129 matches
-
tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de succes și complicațiile (embolie sistemică, IMA, hemopericard, regurgitare severă) depind de experiența echipei operatorii și starea pacientului. Prezența trombului mitral sau regurgitare mitrală + 2 contraindică acest procedeu. Protezarea valvei mitrale Înlocuirea valvei mitrale reprezintă metoda chirurgicală prin care cuspele mitrale, cordajele modificate patologic, fibrozate, aglutinate sunt excizate și înlocuite cu o valvă mecanică sau biologică. Înlocuirea valvei mitrale se face prin abord clasic, respectiv sternotomie mediană cu ajutorul CEC, sau prin toracotomii minime drepte asistate videoscopic, folosind sistemul Heart Port. Valva
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Maze se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
apariția simptomatologiei caracteristice: astenie, dispnee, ortopnee, accese de dispnee nocturnă, palpitații, edeme periferice. 25.2.2.2. Evoluția naturală Evoluția Im se poate întinde pe decenii până la apariția decompensării, prognosticul fiind determinat de etiologia, severitatea regurgitării și funcția VS. Insuficiența mitrală acută este prost tolerată, cu prognostic nefast în absența intervenției chirurgicale. Odată instalată decompensarea, riscul operator crește, fiind direct corelat cu rezultate postoperatorii nefavorabile. Dilatarea AS și FA cresc la 10-20% incidența complicațiilor embolice cerebrale și periferice, mai ales la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
decât pe căile consacrate ale sistemului excito-conductor, până la nivelul ventriculului stâng (fig. 20.2). Astfel, ventriculul drept se va contracta înaintea celui stâng, rezultând ceea ce poartă numele de dissincronism interventricular. Valva aortică se deschide mai târziu decât cea pulmonară, iar mitrala mai târziu decât tricuspida. Durata de umplere a ventriculului stâng se reduce. Dar problemele majore sunt datorate unui alt aspect al dissincronismului: cel intraventricular. Sistola prezintă o primă fază, care decurge la un nivel presional scăzut, impulsul ajuns la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
închiderii valvei mitrale, mixând astfel nefiresc sfârșitul diastolei cu începutul sistolei. Deși realizată cu consum energetic (practic însă pierdut pentru rezultatul final al contracției, care ar fi trebuit să fie ejectarea sângelui în aortă), această contracție septală nu poate închide mitrala, dar contribuie la întinderea peretelui lateral al ventriculului stâng, la care impulsul contractil nu a ajuns încă, întrucât viteza de deplasare prin miocard este mai lentă decât cea prin sistemul excito-conductor (fig. 20.3). În a doua fază a sistolei
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
funcționale este un proces care se desfășoara atât acut cât și în cursul remodelării favorabile ventriculare [3-5,7] (fig. 20.8, după [8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al mitralei este larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
unul către celălalt și a amândurora către anterior. Mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM) se pune în evidența atât în modul M cât și în cel bidimensional și constă în deplasarea bruscă în sistolă a jumătății distale a cuspei mitrale anterioare către SIV și contactul cu acesta. Durata prelungită a acestui contact (> 30% din durata sistolei) duce la creșterea gradului de severitate al obstrucției intraventriculare. Ca urmare a SAM, apare în timp o fibroză și îngroșare a marginii libere a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
1960 sub denumirea de operația Morrow, intervenția constă actualmente, după experiența Clinicii Mayo din SUA, în rezecția unei porțiuni dreptunghiulare verticale de miocard, din grosimea SIV, de la 1 cm sub valva aortică până sub nivelul de contact al valvulei anterioare mitrale cu SIV și sediul sau nivelul obstrucției [20]. Ulterior, încurajați de rezultatele obținute, mai multe echipe de chirurgi s-au aventurat în rezecția pe o lungime mai mare a SIV (5-10 g, 5 cm lungime), aceasta ducând la o remodelare
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
pentru îndepăr¬tarea obstrucției din cardiomiopatia hipertrofică de-a lungul timpului au constat în [20]: - Miectomie septală transaortică -Cleland 1958, - Miotomie / miectomie transaortică - Morrow, 1960, - Miectomie transaortică / transventriculară - Kirklin, 1961, - Miectomie transatrială și detașarea valvei mitrale - Lillehei, 1963, - Înlocuire valvulară mitrală transatrială și miectomie - Johnson, 1964, - Miectomie septală transventriculară dreaptă - Cooley, 1967, - Transplantare cardiacă - Stinson, 1968, - Înlocuire valvulară mitrală fără miectomie - Cooley, 1970, - Aortoventriculoplastie - Rastan, Konno, 1975, - Conduct apico-aortic - Bernhard, Cooley, 1976, - Miectomie transventriculară dreaptă - Vouhe, 1984, - Miectomie transventriculară dreaptă + petec
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
