315 matches
-
fellow-man) și William Shakespeare (Timon din Atena). Jonathan Swift este considerat și el că fiind mizantrop datorită unor lucrări precum A Table of a Tub și Cartea a 4-a din Călătoriile lui Guliver. Caracterul creat de Molière, Alceste, în Mizantropul afirmă: „My hate is general, I detest all men; Some because they are wicked and do evil, Others because they tolerate the wicked, Refusing them the active vigorous scorn Which vice should stimulate în virtuous minds”. În filosofia occidentală, mizantropia
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
leal, pentru a descoperi apoi curînd că este un om corupt și nevrednic de încrederea noastră". Mizantropia este ulterior prezentată drept rezultatul unor așteptări dezamăgitoare sau chiar a unui optimism naiv, Platon exprimă ideea că arta îl va ajuta pe mizantrop să recunoască faptul că majoritatea oamenilor se află între bine și rău. Artistotel urmează un plan ontologic: mizantropul, fiind un om solitar, nu este om, el trebuie să fie sau bestie sau zeu; această credință va redenumi mizantropul sub numele
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
ulterior prezentată drept rezultatul unor așteptări dezamăgitoare sau chiar a unui optimism naiv, Platon exprimă ideea că arta îl va ajuta pe mizantrop să recunoască faptul că majoritatea oamenilor se află între bine și rău. Artistotel urmează un plan ontologic: mizantropul, fiind un om solitar, nu este om, el trebuie să fie sau bestie sau zeu; această credință va redenumi mizantropul sub numele de „starea bestiei”. Este important să existe o distincție clară între pesimismul filosofic și mizantropie. Immanuel Kant afirmă
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
ajuta pe mizantrop să recunoască faptul că majoritatea oamenilor se află între bine și rău. Artistotel urmează un plan ontologic: mizantropul, fiind un om solitar, nu este om, el trebuie să fie sau bestie sau zeu; această credință va redenumi mizantropul sub numele de „starea bestiei”. Este important să existe o distincție clară între pesimismul filosofic și mizantropie. Immanuel Kant afirmă că ura față de umanitate poate îmbracă două forme: aversiune față de oameni sau ostilitate față de aceștia. Condiția poate să apară fie
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
a reprezentat o mare problemă pentru acesta. „Iadul sunt ceilalți” poate reprezenta conștiința de sine care încearcă să scape de chinul prejudecăților. Filosoful german Arthur Schopenhauer pe de altă parte(influent pentru scrierile lui Friedrich Nietzsche), a fost un faimos mizantrop, cunoscut inclusiv pentru poziția sa antinatalista. Acesta afirmă că „existența umană trebuie să fie o eroare”. Trebuie să menționam însă că, mizantropia nu este echivalentul unui comportament inuman față de umanitate. Schopenhauer a concluzionat că tratamentul etic a celorlalți este cea
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
lui Góngora, Quevedo și-a propus o să publice o ediție cu opere ale poeților renascentiști Francisco de la Torre și Fray Luis de León. Lirica de amor a lui Quevedo, considerată cea mai importantă din secolul XVII, este una paradoxică : deși mizantrop și misogin, a fost marele cântăreț al dragostei și al femeii. A scris numeroase poeme de amor (s-au păstrat mai mult de două sute), dedicate mai multor nume de femei: Flora, Lisi, Jacinta, Filis, Aminta, Dora... Pentru Quevedo, dragostea este
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
monolog, ale cărui idei, aparent dezordonate, se încheagă treptat într-un veritabil eseu filozofic. A doua parte, situată la șaisprezece ani înaintea primeia, adoptă forma unei narațiuni la persoana I. Protagonistul monologului (și, în același timp, naratorul) este un individ mizantrop și cinic de 40 de ani, fără nume, cunoscut ca "omul din subterană". El singur se caraterizează cu următoarele epitete: bolnav, rău, lipsit de farmec, vanitos, suspicios, supărăcios, însă precizează că boala, durerea și singurătatea i-au șlefuit luciditatea gândirii
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
din această perioadă a fost spectacolul "Mașinăria Cehov" după piesa lui Matei Vișniec - prima colaborare internațională a teatrului cu compania de teatru Les Oiseaux de Passage din Die, Franța. Regizorul Nugzar Lordkipanidze din Georgia vine la TEI să monteze spectacolul "Mizantropul" după Labiche. Interesul TEI față de problemele sociale, reflectate în dramaturgia modernă națională și internațională, se materializează în montarea spectacolelor "Un orb și o oarbă pe culmile Caucazului", "Oameni ai nimănui", "Stopped EU.ro.PA!", "Chip de foc". Unul dintre cele
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
