144 matches
-
în limba română în timpul războiului, iar după 23 august, sub Dej, atotputernicul șef al propagandei României comuniste, până târziu, după preluarea frâielor de către Ceaușescu; pe de altă parte, intelectual dedublat la sânge între dogmatismul stalinist, vehement și intolerant, și o mlădiere de suprafață, o fluiditate înșelătoare a vorbirii, un gust intrinsec pentru artele subtile, pentru ideile întortocheate, dat în vileag în clipe de neatenție sau de mare efuziune. Petru Dumitriu l-a numit «Malvolio» și a făcut din el prototipul intrigantului
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
Princepele lui Eugen Barbu. Sau, în variantă poematică, Levantul lui Cărtărescu. O specie rafinată sunt extraceptivii - încolăciți în labirintul textului lor germinativ, gata oricând să piardă legăturile cu realul. Vezi la Ștefan Agopian tărăgănata degustare a unei clipe eterne, cu mlădieri mătăsoase, grele, cu o oboseală distinsă - minitexte cu umbre în lumina schimbătoare a lumii și a vorbelor, prelungiri și devieri de forme și înțelesuri, într-un loc dereticat de vorbe care își ajung. Și Jehan Calvus, din Baumgartes al IIlea
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
nevoi interioare, vizualizare dificil de redat și totuși realizabila și realizată de coregrafia Valentinei de Piante-Niculae și de interpreții ei. Coregrafa, ea însăși o dansatoare cu o frumoasă plastică corporală, a reușit să le transmită și dansatorilor ei ceva din mlădierile unor feline sau ale unor șerpi încolăciți, forme care au caracterizat mișcările grupului sau ale câte unuia dintre interpreții desprinși din grup. Iar în final, împletirile și tresăririle conglomeratului astfel închegat s-au desfășurat pe emisiile vocale șoptite sau strigate
Pina Bausch redivivus by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5488_a_6813]
-
cu busuiocul în mâini/ Cântau după litera ta , ca heruvimii/ N-ai fost nici prima, nici ultima/ Carte a Cărților,/ Dar prin tine Ardealul - corabia de piatră a neamului - / Șiaducea aminte de Roma/ Ca de un vis depărtat/ Ascuns de mlădierea cuvintelor.”/ Cu ocazia acelei vizite la Roma a propus Papei Ioan Paul al II-lea să accepte titlul de „Membru de Onoare al Academiei Române” și, cu totul neobișnuit - pentru că în general Papilor nu li se acordă onoruri laice, Papa a
Aniversări: Eugen Simion – 80 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3687_a_5012]
-
n.r.) s-ar putea să semneze și Tratatul (de asociere cu UE - n.r.). E important! Să se îmbrace gros - și noi alături de ei - pentru că vom tremura în săptămânile și lunile care vin!". Emil Hurezeanu a adăugat: "Dar cu inteligență, cu mlădierea asta pe care o au și ei, o avem și noi... Acuma ne-am mai înțepenit un pic noi, dar ei, am observat, că au lucrat foarte bine în ultimele luni. Poate o scot la capăt!".
Moldovenii, fără vize în Europa. Avertismentul lui Hurezeanu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/34149_a_35474]
-
culc în ierburi legănate, si'n palme tâmplele-mi se razmă și nu las somnul să mă'nfrângă cu-a buruienilor mireazmă, ci lin încep să șuier cantul ce chiamă șerpii - lungi și suri. Să vie-alunecând subt frunze, cu'ncete mlădieri de ape, cu zvârcoliri de ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura sub jar, să'ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular, în care turburi ochi veghiază subt străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită încep necunoscutul cânt, ce-o să-i adune
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
sensul concret și intuitiv pe care ajunge să-l aibă cuvîntul. Fără o atare întretăiere lexicală, puterea omului de a distinge și de a nuanța ar dispărea cu totul. Ei bine, atrofierea putinței de a nuanța provoacă pierderea capacității de mlădiere a imaginației: pierdem apetența de a împărți o temă în cît mai multe părți constitutive, și ajungem să ne mișcăm în interiorul unor imagini a căror omogenitate păstoasă ne preschimbă în niște orbi ai lumii contemporane. Un om este cu atît
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
de mari viziuni romantice, nu cosmice, ci doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
este o patrie. Limba ro mână este patria mea” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, București, 1990, p. 357). În adevăr, nicăieri nu vei putea găsi o putere de Înțelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, Însoțit de mlădierile purtării, așa cum o afli la ultimul român. Acest popor unit (scria aceasta Înainte de unirea principatelor!) și ridicat prin instrucție ar fi apt să se găsească În fruntea culturii spirituale a Umanității și, ca o completare, limba sa este atât de
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
busuiocul în mâini,/ Cântau, după litera ta, cu heruvimii./ N-ai fost nici prima, nici ultima/ Carte a Cărților,/ Dar prin tine Ardealul - corabia de piatră a neamului -/ Și-aducea aminte de Roma/ Ca de un vis depărtat/ Ascuns în mlădierea cuvintelor."
