314 matches
-
aici, intrând în pagină cel de-al doilea, necunoscut și neprevăzut narator. El este cel căruia îi este lăsată, spre terminare, nuvela memorialistică, printr-o scrisoare testamentară: , ŤPrietene,/ Ești compatriot și tovarăș al meu; ești cam literat; vei fi și mizantrop ca mine, o prevăd de pe acuma; așadar, nemene nu este mai capabil de a mă înțelege și a compecta începutul acestor memorii, ce eu singur nu le-am putut sfârși, viața devenindu-mi prea amară. În așteptare ca să-ți vină
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
de benzi cu teatru. Dădeam tîrcoale sistematic studioului fermecat. Picam mereu cînd becul roșu semnaliza înregistrarea. Într-o bună dimineață am dat nas în nas cu Virgil Ogășanu, pe care-l cunoscusem la premiera lui Valeriu Moisescu, de la Bulandra, cu Mizantropul. Nu m-am mai desprins de el și a înțeles curînd de ce. Am intrat, ușor clandestin, pe ușă fermecata, ca Alice în Țară Minunilor. Studioul era gol și mi se oferea cu toate secretele lui. Pe care nu le destăinui
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
Nu poate fi o întîmplare faptul că eroii povestirilor apartinîndu-le celor mai importanți scriitori ai secolului (nu doar în America) parcurg experiențe tragice, sînt imigranți măcinați de neliniștea noului început, temători și adeseori sortiți să eșueze, ori înși singuratici și mizantropi, timizi și păguboși. Personajul lui Malamud e un evreu-german care se chinuie să își ia viața de la capăt în Nouă Lume, stingherit de incompetență să lingvistică, poticnindu-se în detaliile noii sale existente la fel de stingher și de neputincios cum se
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
cîtă vreme autorul, o dată focul vărsat, cum se spune, ne oferă nu niște pamflete avînd în colimator personaje istorice bine știute, ci un bestiariu, colcăind de patimi animalice și foșgăind de gîngănii morale dincolo de mode și timp. Arghezi e un mizantrop sarcastic. Tabletele alcătuiesc un molitvenic sui-generis, voind parcă a scoate (la iveală!) tot răul din lume. Merită să citez cîteva astfel de molitve expresive și actuale. Despre un parvenit denunțat public că a lipsit statul de cîteva milioane: "Era să
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-am fost asistent la catedra de la Facultatea de Litere din București, G. Călinescu mi s-a părut un om puțin sociabil. Mai mult, la epoca de atunci, îl credeam și mizantrop. Peste un număr de ani însă, întâmplându-se să ajung a lucra din nou sub conducerea sa, de astă dată la Institutul de istorie literară și folclor al Academiei, într-un colectiv restrâns de cercetători, constituit mai ales din elemente
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Nicolae Manolescu Într-o spirituală Cronică a mizantropului de pe vremuri, G. Călinescu ironiza pretențiile pe care scriitorul român le avea față de criticul literar. Acesta din urmă trebuia să fie, în ochii scriitorului, un fel de slujitor necondiționat și devotat, făcîndu-i mereu pe plac, gîdilîndu-l în tălpi și, la
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
trebuie, îți arunci în aer orice credibilitate. De ce e nevoie de o teorie a valahului avid de îmbogățire atunci cînd există texte evidente de compromis, în cazul Arghezi. Astfel de texte ne îndreptățesc să-l catalogăm pe Gheorghe Grigurcu drept mizantrop (un caz clasic), decît revizionist serios. Grigurcu a luptat pentru un adevăr din care nu a mai rămas prea mare lucru. Uitarea este firească, iar scriitorii (în viață) pe care îi acuză sînt ușor de atacat și în noua lor
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
idolii mei literari este Dickens, care e și ironic și afectiv până la sentimentalism în unele laturi ale operei lui. Nu obiectez deloc la caracterizarea "romancier comic afectuos." "Compasiune" e poate mai aproape ca termen. Nu mă cred un romancier satiric, mizantrop dezlănțuit, și cu atât mai puțin tragic. În ultimele mele romane mai ales, punctul de vedere ironic al autorului implicit la adresa narațiunii e dublat de o atitudine mai caldă ("tandră", cum ziceați) față de personaje. Nice Work e un roman de
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
nu doar de un lucru legitim, ci de o datorie sacră". Pot anticipa cu ușurință reacțiile cititorilor. Este, de altfel, și singura modalitate de a prezenta adecvat această carte. În primul rînd veți rîde foarte mult. Eco nu pozează în mizantrop; nu este un ironic acid, incomod, ci, mai curînd un comic profesionist (multe poante sînt seinfeldiene, cu mult înainte ca serialul să fi existat). Iată spre exemplu cîteva indicații pentru tinerii indieni americani care vor să parvină prin intermediul filmelor western
