78 matches
-
1886; se stinge din viață la 11 februarie 1901, la Viena.). Vestit-ultima iubită a „regelui“ / Domnului Valahimii, prințesa Maria Catargiu-Obrenovici este „singura femeie în prezența căreia Alexandru Ioan Cuza se simte el însuși“ [...]; are «trupul dumnezeiesc» (p. 242) în «forme mlădii și gesturi molcome», măsurat de Alecu / Alexandru «cu buzele» și „frământat cu palmele“, încât «îl știa pe de rost; [...] părea al unei păpuși...» (p 234); prințesa Maria Catargiu-Obrenovici, «gustând din mărul oprit, îi dăruise Domnului doi fii și, odată cu ei
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
și să prefacă visul de dragoste în zbor. Știam că niciodată nu este prea târziu ca pe-a iubirii boltă din nou vultur să fiu, iar tu o porumbiță ce-n ultima arșìță să îmi încinzi privirea cu zborul tău mlădiu. Mai este-o primăvară în care amândoi vom da deodată buzna răscolitor șuvoi spre-a săruta pământul unde-a-nceput frământul ce ne-a zvârlit în față când praf și când noroi. Vom fredona-mpreună acel cântec ciudat în care
SUNT FERMECAT ATUNCI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1455380967.html [Corola-blog/BlogPost/342609_a_343938]
-
te pierd, iubito, Risipită-ntr-un zefir 2 Se strecoară vîntul Vesel pe sub fuste Fetelor răcoarea Dîndu-le-o s-o guste Fetele bronzate Sînt mai mlădioase Mîngîiate tainic Vară peste coapse Și plutesc frumoase Crude păpădii Cu priviri sfioase Și trupuri mlădii & Tu erai ... te-am zărit de departe, Tu erai ... te-am zărit de departe, Silueta ta de liana se unduia Că aburii zilei pe o șosea Care ne unește și ne desparte Tu erai ... nu puteam să-ți confund Mersul
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
-mi place atât de mult: „ Artista Nicoleta Luca Meitoiu știe să obțină ( de la instrumentul pe care-l domină), mărturisiri și dăruiri destinate exclusiv artiștilor privilegiați. Ea a găsit numeroase fluidități de nuanță și timbru, plasticizări reflexe , rezolvate printr-un joc mlădiu, expresiv cizelat și bogat în sonorități calde” (Cotidianul Ziarul de Bacău , 8 mai 2003, Vasile Pruteanu). Spre final părea că până și degetele-i obosiseră, însă exercițiul, dexteritatea și musculatura dezvoltată în acest sens, a apărut cu acel „ceva” în
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1402055230.html [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
în clocot și ne scaldă Sângele de azi pe mâine, Tu din ce în ce mai caldă... Precum roua de pe muguri, Precum apa din izvoare, Precum jarul ars pe ruguri, Precum dorul care doare, Precum colțu-n bob sub pluguri, Precum fluturele-n floare Te mlădii și îți înstruguri Mărțișoare-n țâțișoare... Referință Bibliografică: Mărțișoare, mărțișoare - grupaj liric dedicat Zilei de 1 Martie / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Martisoare_martisoare_romeo_tarhon_1393581818.html [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
legănat``...(Gândul luminează). Ceva mitic plutește în atmosfera în care eul se pierde, curge în cântecul naturii, amintind de versurile scrise de Lucian Blaga sau Nicolae Labiș. Toamna vine gradat ``Cu gând de umbră plumbuind grădina`` păstrează ``frunzișul sonor``, ``livada mlădie``, marcând locurile... ``pâlpâind grămezi de frunze se ivesc``. Lia Ruse are simțul esteticului dezvoltat în metafore ce sugerează coloristica autumnală -cuvântul ``pâlpâind``- are efect vizual ce reliefează simfonia de culori;... epitetul plastic ``scămoasă e lumina`` accentuează atmosfera liniștită ( Septembrie coboară
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1421858759.html [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
îmbib de mirosul proaspăt al hainelor tale, De mirosul tinereții tale, Pe care o râvnesc ca pe o grădină, Unde eu sunt stăpânul. Grădina mea cu izvoare fermecate, Cu pomii încărcați de fructele în pârgă, în floare, în muguri... Te mlădii ca o trestie mirositoare, învăluită în hlamida pletelor tale cu miresme de nard și aloe. Cât de visător vin la grădina mea ! Vin cu pletele în vânt, Alergând mai repede decât elanii, Aduc ferbințimea soarelui, Suflarea curată a mioarelor, Mireasma
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