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
și-adorm dorințe cântecul cântând. dar o văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire aspră ispitește zorii perdele dăruirii stau doar norii și-adormi
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]
-
Amara se lăsase pe micul spătar. Vălul se coborâse, dezvăluindu-i chipul de alabastru, care părea Încă și mai palid În lumina lunii. Trupul ei Înclinat transpărea sub țesătura ușoară a veșmântului cu o plinătate nebănuită. Dante era fascinat de mlădierea șoldurilor ei, de gambele lungi și nervoase, de gura Întredeschisă, În care o picătură de salivă lucea slab la colțul buzelor. Dante Își trase brusc Înapoi mâna ce urcase către femeie. Era suficientă o imagine trupească pentru a da peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era mai degrabă rezultatul mizantropiei și al fricii. Și iată, acum, și puțin masochism. Și în fond, la ce bun să trăiești? Contesa văzu în oglindă un colț din veșmântul negru al Maicii Tereza. Fugi la geam: doar o ușoară mlădiere a tufelor de trandafiri. I se păruse. Dar această părere îi aduse aminte Contesei de drumul pe care o pornise, de responsabilitatea pe care o avea față de acest suflet, de misionariatul care nu face diferențe între oameni. Amintirea Maicii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
între caracterul ei filosofic de atunci și de acum. Îndepărtarea poeziei de filosofie nu implică pierderea apetitului ei metafizic, cid oar satisfacerea lui prin mijloace diferite.La fel, modelarea filosofiei de către poezie nu provoacă dispariția efortului de riguroasă abstractizare, ci mlădierea și extinderea lui asupra unor domenii până atunci evitate. Există o relație de suprafață, manifestată în filosofie prin prezența metaforelor, iar în poezie, prin cultivarea expresă a ideilor și o relație de adâncime, de permanențe subiacente și implicații tacite. Am
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
stropul sfânt de mir Și noaptea mi-ești ispita, spre pierzare. Ești oază mea de calm și cea de fericire Când tot ce vreau îmi dai în clipa de iubire. **** Seninul tău din ochi și-a buzelor roșeața, Și dulcea mlădiere a trupului în mers Ești mărul copt din ram, bun de cules, Nerăbdător eu sunt să gust a ta dulceața. Te-înconjur cu privirea să nu mai ai scăpare Din frăgezimea ta eu foamea mi-o astâmpăr Cum fericirea nu
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
cu pâlpâirea fierbinte de har, dezleagă amurgul din ieslea de lumină a sufletului, dăruind Neamului, nemurire. Privirea lui îmbrățișată în sărutul de izbăvire, ce stă presimțire în ascunsul de taină serafic, cerne mierea de mir din strunele Cuvântului înflorit în mlădierea Dorului Sfânt. Lacrima lui zăvorâtă în făclii de lumină a cuprins cerul ferecat de mireasma celor cuminecați în iubire. Șoapta lui, stăruința cea neînțeleasă în cugetul desprins din răscolul de slavă, scânteie-n făptura plină de râvna învăpăiată a flăcărilor
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
cu o anti-poveste, aceea a lui Shrek, si o parodie, aceea a lui Megamind. Ulița copilăriei s-a transformat în așteptările din aeroporturi, între două avioane. „E o umila și neștiuta ulița de margine de târg. Nu răsfăța ochiul cu mlădieri de rău gătite-n salturi de verdeață și nici nu ispitește pasul cu caldarâm sonor. E firava și goală.” Cât de exacte sunt acum prețurile din duty-free? Probabil nu voi putea înțelege niciodată cât de mic a devenit Pământul, ”o
CĂLĂTORIA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349137_a_350466]
-
pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele că-și aduna, / Cu brâu lat se încingea, / Mijlocelul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
semnelor lui ș, ț, z etc. În toate genurile în care a scris, Alecsandri a fost un deschizător de drumuri. Cu Alecsandri se începe literatura noastră modernă. A adus o contribuție fundamentală la crearea limbajului poetic, la îmbogățirea lui, la mlădierea expresiei după cerințele ritmului. Aduce noutăți în mijloacele compoziției, în structura versului, în ritm, rimă, în desfășurarea acțiunii pieselor de teatru, în punerea în scenă. A valorificat din plin specii dramatice populare, cântecelul comic, monologul, feeria, suita de tablouri etc.
