6,110 matches
-
începuturile ei. În felul acesta, Georgeta Resteman se prezinta cu acest volum ca un mesager al Ciprului, marcând frumosul de-a lungul istoriei, cu izvoare în timpuri demult apuse și aduse până în zilele noastre, vorbindu-ne despre geografia, economia, religia, mitologia, legendele, oamenii acestei țări, în limpezimi ale cuvintelor care amintesc de cântecele sirenelor. Plină de încântare, Georgeta Resteman împletește tot ceea ce vede și simte cu riguroasa muncă de documentare și apoi așterne pe hârtie cuvintele parcă ieșite la lumină din
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
moartea lui Eminescu”. Lucrarea se bazează pe fișe medicale, rapoarte medicale și constatări ale medicilor care l-au trata și consultat pe Eminescu, atât la Viena, București, Iași sau Botoșani. Sindrom maniaco-depresiv nu sifilis În primul rând după o întreagă mitologie în literatura și mass-media românească privind sifilisul de care suferea Mihai Eminescu, se vădește astăzi că diagnosticul a fost pus în mod superficial și cel mai probabil eronat. Poetul era măcinat în realitate de un sidrom maniaco-depresiv. Asta o spune
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
cea mai frumoasă a Bibliotecii, destinată lui Mihai Eminescu, spiritele fecunde ale Galațiului și ale țării, prin manifestări cultural-artistice devenite emblematice. Cartea e foarte bine structurată și atinge domeniile de interes ale tuturor categoriilor de beneficiari. Volumul începe cu o „Mitologie” culturală gălățeană, argument critic venit în sprijinul lucrării, scris de criticul literar, atât de atașat scriitorilor gălățeni, Theodor Codreanu. Periplul eseistic debuteată cu evocarea: „Dunărea. Poveste și adevăr”, apoi autorul se oprește la principalele repere culturale ale urbei: „Biserica redută
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
proximității umane a unei personalități, prin obiectele sale personale, atunci când acestea există și când cineva are inspirația de a le expune. Nu este exclus riscul, în asemenea situații ca, în ochii unui idolatru, aura acelei personalități să cadă din propria mitologie în banalul cotidian sau, și mai grav, să creeze iluzia că și noi sutem ca el. Adică riscul de a pune semnul egalității între omul obișnuit și omul de geniu. În pofida acestui risc, avantajul contactului direct cu urmele concrete ale
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL by http://uzp.org.ro/brancusi-omul-participa-la-subscriptia-publica-pentru-brancusi-artistul/ [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
cât mai mult despre țara și strămoșii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă și viitoare a patriei lor. Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria artelor, etc. Domnia Sa s-a concentrat asupra spațiului carpato-danubiano-pontic, asupra originii, continuității și dezvoltării locuitorilor acestor spații, asupra civilizațiilor, nucleul străvechi al civilizației europene. A combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
și, pe alocuri, pot fi aduse în realitatea din care apornit inspirația. Istorisirea este o povestire cu elemente de cronică. Cu sensibilitate, cu echilibru cu o accentuată conștiință existențial-morală, Jean Băileșteanu istorisește întâmplări ce, uneori, se ridică la altitudinea unei mitologii locale, regionale a văii Desnățuiului. II. Această figură de istorisitor o identificăm și în volumul „Ultima înviere” (Iași, Editura Tipo Moldova, 2013) ce antologhează nuvele, schițe și povestiri publicate de-a lungul anilor. Cea mai pronunțată inflexiune mitologică o prezintă
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Constată că este neputincios și învins. Se știe conștiincios, acceptă pedeapsa, dar nu poate lăsa satul fără slujba de înviere. Mașina se defectează și pornește spre sat pe o motocicletă. Împreună cu motociclistul își găsește sfârșitul într-un loc marcat în mitologia locală lângă crucea lui moș Filip, fântânarul. Camusian este și Stan Chiorul din „Vifornița căldurii”. El a fost lovit de Lică a lu’Scriitoru la o nuntă și și-a pierdut ochiul. Apoi Lică a devenit amantul soției sale. Acum
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
auzindu-le ca un ecou vaietele din străfunduri și vede: Întreg pământul pare un mormânt ... (Note de toamnă). În poezia bacoviană nu se repetă nimic, totul este un curs firesc al stărilor de fapt, natura, viața omului, mișcările umbrelor, o mitologie a firescului în nefiresc, un neînțeles înțeles până la urmă cu trimiteri ca în Scriptură și cu dăltuiri adânci în cele patru camerele pietrificate ale inimii. Bacovia nu a creat pe Pământ, el se înălța în noapte în camera-i tăinuită
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
disoluției complete a certitudinii naturale a realității: atitudine caracteristică filosofiei lui Fichte și ad rem dezvăluită în "Cezara". În replică, se pare, Macedonski publică în "Curierul de Iași" la 6, 11, 13, 15 și 18 august 1876, "Thalassa" în care mitologia exotică întruchipată de "Insula lui Euthanasius" este o evocare sugestivă a instinctului erotic de posesiune în etapele progresive ale definirii sale. Îmbătat de "vinul nemuririi", Thalassa primește moartea ca o eliberare și se dăruiește valurilor simțind cum sufletul lui, dezbrăcând
