66 matches
-
sale, portretul unei familii de țărani români din Transilvania, a cărei prezență la salonul de pictură din Viena atrăgea entuziasmul publicului și marca data de naștere a romantismului plastic maghiar. Aprecierile lui Nagy, datând din anul 1839, evidențiază persistența clișeelor mitologizante („statura iunonică”) până la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și influența filoelenismului, care face ca etalonul frumuseții, inclusiv pentru țărăncile ardelene, să fie identificat tot În clasicul profil grecesc. Cu toate acestea, descrierea este dominată de perspectiva romantică, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Isus, Biserica nu ar putea exista decât ca realitate profund eshatologică; în același timp, eshatologia nu are sens decât în varianta instituționalizată a Bisericii. Nu poate fi avansată nici o dată exactă pentru sfârșitul lumii. Augustin respinge interpretarea tradițională și mitologizantă a celor „șapte săptămâni” din Cartea lui Daniel (9,24‑27), optând pentru una alegorică. De asemenea, el atribuie cea mai mare parte a profețiilor lui Daniel (cu excepția profeției despre cele patru fiare) primei veniri a lui Cristos, interpretând semnele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în care numele Anticristului (la singular sau la plural) să nu fie rostit. Această țintă nedefinită a ereziilor va deveni de altfel ținta principală a manipulatorilor mitului pe tot parcursul istoriei creștinismului. Al treilea tip de interpretare depășește atât nivelul mitologizant, cât și pe cel istoricizant și operează o veritabilă prefacere spirituală în semnificația personajului. Este vorba despre marea „revoluție semantică” înfăptuită de Origen și dusă la bun sfârșit de Augustin, cu complicitatea, trebuie spus, a lui Victorin de Poetovio și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
păstrat o mare parte din determinațiile sale esențiale. Cu o existență țesută din complexități și contradicții, intelectualii oscilează între vîrfurile și marginile societății, joacă roluri de profet sau de comediant, sînt ispitiți de abstract sau de concret, sînt critici sau mitologizanți. Dincolo de excese și de un melanj din ce în ce mai firesc, trăsătura esențială a intelectualului autentic, îndeosebi în România de azi, este să supraviețuiască și să trăiască precum un adevărat slujitor al spiritului. Și asta pentru a rezista forțelor de degradare internă, dar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
localitatea argeșeană Dușița. F. nu a publicat în reviste nici un vers original, încât apariția plachetei din 1940 a constituit o mare surpriză. Râsul morților de aur ar fi reprezentat, în opinia unor critici, o încercare de a construi o viziune mitologizantă a istoriei mișcării legionare, în acest sens fiind invocate unele poezii (Legionaria) cu accente imnice ori cu aluzii la evenimentele timpului. Numeroase imagini, inspirate și din folclorul autohton, frapează, dar juxtapuse direct, ele nu-și dezvăluie semnificația. De un ermetism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
a scriitorului este depusă în cimitirul din Jussy, în capela familiei Mohr. Euridice. 8 proze (1947) constituie alături de Întâlnirea din pământuri (1948) de Marin Preda unul dintre debuturile cele mai interesante din anii ’40 în proza românească. O proză barocă, mitologizantă, în interiorul unor narațiuni parabolice. Ideea de a actualiza miturile este în spiritul epocii (Jean Cocteau, Jean Anouilh, Jean Giraudoux). Niobe sugerează cruzimea geloziei divine și singurătatea tragică a femeii. D. imaginează, în marginea mitului, un scenariu epic mai apropiat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un rezultat critic deductiv adică exterior; de marele Creangă îl desparte mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii "ca un intelectual", "e un beletrist". Contrazicând imaginea lui Hogaș
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în fond, intenția estetică majoră a lui Doctorow, în efortul de a "scurge" istoria cu volum și formă proprie înspre literatură, după principiul vaselor comunicante. Textualizarea istoriei nu înseamnă neaparat desacralizarea ei, ci investirea unei realități (trecute) hipertrofiate de memoria mitologizantă a oamenilor cu semnificație, o semnificație mediată narativ. Nu în ultimă instanță, pe acest palier, se conturează și un profil mentalist (identitar) al Americii, ridicate, în mod similar, din istorii "mari" și "mici". Intersecția lor devine locul geometric al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
