180 matches
-
Când regimul socio-politic se închide și devine rigid, acest organism viu al culturii și literaturii naționale reacționează din nou, dar într-un sens opus, de rezistență și ripostă subterană. Își fortifică Pantheonul spiritual, galeria de valori și repere, supraînălțându-i prin mitizare pe acei Scriitori pe care autoritățile i-ar dori radiați din conștiința publică. Treptat, oficialitățile îi vor accepta (Eminescu, Arghezi, Blaga, Maiorescu, Lovinescu, Voiculescu, Eliade, Cioran...). Când regimul se liberalizează (situația din anii '60), "viclenia" subsistemului cultural e de a
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
Lovinescu, Voiculescu, Eliade, Cioran...). Când regimul se liberalizează (situația din anii '60), "viclenia" subsistemului cultural e de a-i scoate la suprafață și a-i reîntări canonic pe toți autorii excluși ori marginalizați. Recuperări nu întotdeauna cu spirit critic, supralicitări, mitizări contemporane. Prin consecință, neomodernismul "șaizecist" este și mai bricolat decât modernismul interbelic pe care îl recuperează masiv și ostentativ, fără nici o anxietate a multiplelor, divergentelor influențe. Când totalitarismul sucombă și pericolul reactualizării lui este îndepărtat, cu totul abstract (situația din
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
este îndepărtat, cu totul abstract (situația din prezent), ironia și autoironia, critica și autocritica, persiflarea, deriziunea au feu vert. N-aș vrea să verific cu tot dinadinsul valabilitatea acestei foi de parcurs, așteptând o altă epocă de gheață, cu noi mitizări și curente spirituale subterane. E suficient să spun că, așa cum i-a integrat pe Maiorescu, Caragiale, Paul Zarifopol, Lovinescu, B. Fundoianu, Eugen Ionescu, Cioran, Geo Bogza, Geo Dumitrescu, I. Negoițescu, Alexandru George, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, H.-R. Patapievici, Mircea
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
către o istorie socio-culturală în plină prefacere. Spre deosebire de criticii care n-au a schimba o virgulă în texte scrise cu treizeci de ani în urmă, ca și de adepții revizuirilor al căror principiu de lucru constă în demitizarea clasicilor și mitizarea "alternativă" a autorilor de plan secund, Eugen Negrici citește altfel, acum, o literatură pe care o parcursese (și despre care se pronunțase) deja. Există diferențe nu numai în raport cu cărțile mai vechi, anterevoluționare, ci și față de Literatura română sub comunism, proiect
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
Marilor Leneși. (Un domn bine) Când poetul își propune să lupte împotriva "lenei", o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se distinge semnificația atribuită verosimilului. Se înșela, cred, când deplângea lipsa de aderență a autorului la ficțiune. Dimpotrivă, toată opera narativă, dar și traseul biografiei se vor concentra pe o manevră de substituire, între real și fantezie, între autenticitate și mitizare, în ambele sensuri, substituire pe mai multe etaje. Malraux dădea continuu impresia că ce așterne pe hârtie se petrece aievea, că el, observatorul, nu a fost decât un cronicar fidel al peripeției trăite. Mai târziu se va constata că efectul
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
moment de glorie. Cum revistele literare sînt, și ele, niște utopii, în fond, ale convivialității și-ale renunțării la orgolii, situarea lor în istorie se supune acelorași legi ale (ne)șansei. Cea literară, cînd vrea să le facă un bine - mitizarea fără fisuri - le face, de fapt, cel mai mare rău. Mult mai indiscretă, la petite histoire e mai credibilă în micile-i bunăvoințe, fiindcă ai garanția, în anii cînd citești, că relațiile, pe care ea le conservă, între membrii grupului
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
a conferențiarului - un "profesor de estetică" decât un tâlhar de drumul mare. După un arc de timp medieval, e rândul mitologizatului Don Juan să beneficieze de pledoaria eseistului. Cât despre Don Quijote, acesta e un vechi receptor al admirației lui Paler. Mitizarea merge, de fapt, împreună cu demitizarea, în grade diferite și cu o pondere a captării semnificativului. Când Octavian Paler iese din acel desfășurător existențial despre care am vorbit, el revine la înclinația de a inventaria și selecta faptele (istorice, culturale în
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
pătrunde oricând în viscerele unui personaj, fără să săvârșească un sacrilegiu. În celebrul său roman Muntele vrăjit, Thomas Mann îl înfățișează pe Hans Castorp studiind cu tandrețe radiografia iubitei lui, doamna Chauchat, iar această demitizare (de fapt, nouă și originală mitizare) nu îl oripilează pe cititor. Adrian Georgescu nu reușește însă să treacă un examen atât de greu. Cititorul are momente când înclină să-i dea nota cinci, dar până la urmă, edificat, îi dă patru. Despre necomunicare Intitulată, cu o modestie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
spațiul în care a trăit și a creat (prin niște "exerciții exegetice", cum își intitulează Ovidiu Pecican intervenția; bine că n-a zis exersări!), după ce, în 1889, Maiorescu îl așezase deasupra și în afara acestor circumstanțe, punând piatra de temelie a mitizării fenomenului eminescian: "Ar fi crescut Eminescu în România sau în Franța, și nu în Austria sau Germania... Eminescu rămânea același, soarta lui nu s-ar fi schimbat." (Maiorescu, Critice, II, b.p.t., 1973, p. 256). De aceea, noile abordări aduc
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
social și politic (dată de proprietatea pământului), gustul pentru revoltă (indus de opoziția față de regimul fanariot), rigorismul etic, cultul tradiției și frugalitatea. Potrivit lui Pandrea, acestea sunt și trăsăturile care structurează fenomenul brâncușian. Trăind într-o epocă în care fenomenele de mitizare sunt privite cu mefiență, e greu de spus dacă interpretarea lui Petre Pandrea va fi sau nu acceptată de brâncușiologi. Este dificil de estimat și dacă această interpretare „etnopsihologică" a Olteniei (incluzând elemente de sociologie, psihologie, economie și istoriografie) va