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
poezie și opt de proză. - „Te-ai arătat în ceașca de cafea / dimineața, în balconul plin cu flori. / Soarele strălucea pe marginea ceștii / și tu erai piticul negru / din ceașca de cafea.” Stihurile dvs. m-au trimis cu gândul la mitologia scandinavă, dar și la literatura fantastică a evului mediu. În ce măsură se regăsesc aceste accente în volumul “Piticul din ceașca de cafea”, ca un “semn că sufletul nu cere odihnă”? - Un critic literar din Iași a scris despre această poezie: “Cine
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
Dumneavoastră v-ați gândit probabil, la cosmogonia scandinavă, despre care se spune că dă frisoane cititorilor, frisoane metafizice desigur, întrucât viața cu toate bucuriile și suferințele ei, nu este decât amânarea unui sfârșit... V-ați gândit la “Frasinul cosmic”, din mitologia europeană: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului și iarna venind și vântul scuturând frunzele și rămânând doar sufletul fără haină... Da, el, sufletul care nu cere niciodată „odihna”! - „În zilele de vară / când căldura / îmi învăluia trupul
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Paradoxurile din sonetele lui Adrian Munteanu Corectitudinea declamatorie, abordarea temelor epice, ușurință caligrafica, solemnitatea tablourilor, fabulosul de idei, manierismul antropomorfic, mitologia, cântarea jalei metafizice, elementele ortodoxismului, grațiozitatea, realismul, exaltarea fondului arhetipal, scitic al romanismului, narativul, epicul și biografismul colorat verbal intens, idilismul încântător, picturalismul expresiei, nostalgia celesta, încărcarea pânzei cu multă pastă, iată, pe scurt, caracteristicele sonetelor din volumul “Fluturele din
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
mituri și legende: de la păsările și animale mitice și zei și eroi zburători până la încercările inocente de imitare a zborului păsărilor. Cel mai reprezentativ rămâne, totuși, acela al lui Icar, simbol al eroismului și jertfelor omului pentru înfăptuirea zborului. În mitologia greacă, Dedal și fiul său, Icar, au folosit aripi de ceară și pene pentru a evada de pe insula Creta. Căldura soarelui a întrerupt zborul deasupra Mării Egee și Icar s-a înecat. Pe de o parte, cine nu a privit vreodată
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402997723.html [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
Simionescu a observat tonul frust, caustic, iconoclast și chiar „anarhist” al scriiturii lui Ion Iancu Vale, așezându-l în tradiția Aron Cotruș, Octavian Goga, Nichita Stănescu și Marin Sorescu, iar, temperamental, apropiindu-l de Esenin, capabil să-și contureze o mitologie personală. Cu astfel de texte evocând generația „furioșilor” anglo-saxoni în variantă românească, poetul nu avea șanse să treacă de cenzura comunistă decât cu mare greutate. Iată de ce el își poate construi, astăzi, cărțile din material de sertar, ceea ce puțini o
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
către ospiciu. Măsura originalității lui Ion Iancu Vale în poemele de largă respirație se găsește în Duminica muntelui și în Povestea celestului zbor a lui Lasămăverde și a nepotului său, Iarel. Aici, expresivitatea transcende parodicul absurd și oniric creând o mitologie personală, cu puternice ingerințe ale matricei geografice și spirituale de pe tărâmurile copilăriei de la Pietroșița. Moartea tânărului nelumit Ion Lasămăverde poate fi și o reinterpretare a mitului mioritic. De astă dată e vorba de un flăcău voinic, un soi de rebel
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
au creat ipoteza unor catastrofe planetare care acum șaizeci de milioane de ani au dus la dispariția dinozaurilor, apoi au fost erele glaciare urmate de topirea calotelor glaciare - și astfel o succesiune de potopuri. Ecoul acestor evenimente se regăsește în mitologia ariană (hindusă și persană) cât și în cea chineză, prin ziua când soarele a răsărit de la apus. Mitologia noastră consemnează, prin imaginea lui Moș Nicolae, acele vremuri de început ale lumii noastre, și fără modestie o spun, înaintea altor civilizații
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
apoi au fost erele glaciare urmate de topirea calotelor glaciare - și astfel o succesiune de potopuri. Ecoul acestor evenimente se regăsește în mitologia ariană (hindusă și persană) cât și în cea chineză, prin ziua când soarele a răsărit de la apus. Mitologia noastră consemnează, prin imaginea lui Moș Nicolae, acele vremuri de început ale lumii noastre, și fără modestie o spun, înaintea altor civilizații pe care le considerăm repere. Astfel Nicolae este primul copil născut la începutul lumii, început care n-a
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