excelent volum, la un experiment psihologic interesant, traversat de majoritatea cărților despre America. E vorba de mișcarea inevitabilă dinspre realitate spre ficțiune, dinspre concret către literar. Fenomenologic vorbind, America rămîne un cons truct ficțional prin însăși istoria ei, încurajînd preluările mitologizante din tradițiile europene. Intrarea Lumii Noi în conștiința locuitorilor vechiului continent este un proces fundamental mediat de creațiile alegorice ale aventurie rilor (din categoria lui John Smith și Th. Morton) care imaginează un teritoriu mirific, supus transcendențelor de tot felul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
bunicul Pamuk (dispărut la o vîrstă timpurie), "bloc" pe care îl transformă într-un spațiu sacru, axis mundi și imago mundi în același timp. Acum, copilul Orhan trăiește întîile experiențe estetice, îmbinînd, prin intermediul imaginației sale bogate, realul cu ficționalul. Evocarea mitologizantă (sacralizantă, pînă la urmă!) a locului nașterii reprezintă, pentru Orhan Pamuk, un factor de poetică epică implicită. În amintita serie de prelegeri ținute la Harvard, denumită (suficient de transparent) The Naive and Sentimental Novelist/ Roman cierul naiv și sentimental, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
va îngreuna încă din start decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă dobândită prin volumul "Poeme cu îngeri" (1927), urmat de "Destin", "Urcuș", "Întrezăriri", cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte / Lumina cărnii pipăi cu degete de orb / și mâna ospătată cu sâni, culege
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
comună că “Emil Cioran îmi corespunde”. Și câți dintre noi nu se vor fi identificat, prin afinități reale ori doar proiective, cu “Marele înrăit”! Cea de-a doua citire repune în funcție o “gândire liberă de voluptuoasa perversitate a exercițiului mitologizant”, cu rezultatul că “fascinația a pălit, dar interesul a crescut”. Abordare eminamente critică, prin lentila psihanalizei, o disciplină care “promite exact în măsura în care compromite” (Serge Doubrovsky). În cazul cărții de față, aș spune că tocmai metoda (avantajul secund) este cea care
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
au o natură subversivă, dat fiind că, citind-o, te puteai întreba: Cât de faustic este Poetul?, Cât de mefistofelice sunt cele două Genii (care, de altfel, formează un continuum, dat fiind că nu sunt despărțite nici măcar de virgulă)? Intenția mitologizantă, registrul religios sunt evidente în această poezie care avea menirea de a injecta esențele tari ale ideologiei și retoricii comuniste. "Cartea trebuie să fie un îndreptar" Le livre dans la République Populaire Roumaine, broșură apărută în 1953 și dedicată problematicii
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
ianuarie/ cu soarele în renunțare.// Altfel aș fi vrut să fie:/ alb dintr-odată să mă aflu/ aidoma mocanilor culcați în cîmp/ trezindu-se la ziua în cea dinții ninsoare" (Alb). Luminii și căldurii mediteraneene, halou al stării de spirit mitologizante, li se alătură negurile septentrionale, temperaturile scăzute, obturînd nu doar umoarea eclatanta a certitudinii, ci și vederea: "Navală nordului se abătu/ fără durere, cum ceruseși tu:/ în brazi ea coborî că o povară/ dorită și-aș-tep-tată de cu vară,/ tot ce
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
în aceea de director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Municipiului București, instituție din sistemul Ministerului Culturii. Rezumînd, arta noastră monumentală de după 1990 este marcată profund de ficționalizarea istoriei din perioada comunistă, de narcisism romantic și mitologizant și, mai ales, de cultul eroilor, de tropismul exemplarității pe care țările civilizate ale Europei l-au consumat cam pînă prin secolul XIX. Așadar, în loc să ne manifestăm astăzi în spiritul timpului în care trăim și să ne exprimăm simbolic solidar
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
ar fi să asociem aceste investigații ale lui Marin Gherasim unui alt moment din istoria artei noastre, asocierea nu s-ar putea face nici cu suprarealismul anilor 30-40 și nici cu experiențele moderniste, în general, ci, mai degrabă, cu gîndirea mitologizantă a lui Paciurea din perioada Himerelor. Gherasim încearcă acum să scruteze existența interogînd sursele, timpurile mitice cu alte cuvinte, și îi adaugă limbajului o ușoară componentă narativă, iar imaginii o importantă funcție moral-speculativă. însă această perioadă în care conceptualismul, expresionismul