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
reproduce comentarii ale criticii din Franța (am reprodus și noi unul mai demult), care sunt politicos rezervate asupra valorii romanului Vizuina. Norman Manea merită mai mult decât analizele complezente de care are parte la noi. Ce ar fi dacă, în locul mitizării, i-am discuta cărțile cu obiectivitate, așa cum au fost discutate înainte ca autorul să emigreze. Citiți lista participanților la festivitatea omagială organizată de ICR la New York și numărați prezențele românești. Doi editori (unul cu veleități de critic și, nu întâmplător
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea, pactul autobiografic și regionalist (evocarea originilor familiei și reconstituirea istoriei personale, mitizarea mamei și utopizarea Banatului) devine tot mai productiv. În Melancolie, cel mai nostalgic dintre romane, rămas neterminat, scriitorul chiar tinde să fie manifest autobiografic. Ceea ce a fost cenzurat în primele cărți (confesiunea, mărturia autorului despre sine și despre creație) se
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
una „rațională”: salvarea de prigonitorii și exterminatorii etniei iudaice. Ce rămâne atunci din Sebastian - omul fară convingeri ideologice? Oportunismul? Oricum, cartea de debut a lui Mihai Iovănel, remarcabilă și prin acribia documentar-bibliografică, și prin echilibrul judecăților situative (transgresarea, deopotrivă, a mitizărilor și a demitizărilor pasionale), este plină de provocări și merită dezbateri mai ample. Chiar dacă nu satisface și apetitul expresiv al cititorului, problematizând aseptic și încercând să convingă la nivelul rece al gândirii, studiul criticului literar de la Cultura oferă, în schimb
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
care lasă prin viață urmele mersului în tălpici cu crampoane și târâșului, ale călcâiului în fața tălpii. Asistăm senin la propulsarea istoriei noastre și a personalităților României în doctrine care generează umilirea lor, distorsionarea adevărului despre ele, conturându-se pregnant o mitizare a răului, pe o cale inversă valorii, conflictuală și bezmetică, a scufundării valorilor României în defăimare în tagma căpcăunilor neamului românesc. Într-o atmosferă în care palpită dezbinarea, ura și ațâțarea la ură, asistăm la încercarea infestării spațiului public cu
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
poporului român. Ilie Năstase și Ion Țiriac au premers, ca ținte, în fața unui tir revoltător, care ia în vizor sportivii, coloanele sportului românesc, în care, dacă se lovește, atunci se lovește însuși obrazul poporului nostru. Într-un timp în care mitizarea puterii și cultul personalității devin norme și instrumente de televiziune, în grad de colonel, refuzând de ani buni ocaziile de a-și fructifica inteligența, omul de televiziune aservită, Robert Turcescu bănuiește că este chemat la apărarea și salvarea mladelor neamului
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând,astfel,la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului,cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând,astfel,la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului,cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă, este un adevăr
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a ”desăvârșirii lumii”,poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul rom este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri,nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental, el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului”. O carte blând-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: „iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat”. Încă din primul număr al revistei apărut din martie 1969 Echinox s-a bucurat de un cuvânt înainte de încurajare semnat de noul rector al UBB, istoricul Ștefan Pascu: „Pascu încuraja „primăvara” de la Cluj
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
care lasă prin viață urmele mersului în tălpici cu crampoane și târâșului, ale călcâiului în fața tălpii. Asistăm senin la propulsarea istoriei noastre și a personalităților României în doctrine care generează umilirea lor, distorsionarea adevărului despre ele, conturându-se pregnant o mitizare a răului, pe o cale inversă valorii, conflictuală și bezmetică, a scufundării valorilor României în defăimare, în tagma căpcăunilor neamului românesc. Într-o atmosferă în care palpită dezbinarea, ura și ațâțarea la ură, asistăm la încercarea infestării spațiului public cu
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
împotriva românilor. Ilie Năstase și Ion Țiriac au premers, ca ținte, în fața unui tir revoltător, care ia în vizor sportivii, coloanele sportului românesc, în care, dacă se lovește, atunci se lovește însuși obrazul poporului nostru. Într-un timp în care mitizarea puterii și cultul personalității devin norme și instrumente de televiziune, în grad de colonel, refuzând de ani buni ocaziile de a-și fructifica inteligența, omul de televiziune aservită, Robert Turcescu bănuiește că este chemat la apărarea și salvarea mladelor neamului
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând, astfel, la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului, cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește întru dreptatea lui Dumnezeu “(Sfânta Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând, astfel, la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului, cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă, este un adevăr
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a”desăvârșirii lumii”, poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul român este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri, nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental,el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]