care mortalitatea operatorie este mică [20]. Indicațiile miectomiei septale se adresează pacienților cu insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA. Miomectomia are rezultate durabile, permanente și are o mortalitate de 1-2 % [3,20]. În asociere cu această procedură este uneori necesară valvuloplastia mitralei sau chiar înlocuirea ei cu o proteză, dacă situația anatomică nu permite refacerea valvulelor, în ambele situații intervenția realizându-se cu sprijinul ecocardio¬grafiei trans¬esofagiene. Dintre complicațiile cele mai frecvente se întâlnesc: apariția postoperatorie a blocului de ramură stângă
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
frecvente se întâlnesc: apariția postoperatorie a blocului de ramură stângă sau blocului complet atrio-ventricular sau chiar perforarea SIV. Un studiu publicat de Van der Lee et al. în 2005 care a comparat procedura chirurgicală de miomectomie asociată cu repararea valvei mitrale versus ablația cu alcool a arterei septale, a demonstrat superioritatea primei metode din punctul de vedere al reducerii gradientului intraventricular și insuficienței mitrale, precum și prin numărul semnificativ mai scăzut al complicațiilor și al reintervențiilor [19]. În ceea ce privește prevenția primară sau secundară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
convenționale și al celei Doppler indexul de masă ventriculară stângă (IMVS) și gradientele de presiune transvalvulară aortice. Calcificările aortice au fost prezente la 78% dintre pacienții uremici, asociate cu stenoza aortică la 8% și cu insuficiență aortică la 29%. Calcificările mitrale anulare au fost mai puțin exprimate (26%), iar 33% dintre pacienți prezentau regurgitare mitrală. HVS a fost evidențiată la majoritatea pacienților (77%). IMVS crescut, ca măsură a HVS, a fost semnificativ mai frecvent la subiecții cu calcificări aortice, nu și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
pulmonare mari shunt-ul este mic și nu apar manifestări clinice deosebite. În cazul defectelor mari, nerestrictive, se decelează stetacustic: suflu pansistolic IV-V/6 parasternal stg. inferior, însoțit de freamăt, șoc apexian hiperactiv, deplasat spre stânga; suflu diastolic la focarul mitralei de stenoză relativă prin hiperdebit. După câteva săptămâni apare deformarea toracică cu bombarea regiunii precordiale, șanț Harrison bilateral datorită discrepanței între cutia toracică și locul de inserție al diafragmului. Accentuarea componentei pulmonare a zg. II este de asemenea un semn
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
nivelul crestei septului interventricular, trecute apoi prin valvulele septale și în final prin petecul pentru închiderea DSA. Prin înnodarea acestora, se coboară planul valvelor atrioventriculare la nivelul septului interventricular, închizându-se astfel DSV și delimitându-se valva tricuspidă de cea mitrală. Înainte de închiderea DSA, se suturează „cleft”-ul valvei mitrale [11, 13]. Tratament paliativ: la nou-născuții sever simptomatici, prematuri sau nu, cu ICC neresponsivă la tratament medicamentos, se poate efectua ca un prim pas chirurgical banding de arteră pulmonară, dacă regurgitarea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
număr în ultima perioadă datorită diagnosticului corect, creșterii ratei de supraviețuire a pacienților cardiovasculari, utilizării protezelor vasculare, dar și metodelor invazive de diagnostic și tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a) surse cardiace (80-90% din totalul emboliilor): - valvulopatii reumatismale (mitrale în special), în prezența FA și trombozei AS; - fibrilația atrială indiferent de etiologie; - infarctul miocardic acut cu tromboză intraventriculară (mai ales infarctele anterioare, apicale); - anevrisme ventriculare; - proteze valvulare mecanice sau alte materiale prostetice; - endocardite infecțioase localizate pe valve native sau
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
trebuie realizată o reparare aorto-ventriculară la acei pacienți care au fost în prealabil supuși la procedee pentru stenoză valvulară aortică congenitală și care necesită lărgirea tractului de ejecție al ventricului stâng [64]. Dacă se inseră un homograft aortic, atunci cuspa mitrală anterioară poate fi folosită pentru reparația septului prin rotirea graftului. Dacă însă se preferă un homograft pulmonar (care are o rată mai mică de calcificare în timp), pentru reparația septului se utilizează un petec de ePTFE. De asemenea, se folosește
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni pe 3 vase. INSUFICIENȚA MITRALĂ CRONICĂ DIN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Ruptura parțială sau infarctul mușchiului pilier, fără ruperea totală a acestuia, duce la o insuficiență mitrala mai puțin severă, pacienții putând supraviețui timp îndelungat. Porțiunea de țesut necrotic este înlocuită cu țesut cicatricial în 4-6 luni, iar în cazurile cronice, porțiunea de cicatrice retractată nu poate fi distinsă de ruptura idiopatică a corzilor tendinoase. Ca rezultat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă; - Examenul radiologic al cordului - cord de configurație mitrală; - în PA - arcul mijlociu stâng este bombat prin dilatarea arterei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă; - Examenul radiologic al cordului - cord de configurație mitrală; - în PA - arcul mijlociu stâng este bombat prin dilatarea arterei pulmonare și a urechiușei stângi a AS și dublu contur al marginii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]