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Rezumînd, arta noastră monumentală de după 1990 este marcată profund de ficționalizarea istoriei din perioada comunistă, de narcisism romantic și mitologizant și, mai ales, de cultul eroilor, de tropismul exemplarității pe care țările civilizate ale Europei l-au consumat cam pînă prin secolul XIX. Așadar, în loc să ne manifestăm astăzi în spiritul timpului în care trăim și să ne exprimăm simbolic solidar
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
Ochii săi, / ca și ai tăi, superbă fiară, / adînci și duri, împrăștie văpăi, // iar sub mănușă,-i simți o gheară, / în timp ce carnea-i smeadă, o simți cum / emană un mortal parfum" (Charles Baudelaire). Cu o fantezie zglobie pe o tramă mitologizantă: Mi-ar trebui un bun penel / Pentru a-l zugrăvi pe el, / Pe mîțu-mi plin de duioșie, / De mlădieri, de farmec, - și e / Vădit că nu am har; dar, cel / Puțin, pot spune că pe-acel / Zeu, Amor, îl întrece
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
tradiționalimsului, va îngreuna și el decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă apropiată prin volumul Poeme cu îngeri (1927), urmat de Destin, Urcuș, întrezăriri, cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
din avangardă - aceea care hibridizează genurile și bruiază referința, ca de pildă Raymond Roussel -, literatura matematizată de la OuLiPo, Noul Roman, Noul teatru, textualismul (în prelungirea lor) și parte din literatura ,memoriei afective", pe traiectorie proustiană, y compris literatura genealogică și mitologizantă (de la Jean Rouaud, Pierre Michon, la recenta școală Nouvelle fiction, dar și la Pascal Quignard) contribuie la constituirea unui canon al prozei recalcitrante. Toate aceste tipuri de literatură militau pentru ceva dincolo de estetic: pentru revoluție, pentru purificarea viziunii despre lume
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Rezumînd, arta noastră monumentală de după 1990 este marcată profund de ficționalizarea istoriei din perioada comunistă, de narcisism romantic și mitologizant și, mai ales, de cultul eroilor, de tropismul exemplarității pe care țările civilizate ale Europei l-au consumat cam pînă prin secolul XIX. Așadar, în loc să ne manifestăm astăzi în spiritul timpului în care trăim și să ne exprimăm simbolic solidar
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
în aceea de director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultrural Național a municipiului București, instituție din sistemul Ministerului Culturii. Rezumînd, arta noastră monumentală de după 1990 este marcată profund de ficționalizarea istoriei din perioada comunistă, de narcisism romantic și mitologizant și, mai ales, de cultul eroilor, de tropismul exemplarității pe care țările civilizate ale Europei l-au consumat cam pînă prin secolul XIX. Așadar, în loc să ne manifestăm astăzi în spiritul timpului în care trăim și să ne exprimăm simbolic solidar
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
anumite linii de forță, dincolo de opțiunile personale și stilurile inerent-divergente, lăsând de o parte tematicile și/sau inserția autorilor într-o paradigmă sau alta, putem accepta oarecum jakobsonian - că generarea formelor poetice în literatura noastră a urmat două mari axe: mitologizanta și realistă." Simplificînd la rîndul nostru explicațiile, prima axa ar urmări invenția figurala și pe cea a lumilor poetice, cea de a doua, bazată pe observație și "descriere" ar viza descoperirea lumii: "Versantul I.H.Rădulescu-Bolintineanu-Blaga-Barbu-Gellu Naum-Doinas-Nichita Stănescu, pe de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
în fapt, rezultanta unui complex de factori, finalul unui joc de negociere semantică și simbolică. Foarte instructivă este, din această perspectivă, introducerea lui Tudor Vladimirescu în șirul greu al marilor figuri naționale. În Mitologie și istorie, autorul rezumă întregul proces mitologizant, cu nota inedită că Tudor Vladimirescu a intrat în folclor încă din timpul vieții și a fost preluat mult mai rapid, în literatura romantică, decât deja consacrații Traian, Radu Negru, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul... Cezar Bolliac "îi împrumută lui
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
adevărat o legatura indisolublilă. Fascinat de imaginea Dianei că zeița a morții, locotenentul adopta în final ipostază lui Acteon, vînătorul vînat, care acceptă moartea din fascinație hedonista. Prin acest exercițiu, moartea devine un simplu tablou de gen în care figuri mitologizante joacă o dramă fictiva. Moartea (și nu viața, ca în dandysm!) se transformă astfel în obiect estetic, de contemplat la alții și în sine. Cît despre moartea Imperiului, cine să-l plîngă? Cei ce se sting odată cu el sau cei
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]