în epoca victoriană. „"Sartor Resartus"” poate fi văzut atât ca o continuare a satirelor haotice și sceptice ale lui Jonathan Swift sau Laurence Sterne, cât și ca o enunțare a unui nou punct de vedere asupra valorilor. Găsind lumea goală, mizantropul profesor-narator al lui Carlyle descoperă necesitatea unei revoluții a spiritului. Într-un sens, această soluție este în concordanță cu credința romantică în revoluție, individualism și pasiune, dar în alt sens este o soluție privată și nihilistă la problemele vieții moderne
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru. Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt "Cloșca", în "Procesul lui Horia" (1967), "Serebreakov", în "Unchiul Vanea" (1983), "Polonius", în "Hamlet" (1985), "Oronte", în "Mizantropul" (1989), "Corifeu", în "Antigona" (1993), "Ferapont", în "Trei surori" (1995), "Senecus", în "Caligula" (1996), și "Muhoiarov Ivan Matveevici", în "Oblomov" (2003). Câteva dintre filmele în care a jucat sunt: "Furtuna", "Neamul Șoimărestilor", "Haiducii", "Răscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Păcală", "Ion
Ion Besoiu () [Corola-website/Science/308430_a_309759]
-
din lume. În 1992 regizorul a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze "Mult zgomot pentru nimic", de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un eveniment al stagiunii". Alexandru Darie a regizat în SUA la Performing Arts Centre, New-York "Mizantropul", de Moliere și "Cabala bigoților", de Mihail Bulgakov. În 1992 s-a angajat regizor artistic la Teatrul Bulandra. În 1994 a continuat seria spectacolelor Shakespeare cu "Poveste de iarnă", care a avut un mare succes la Globe Theatre Tokio și
Alexandru Darie () [Corola-website/Science/297609_a_298938]
-
90, scena black metalului din Norvegia a ajuns la apogeu, dezvoltând un nou stil distinct, stil care avea să devină originalul gen de black metal. Membrii acesteia erau mari opozanți ai creștinismului și ai celorlalte religii, și se prezentau drept mizantropi, respectiv adepți ai Diavolului care doreau să răspândească ura, durerea și răul. Totuși, unele formații (care nu s-au intitulat niciodată „black metal” pentru că nu aveau legături cu satanismul) cântau despre mitologie și despre perioada pre-creștină a scandinaviei. În 1992
National Socialist black metal () [Corola-website/Science/329888_a_331217]
-
un inovator: comedia sa conține un prolog rostit de un zeu sau de un personaj alegoric, este curentă împărțirea în cinci acte, personajele sunt exponentele galeriei umane contemporane, folosirea monometriei, clișeele tipologice sunt păstrate (curtezana, tânărul de origine nobilă, tatăl mizantrop, sclavul iscusit etc.), însă fixările sunt mai subtile, comicul de caracter este predominant, dragostea constituie subiectul, dar există mai puțină licențiozitate, sunt frecvente formulările sentențioase, se remarcă un conținut etic. Acțiunea se petrece la File, în apropierea Atenei. Prologul este
Menandru () [Corola-website/Science/314953_a_316282]
-
dar a fost publicat abia în 1987, după descoperirea sa de către Piero Gondolo della Riva. La baza romanului a stat viața lui Johann Salvator de Habsburg-Toscana, fratele mai mic al arhiducelui Ludwig Salvator de Austria. Opera prezintă viața unui anarhist mizantrop care trăiește izolat pe o insulă. Într-o zi, pe insula respectivă eșuează o navă, ai cărei pasageri îl recunosc drept șef. Manuscrisul original a fost modificat de Michel Verne, fiul autorului, noua versiune fiind publicată în 1909 (după moartea
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
s-a făcut frică. Sosirea ei în cameră a făcut ca spaima să i se accentueze. Femeia i-a spus în acea seară că a venit la întâlnirea din prima zi dintr-un sentiment de milă față de medicul orgolios și mizantrop, temându-se că astfel i-ar distruge încrederea în sine. Cei doi s-au iubit în acea noapte „ca niciodată, cu bucurie și cu teamă în același timp”. Reîntoarcerea celor doi la București aduce și fatala lor despărțire. Asistenta medicală
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
fertilă experiență e cea de cronicar la revista Viața românească, începând cu 1931, revista fiind coordonată de criticul Garabet Ibrăileanu. Din 1931 devine profesor definitiv de literatură română. În 1933 va inaugura în "Adevărul literar și artistic" rubrica celebră "Cronica mizantropului", care va da titlul cărții de eseuri. Devine în 1936 doctor în litere la Universitatea din Iași cu o teză despre "Avatarii faraonului Tla", o nuvelă postumă a lui Mihai Eminescu, descoperită și pusă în valoare pentru prima dată de
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
de mobilier real, un scrin de culoare neagră, pe care l-a cumpărat dintr-un talcioc și în care a descoperit arhiva unei familii. A mai scris versuri, "Lauda lucrurilor"; teatru, "Șun, mit mongol"; note de călătorie; publicistică, iar "Cronicile mizantropului" au devenit brusc, după 1947, "Cronicile optimistului". Intelectual cu idei mai curând de stânga, dar care în timpul dictaturii regelui Carol al doilea publica în "Revista Fundațiilor Regale" ode ditirambice la adresa monarhului, G. Călinescu a aderat, încă de la sfârșitul lui 1944
