului-dejun etc.). Ne descoperim cu sfială (la propriu și la figurat) unul În fața celuilalt. „Sacralizăm” cele mai intime gesticulații
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de mit național. De acum înainte autorul va fi preocupat de matricea și etosul popular; lirismul „se radicalizează, iar spiritul elegiac își impune o morală severă” (Eugen Simion). Următoarele volume, Zugravul anonim (1985) și Aripă sub cămașă (1989), valorifică și mitizează, prin vocabule de coloratură cronicărească, cultura și literatura națională, basmele și legendele populare. În cinstirea „zugravilor anonimi”, care au „înmoldovenit” veșniciile, precum și în păstrarea tradițiilor și a continuității spirituale, poetul, „virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă [...] cu iz de
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
în demonstrație arme simple și convingătoare. A reușit. Dintre lovinescieni, C. este primul care îmbrățișează în chip mai sistematic critica istorică. Dovadă scrierile sale despre I. L. Caragiale. Cel dintâi lucru care se observă este că biograful se ferește să-și mitizeze eroul. E, bineînțeles, înțelegător, cordial, din loc în loc patetic, totuși nu ezită să ia distanță și să devină, la nevoie, sarcastic. O atitudine modernă în critica biografică, de regulă apologetică. Încă din prefața ce însoțește Viața lui I. L. Caragiale, din
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
integrarea diverselor caracteristici ale realității într-un tot unitar. În spațiul occidental însă, filosofi reprezentativi precum Descartes, Kant, Heidegger sau semioticieni precum Saussure au continuat să adîncească falia dintre două lumi, creînd concepte care, în viziunea unor autori contemporani, au mitizat la maximum un mod de percepere a lumii și a sensurilor sale. Printre aceștia, Jacques Derrida se remarcă prin efortul său de demascare a prejudecăților, presupozițiilor și contradicțiilor tradiției metafizice occidentale. Din punctul său de vedere, opozițiile ierarhice ce se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cotidiene e o măsură de prevedere pentru orice exponent al puterii. Orice formă de exercitare a puterii care aspiră la legitimitate, implică mitizare. Dacă demitologizarea se produce într-un orizont „echipat” cu o tehnologie specifică, mitizarea presupune o artă. Arta mitizează în sensul în care cultivă cu metodă implicitul în detrimentul explicitului. Respingând inovația în artă (pe linia exigențelor platoniciene) și, în general orice derapaj de la linia tradițională, se încearcă strategic evitarea pulverizării unei semnificații direcționate care legitimează un raport de putere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în mod tacit acțiunii are un caracter subcultural așadar, în esență, de dreapta” și 2. „Noi am fost adoptați și de instigatorii fasciști, care se amestecă cu revoluționarii verbali (verbalismul poate duce însă și la acțiune, mai ales când o mitizează), și reprezentăm o mască perfectă nu doar din punct de vedere fizic - curgerea și unduirea noastră dezordonată tind să omologheze toate fețele -, ci și din punct de vedere cultural: într-adevăr, o subcultură de Dreapta poate fi confundată foarte bine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
culturale globale asupra culturii naționale, În Înțelesul dat acesteia de Adorno, sub impactul căreia elementul cultural național poate diminua, dar nu poate dispărea complet. Acest fenomen poate constitui al doilea aspect al „conștiinței crizei”, și anume descoperirea vulnerabilității culturii naționale mitizate ca depozitare a unei esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil, ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îl readuce în lumea muritorilor. Următoarele romane - Rezervația de pelicani (1983), Orașul îngerilor (1985), Dumnezeu în bucătărie (1994), Truman Capote și Nicolae Țic (1995) nu continuă nici unul din cele două cicluri (F și Viața și opera lui Tiron B.). Primul mitizează un infern concentraționar; al treilea încifrează mituri în ambianțe de lume românească sud-vestică din ultimii ani, unde oamenii se numesc Gogoneață, Cașuba, Titirișcă, textul incluzând și reproducerea unui interviu al lui Zinoviev, cu referiri la Gorbaciov. În afara ciclurilor se află
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
perfect”, clar și precis, ca la carte, studiu de caz paradigmatic pentru învățăceii lui Hipocrat. Căci asta sînt aceste cîteva versuri. Au tot ce le trebuie : tema codrului (codrul, frate cu românul, care însă, uneori, fură ca în codru), stejarul mitizat în imaginarul popular, Manea slutul și urîtul devenit șef de post, noul haiduc care a înlocuit pistoalele cu șpaga și, în final, apoteotic, acest mare concept poporan, rostul ! Hidos ? Nu am pretins că e frumos ! Constatam doar că folclorul a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
afaceri, la taior și cravată bărbă tească. Azi e fascinată de teatru și se vâră între regizori și actori, mâine intră într-un mediu de artiști plastici, lăsând teatrul baltă. Astăzi citește în extaz cine știe ce autor des coperit subit, îl mitizează, îi dă o aură mistică și i se închină ca unui idol, pentru ca mâine altul să îi ia locul, pe când cel dinainte cade în dizgrație. Și totuși ea numește tot acest șir de trădări de sine, toată această derivă pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost gândită și redactată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
zilele noastre, într-o schiță, Cătălin Țârlea. La el, tramvaiul e o adevărată agenție de știri neoficială: Aflăm de la ITB. Metroul este realizare târzie la noi și atribuită geniului lui N. Ceaușescu, care se manifesta și subteran. Ca atare e mitizat într-o piesă de teatru de comandă, ba și într-un cântec de muzică ușoară. Într-un context diferit, în notă absurdă, metroul apare în proza lui Daniel Bănulescu. Un mecanic oprește garnitura în mijlocul galeriei și își povestește viața călătorilor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ton grav, serios, care nu admite nici o abatere, aceea că persoanele din lista „marilor patrioți și unioniști” sunt în afara oricărei critici. Acest statut privilegiat 1-au avut la început doar vreo 5-6 persoane, pe urmă, dintr-o necesitate de a mitiza, adâncă în sufletul basarabeanului, numărul lor a crescut în progresie geometrică. A început înghesuiala pentru a nimeri în lista „martirilor” cauzei naționale. Un articolaș pirpiriu publicat într-o gazetă sau, mai simplu, câteva cuvântări (strigături) la un miting îți asigurau
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
măsură și proactiv și explicativ (subliniind faptul că diversitatea de pildă nu înseamnă necesarmente haos sau toleranța subversiune). Mediatori între eveniment și public sau "brokeri între politică și receptori" (Henry Grunwald, redactor șef la "Times"), ziariștii din țările postcomuniste își mitizează rolul apropiindu-se de profet sau scriitor; ei simt că au o vocație mesianică (de aceea unii dintre ei vor deveni adepți ai presei de partid sau ai unei prese pseudo-independente, i.e. fără afiliere politică declarată). * de la specializarea tematică strictă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]