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
în urmă a murit dramaturgul francez Moličre (pseudonimul lui Jean Baptiste Poquelin). A făcut din teatru o școală a moravurilor și o tribună de dezbatere a problemelor actualității, ridiculizând în comediile sale corupția, pedantismul nobilimii și intransigența excesivă („Don Juan“, „Mizantropul“), ipocrizia religioasă („Tartuffe“), lăcomia de bani a burgheziei („Avarul“), parvenitismul („Burghezul gentilom“), concepțiile despre căsătorie și familie („Școala nevestelor“) sau ignoranța medicilor („Bolnavul închipuit“). Marți, 18 februarie Ernst Mach Acum 165 de ani s-a născut fizicianul și filosoful austriac
Agenda2003-7-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280695_a_282024]
-
Piatră Neamț și a Teatrului din Oradea. Ca actor a colaborat ca actor cu Teatrul Metropolis, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul Mască, dar și cu teatre din spațiul independent precum Teatrul Act. În prezent joacă în spectacolul „Mizantropul” în regia lui Alexandru Mazgareanu, la Teatrul Nottara. Bogdan Talasman este Bazu, bărbatul bogat, pentru care totul, inclusiv dragostea, se măsoară în bani. Actor de teatru și film („Mojo, o poveste cu gangster“, „Hotelul dintre lumi“, „Visul unei nopți de
PREMIERA la Teatrul Elisabeta: Harca se intoarce [Corola-blog/BlogPost/92591_a_93883]
-
fost zile Viața-mi trimitea sentințe. Cutezam să cred,în vise, Să-mi trimit ruga la cer, Speranțele veneau ucise Mă simțeam un temnicer. Curgeau zilele ca apa, Prindeam rar câte un strop, Viața mă privea mioapă, Mă credea un mizantrop. Cu greu am furat o rază , Era lumina din speranță, Dorința ne stătea de pază, Ca un reflex de eleganță. S-au întâlnit trăirile apuse, Ce-au tresărit la fiece sărut, Se-nfiripau iubirile repuse În locul clipelor ce au durut
TU EȘTI VISUL MEU DE-O VIAȚĂ de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384302_a_385631]
-
2h 15min fără pauză / De toate pentru toți 20.30 Teatrul Odeon, Sala Mare - Domnișoara Iulia de August Strindberg, regia Felix Alexa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 1h 40min fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 21.30 Opera Națională București - Mizantropul de Molière, regia Gábor Tompa, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași - 2h cu pauză / De toate pentru toți 22.20 Radio România Cultural - Domnișoara Iulia de August Strindberg, traducere de Viorel Vizureanu, adaptare radiofonică de Costin Tuchilă, regia artistică Liviu Lucaci
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
ascunde o altă semnificație. Un june de familie bună, înstărit, cu maniere alese, Calimachi, se vede smuls din albia prevăzută datorită unui concurs de împrejurări. El înregistrează, mai curând ca o premoniție, situarea în vecinătate a unui bătrân, Jiquidi, maniac, mizantrop, de o aroganță ce lezează pe cei din jur. De când l-a zărit fugar, fără să schimbe între ei un cuvânt, programul său de existență intră într-o precipitație, e invadat de o vrajă, care-l subjugă fără consimțământul său
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
de un volum impresionant de informații bibliografice, inclusiv de publicațiile apărute în România. Cu totul remarcabil însă prin detaliile foarte personalizate și inedite pe care le conține mi s-a părut primul capitol al acestei ample biografii, "Întîlniri cu un mizantrop prietenos". Întîmplarea face să fi citit cartea lui Bernd Mattheus, publicată la Metthes & Seitz în paralel cu volumul Irinei Mavrodin, Cioran sau Marele Joc , apărut la Editura Institutului Cultural Român. Ultimul capitol al excelentului eseu bilingv al Irinei Mavrodin se
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
fac figura unor apucați care, în ciuda genialității lor naturale, sunt încăpățînați ca niște copii. Și orgolioși ca niște tauri. Impulsivul Wittgenstein se repede cu vătraiul la Popper într-un moment cînd, în cursul unei discuții în contradictoriu, își pierde răbdarea. Mizantropul Schopenhauer își insultă cîinele țipînd la el cu ură: "Ființă omenească ce ești!", iar Charles Pierce, nemulțumit că William James i-a preluat termenul de "pragmatism", inventează vocabula "pragmaticism", pe care o consideră suficient de urîtă și respingătoare ca nimeni
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