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
Thoreau s-a văzut înglodat în datorii. Până la urmă, cei doi aveau să se împace parțial, cu toate ca Thoreau l-a acuzat pe Emerson că a deviat de la filozofia sa inițială, în timp ce Emerson a început să-l considere pe Thoreau un mizantrop. Apologia lui Thoreau realizată de Emerson s-a datorat probabil reputației proaste pe care Thoreau o avea în secolul al XIX-lea. Emerson a căpătat reputația de scriitor greoi și abstract, care cu toate acestea atrăgea un număr mare de
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
Enigma Otiliei” de George Călinescu, din „Rusoaica” de Gib Mihăescu sau din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Semnătura lui George Călinescu era întâlnită frecvent în paginile publicației, la sfârșitul unor cronici literare, iar în 12 februarie 1933 criticul inaugura rubrica „Cronica mizantropului”. Foarte apreciate de public erau și tabletele lui Tudor Arghezi. Vânzările ziarului se situau la 185.565 de exemplare pe ediție în anul 2000, din care circa 77% erau abonamente, fiind în acea perioadă cel mai bine vândut ziar din
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
Jup. E nevoie de răbdarea întregului grup pentru a-i reda calitățile umane, căci pe Ayrton - un om fără credință și lege - nu îl schimbă solitudinea, ci contactul plin de iubire cu grupul de coloniști. Ultimul personaj evocat, căpitanul Nemo, mizantrop înveninat care își petrece ultimele zile din viață pe "Nautilus" și a cărui retragere de lume este deranjată de sosirea coloniștilot. Energia acestora, solidaritatea dintre ei îl conving în cele din urmă să se împace cu omenirea. Jules Verne dezvoltă
Insula misterioasă () [Corola-website/Science/318396_a_319725]
-
să răspândească genul prin crimele și controversele în care vor fi implicați, în special incendierea bisericilor și prin omucideri. Totalitatea reprezentanților erau mari opozanți ai creștinismului și ai religiilor organizate. În interviurile de la începutul anilor '90, majoritatea se caracterizau drept mizantropi, sataniști care doreau să răspândească ura, durerea și răul. Întrebat de ce afirmațiile au fost date exact mass-mediei, Ihsahn, liderul formației Emperor a declarat că acestea aveau ca scop "„"raspandirea fricii printre oameni” și să demonstreze că societatea avea "„"inamici”. În
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
Bisericii Sataniste King Diamond, pe care Michael Moynihan l-a descris drept „unul din puținii artiști din perioadă metalului satanic al anilor 80 care nu a fost doar un prefacut”. În tarziul anilor 1990, majoritatea adepților genului se caracterizau drept mizantropi și sataniști care doreau să răspândească ura, durerea și răul. Euronymous era o figură cheie din spatele ideologiei. Aceștia au atacat Biserica Satanistă din cauza orientărilor spre „libertate și dragoste față de viață”. Satanismul teist pe care-l susțineau era doar un creștinism
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
20. Masca 21. Grădina secretă 22. La vânătoare de Demoni 23. Adevărul 24. Moștenitorul lui Satan 25. Oprește-te, pauză! OVA-uri: 1. Negruța fuge Episoade: 1. Gloria Ecbatanei 2. Paisprezece ani: Prima bătălie 3. Cavalerul în negru 4. Tacticianul mizantrop 5. Capitala Regală e în flăcări - Partea 1 6. Capitala Regală e în flăcări - Partea 2 7. Pierzând mereu, fugind - Frumoasa și Bestia 8. Eroul trădător 9. Sub mască 10. Lordul și Maestrul Fortăreței Kashan 11. Drumul spre Peshawar 12
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
legătura cu marele deportat prin scrisori, până la anul 407, când această uriașă personalitate bisericească s-a prăbușit sub povara celor mai cumplite chinuri și suferințe fizice și morale 41. Deși de temperament ascetic, Ioan n-a fost un solitar, un mizantrop. Acuzat cu răutate că ceartă, că bate și că nu e sociabil, era de fapt un păstor și un părinte comunicativ, afabil, blând, jertfelnic, devotat credincioșilor cu toată afecțiunea și capacitatea sa de a le face bine. Îi era milă
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
al doilea film de Crăciun din toate timpurile ca încasări cu 345.141.403 $, imediat în urma filmului "Singur acasă". În orașul microscopic Whoville (situat în interiorul unui fulg de zăpadă), toată lumea sărbătorește Crăciunul cu multă fericire și bucurie, cu excepția cinicului și mizantropului Grinch (Jim Carrey), care disprețuiește Craciunul și pe Whos (locuitorii din Whoville) cu mânie mare și face ocazional glume periculoase și dăunătoare pe seama lor. Ca urma, nimeni nu îl place sau îi pasă de el. Fetița Cindy Lou (Taylor Momsen
Cum a furat Grinch Crăciunul (film) () [Corola-website/Science/325723_a_327052]