Moțiu, cu Volbură Poiană, pseudonimul colonelului Constantin Năsturaș- militar de carieră, născut la 13 martie 1890 în satul Galbeni de lângă Roman. De menționat este faptul că la Arad ”avea să se nască în mintea mea ideea alcătuirii unui manual de mitologie românească” ² și astfel în 1944, la editura Casa Școalelor din București, la Imprimeria națională, cu ilustrații gravate în lemn de către autorul ei, apărea „Mitologia românească”, tulburând spiritele contemporanilor săi. În 1937, după zece ani de ședere în Arad, este numit
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
faptul că la Arad ”avea să se nască în mintea mea ideea alcătuirii unui manual de mitologie românească” ² și astfel în 1944, la editura Casa Școalelor din București, la Imprimeria națională, cu ilustrații gravate în lemn de către autorul ei, apărea „Mitologia românească”, tulburând spiritele contemporanilor săi. În 1937, după zece ani de ședere în Arad, este numit profesor la Școala normală din București. Aici îi are ca elevi pe Nae Antonescu , Marin Preda, Răzvan Theodorescu, îi cunoaște pe Ion Th. Ilea
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
să realizeze o retrospectivă în Sala Dallas, chiria ce i se pretinsese atunci pentru spațiu fiind peste măsura puterilor sale. Nici romanul „Marele meșter”nu apucase să vadă lumina tiparului, roman la care lucrase împreună cu Alexandru Mitru, din anul 1984. „ Mitologia românească” avea să apară într-o ediție postumă abia în anul 2001, cu xilogravurile și desenele autorului. Lucrarea „Miorița”, publicată în anul 1940, într-un tiraj de... 100 de exemplare! reeditată în 1985- după 45 de ani, la Editura „Junimea
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
deci că omul adamic, originar, cel ce trăia ( prin programul genomic originar aproape o mie de ani, a încălcat interdicția acelui program genetic, probabil deviind de la o condiție a „ inocenței paradiziace”, ca ființă perfect integrată în natură ( poate telepatică?) -iar mitologia și Vechiul Testament ebraic pretind că acest act de abatere a fost comis de Femeie, incitată de Diavolul, „ șarpele vechi cel viclean care era atunci pe pământ”. Cum a fost cu adevărat este, după milenii, subiect al disputelor dintre religii, cercetători
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
de regizorul Cătălin Rotaru păstrează, în spatele situațiilor comice, o parte din tipologiile pe care le regăsim în povestea originală, transmise însă sub „mască” satirei și umorului. Text de referință scris de Matei Millo și rescris în notă contemporană. Inspirat din mitologia românească, textul „Babă Hârca“ a fost scris în 1851 de Matei Millo, unul dintre cei mai importanți artiști ai teatrului românesc, marcând începutul istoriei literaturii muzicale românești. Compozitorul de renume Alexandru Flechtenmacher a transformat textul în primă opereta românească. Cel
PREMIERA la Teatrul Elisabeta: Harca se intoarce by http://uzp.org.ro/premiera-la-teatrul-elisabeta-harca-se-intoarce/ [Corola-blog/BlogPost/92591_a_93883]
-
întoarce la origini. Mi se spune -printre ceruri- că dovada cea mai bună stă la îndemâna tuturor, doar să ridicăm receptorul și să vorbim răspicat. Mi se spune (și rămân încă sub privirea rotitoare) că uriașii sunt doar urme ale unei mitologii trecute. PE CÂND Pe când anotimpurile vor fi descrise matematic cu ajutorul integralelor, Iar amintirile-obiecte se vor transforma în viteze cuatice și vor fi înregistrate de androizi amabili, pe atunci literele vor fi păstrate cu puterea visului, iar gândul va intra într-o
CRATIME (1) de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cratime_1_mihaela_cristescu_1372847445.html [Corola-blog/BlogPost/363952_a_365281]
-
Vă mai aduceți aminte decembrie’89? strigau în studioul 4 al TVR. Pe cine, ce? Nu mai conta. Mi-a venit în minte acest episod televizual fondator de falsă mitologie, după alegerile de ieri. Nu sunt analist/comentator politic. Cele ce urmează sunt despre alegeri și lipsa lor. Alegerile pe care eu le fac, le fac gândindu-mă la ceilalți, nu la mine. Mai și greșesc. Ca și mulți alții
„Am învins” by https://republica.ro/zam-invins [Corola-blog/BlogPost/337723_a_339052]
-
Limes, Cluj-Napoca 6. Premiul pentru „Cartea de teatru" • TEODOR TANCO - pentru volumul „Cetatea luminii", Editura Vatra Veche, Târgu Mureș • ANA-CRISTINA POPESCU - pentru volumul „Sinusoide", Editura Hoffman, Caracal 7. Premiul pentru „Cartea de memorialistică și spiritualitate" • IOAN MICLĂU (Australia) - pentru lucrarea „Mitologiile, surse de studii istorice", Editura Cuget Românesc, Bârda • TRAIAN DUȘA - pentru trilogia „Țăran cu cravată" 8. Premiul pentru „Cartea monografică și de cultivare a valorilor tradiționale@ • ELENA BUICĂ - pentru volumul „Pe cărările vieții", Editura Anamarol, București 9. Premiul pentru „Cartea
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL EDITORIAL 2016 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1490261639.html [Corola-blog/BlogPost/378846_a_380175]