canoanele de mult stabilite pot fi complet răsturnate. Revelator deopotrivă al ideilor primite, corpul poate fi un obstacol în calea receptării adecvate sau un perturbator al înțelegerii. Cum scriu despre corp un critic sau un poet, un îndrăgostit sau un mizantrop, un priapic sau un ascet, un narcisist sau un eisoprofob (cel ce se teme de oglindă)? Unde se despart aceștia - în scris sau în corp - și ce degajă literar această diferență?" (pag. 272) Iată, expusă - în mod excepțional - sintetic, adevărata
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
coral/ ghețari acizi în piele/ femeile sunt niște hoteluri albe/ unde bărbații dorm cu embrioni în coapse/ camera frigorifică îi așteaptă pe toți." (p. 169) Poemele Ruxandrei Cesereanu din volumul Coma par a fi opera unui bătrân înțelept, dar cam mizantrop. Sunt spuse pe șleau multe dintre spaimele și obsesiile condiției umane din acest dement început de mileniu trei, fără însă ca prin aceasta cititorul să se simtă atins de mari revelații estetice sau existențiale. Mă tem că poeta Ruxandra Cesereanu
Spleen-ul cerebral by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8143_a_9468]
-
Alex Goldiș Nu cred că există, în spațiul românesc de după 1990, un mizantrop mai iubit de public decât Octavian Paler. Sigur că moraliști ai societății românești de tranziție avem destui - de la jurnaliști precum Cristian Tudor Popescu până la eseiști precum Andrei Pleșu sau Gabriel Liiceanu. Ei mizează, însă, în denunțarea românismelor de tot soiul
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
cel care lipsește. Missing file Retrieve last version Eu sunt eroarea Eu sunt povestitorul Eu sunt vocea din computer De pe bandă de aici ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... Stăpânul unui ghiveci Regele preriei Mare maestru al țevilor sparte și al evadărilor spectaculoase Gurmand Neîndrăgostit adult mizantrop cinic muribund Muribund? Iată un indiciu Aproape romantic Aproape verosimil aproape ești aproape Salut! Eu sunt Alex. Mama a locuit cu Alex aproape până când s-a îmbolnăvit. După care s-a mutat în Intrarea Vâlcului. O paragină de casă, moștenire
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus, mizantropi. Așadar, nu atât Moličre, cât, precumpănitor, moraliștii francezi sunt adevărații ascendenți ai lui Caragiale. Dar, dacă autorul Scrisorii pierdute era, prin structură sufletească, scepticul prin excelență, moralistul neîncrezător în virtutea omenească, Lovinescu era, în schimb, convins de evoluția ulterioară normală a
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
în regnul atît de sobru al criticii, speciei pe care, în poezie, Arghezi o botezase creion. Am găsit, prin vrafurile de cărți pensionate (și de-asta, mai simpatice) de pe Academiei, cutia cu creioane cu două sertare a lui Călinescu, cronicile mizantropului și cele rebotezate, ale optimistului, unite într-o carte cu al doilea titlu, din '64, de la Editura pentru literatură. Era (vezi Nicolae Balotă, Caietul albastru) un an semnificativ pentru critică, acesta în care Călinescu își publică lucrări de peisagistică. Priviri
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
de marmură al Athenei, autentic grecesc, și mă irită posibilitatea ca cineva să strice această ordine. Gîndesc viața ca un interior de piramidă hermetic sigilat și chipurile scumpe din jurul meu împietrite ca simulacrele de pe sarcofage." Iubirea de lucruri a unui mizantrop, și spaimele abia inhibate ale unui optimist lucid.
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
cras. Iar exemplul predilect pe care filozoful nu obosea să-l dea în această privință, pomenindu-l ca pe un avertisment menit a spori luciditatea noastră critică, era Schopenhauer. Cum s-a putut ca spiritul acesta cinic, idealistul acesta întîrziat, mizantrop și pe deasupra pesimist, spiritul acesta pătruns de cețurile orientale ale opticii budiste, cum a putut tocmai el să devină la noi unul din cei mai invocați filozofi occidentali? Explicația lui Noica era una de bun simț: concursul împrejurărilor îl favorizaseră
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
am fost comparat cu nume ilustre ale literaturii contemporane... Dovadă că sunt expirat! - Parcurgând paginile din Tentația risipirii și unele editoriale pe care le semnați în revista Cultura, am sesizat o radicalizare a discursului dumneavoastră. A devenit scriitorul umanist un mizantrop? - Mai mult decât mizantrop: disperat. Pur și simplu, disperat. Națiunile se pot salva, pot exista numai prin spirit. Toate câte se petrec la noi în învățământ, sănătate, cultură, politică, mă obligă să cred că, dacă mai continuăm așa, vom ajunge
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]