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
între caracterul ei filosofic de atunci și de acum. Îndepărtarea poeziei de filosofie nu implică pierderea apetitului ei metafizic, cid oar satisfacerea lui prin mijloace diferite.La fel, modelarea filosofiei de către poezie nu provoacă dispariția efortului de riguroasă abstractizare, ci mlădierea și extinderea lui asupra unor domenii până atunci evitate. Există o relație de suprafață, manifestată în filosofie prin prezența metaforelor, iar în poezie, prin cultivarea expresă a ideilor și o relație de adâncime, de permanențe subiacente și implicații tacite. Am
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
CERUL... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 937 din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Plânge Cerul... Plânge Cerul După felul Omului ce-așteaptă ploaia Ca să-i stingă lui văpaia Și să-i crească-n trup puterea, Văzând holdei mlădierea. * Plânge Cerul După felul Omului ce-așteaptă jos Lacrimile lui Hristos - Mângâiere și răcoare Sufletului ce îl doare. * Plânge Cerul După felul Omului mai mult în trup, Omului mai mult în duh.... Dar mai darnic plânge Cerul Pentru prunci, că
PLÂNGE CERUL... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365155_a_366484]
-
și dintr-un respectabil farmec specific”. Spre bucuria mea, sunt și eu o privilegiată a acestui club “bettaist”, regăsindu-mă în vârful pixului autorului cu scrieri “ilisciene”, cu “suflet curat și cu simțiri senine, prietenoase”. “Pașii dânsei înaintează agale, în mlădiere de Fata Morgana autohtonă, evidențiind în scrieri memorabile simțiri vii, autoarea vine cu “un alai măreț de personaje rurale de pe întinse bărăgane. Mereu binevoitoare și optimistă, zâmbitoare larg, ca la un spectacol de comedianți, cu un stil literar limpezit în
INSOMNIILE SCRIITORULUI NICĂ D. LUPU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366147_a_367476]
-
știut de la prima notă că e prea mult pentru mine când sămânța ta a înflorit un fluture speriat pe glezna mea l-am așteptat o viață am vrut să-i spun să stea până la primul sunet sub bagheta ta, dirijorul mlădierilor mele rece și lucid, ai fi ucis visul de-o zi într-o clipă. Am vrut să-mi cresc rădăcini, să am ceva al meu dar tu ai aruncat nisipul clepsidrei să-mi fie rădăcinile aeriene prinse pe sub pielea ta
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]
-
fântânele sunt ca visele țâșnesc din ele așchii de amintiri ca izvoarele din viul pământului care spală gâturi de mierle din pădurile noastre imaginare și chiar părul tău exotic vegetal ce trece ca valurile marine prin sângele meu tu cu mlădieri de infantă ca o amforă de argilă un fel de narcotic ucigător de năucitoare te lași privită printre canaturile ușilor de un băutor de vinuri siracuze care se îneacă în fluidul amforei căruia îi plânge toamna în priviri lângă vaza
AŞCHII DE AMINTIRI CA IZVOARELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351296_a_352625]
-
Străbat spațiile care sunt ale altor visători. Nu mă opresc. Chemarea lor nu este pentru mine. Ea vine de la altcineva, de la cineva care mă atrage cu o gingășie inimaginabilă. Un sunet straniu înfioară pădurea. Frunzele ascultă, iarba ridică tonuri de mlădieri, petalele răsfrâng arome vii. O lumină străvezie străbate aerul albastru ca al dorurilor mele, sub sigiliul lunii. Apar mlădioși, mișcându- "se ca o viziune a frumuseții. El se apropie de mine privindu- "mă, străpungându-mi sufletul cu o lumină blândă
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]