și de neliniștitoare, Încât Antonio se simțea amețit. Fetele cu tricouri albe se adunară În cerc, umăr la umăr, strigând - către podea sau poate pentru a se Îmbărbăta: — Luptă! Luptă! Luptă și vom reuși. Dintre ele, Valentina era cea mai mlădie, iar la zdruncinăturile acelea marțiale se clătină. Iapa luă mingea și se așeză din nou dincolo de linia de fund. Aruncă o altă privire criminală adversarelor - de fapt, chiar Valentinei, pentru a o intimida. — A, scorpie scârboasă, ai două crăcane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu lucrul mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat, de aceea va trezi și interesul altui bărbat, ce o siluiește, pentru că știe că altfel nu poate accede la inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Robert părăsi casa magicianului mergând în neștire pe aleia parcului cu tei. Tot gândindu-se la Roberta, aproape că alerga pe aleile nesfârșite ale parcului, când auzi un tropot de cal. Printre arborii cu scoarță argintie, văzu o nălucă albă, mlădie, care înainta spre el. Dar se trezi când îi vorbi o fată vie: -Robert iubitul meu, știam că ești aici, vrând să ne întâlnim trimiși de Dumnezeu. Robert îngenunche în fața ei ca la o mirifică icoană, declarându-și dragoste reciproc
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
observat sala și ar fi notat cu siguranță o singură impresie, care rezuma absolut tot: urâțenia. Urâțenia cuvintelor, urâțenia gândurilor, urâțenia minciunii împărtășite. Extraordinara urâțenie a acelui tânăr chip feminin aplecat spre urechea cineastului, a acelui trup tânăr, lung și mlădiu, arcuit de ipocrizia cuvintelor pe care bărbatul le asculta cu o indulgență paternă. Urâțenia tuturor acelor chipuri și trupuri lustruite parcă de discuție și frecându-se unele de altele, în plăcuta căldură a clanului. Nesfârșita urâțenie a acelei Franțe. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sunt, mai curate... Și-acum, deschide bine ușa-n lături, că vine, Vine iute o zână fără seamăn... Zâmbind să-i ieși în cale, slăvitei caracatiți! Nu, n-o primesc, afară... dar, prea târziu, Căci vulpea cea șireată și șarpele mlădiu Dau ușa la perete... și sute de ventuze Se prind în rotocoale, pe umeri, peste buze... Vai, ce rece-mbrățișare! Cum mi se frânge trupul!... Așaaa... sunt deznădejdea! Acum apare lupul!... El pe chenarul ușii cu ochi de foc se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat de o fată mlădie ca o trestie care-i aruncă pe umeri o haină și pleacă împreună cu el, iar dansatorul care ne încîntase atîta se îndreaptă spre grupul nostru. Îl înconjurăm cu bucurie și îi strîngem cu căldură degetele lungi și suple. Ajungînd în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
într-o senzual-cerebrală iubire. O îmbrățișare în care jubilația nu perturbă, decât arareori, limpezimea privirii intense, iscoditoare. Patosul, ținând de fibra adâncă a acestui temperament, e stăpânit de un, câteodată poate inaparent, dar perceptibil simț al măsurii. O aură de mlădie erudiție conferă distincție demersului cărturăresc al Elvirei Sorohan, demers în care aplombul argumentației își păstrează, în turul de forță al speculației, prospețimea. Așa, în Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004), ca și în alte contribuții importante pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în curtea de la Bârlad, amfitrioana fiind, desigur, coana Mia. Sau când veneați d.voastră la Cârțișoara, cu toți cei dragi, eram mult prea tânără ca să înțeleg atunci faptul acesta. Dar, iată mă văd tânără, frumoasă, cu un trupușor subțire și mlădiu, cu un șirag de cuarț la gât, fie nemăritată, studentă, fie proaspătă mămică, cu un copil adorabil lângă mine, Titel, mic, la un an și jumătate, apoi mai mare... Cred că, scriind acestea, mi s-a făcut dor de toți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
crezut că, pentru fiecare anotimp, ai să mă plătești cu o frunză, un mugure, un bulgăre de zăpadă sau cu un măr, dar te-ai făcut că nu știi, că nu pricepi - trupul ți se pierduse printre șerpi, așa de mlădie erai - și am tot așteptat dovada dragostei tale, până când m-am sălbăticit și de abia m-am aplecat să mușc din mărul tău rostogolit. Si, Doamne, m-am dezmeticit, deodată, în genunchi, tot cerându-ți iertare, căci am păcătuit din
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
-n râs și jocuri se întrec. Ascuns de munți e roșul soare Și umbrele-nserării trec. Umplând de cântec vesel casă, Din palme, ritmic, bat pe loc; Prinzând zurnaua-n mâini, mireasa S-avântă, sprintena, la joc ; Deasupra capului o salța, Mlădie, zvelta și înaltă ; Acum că vântul a pornit, Acum, oprindu-se privește, Si ochiul ei aprins sclipește Sub negre gene, ca vrăjit ; Acum se-nclină, se-nfioară, Acum sprincenele-i vorbesc, De pe covor se-nață , zboară Piciorul ei dumnezeiesc ; De-o dulce
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
a-și atenua cruzimea printr-o deschidere fantastă, printr-o alunecare în imaginar. Prezumata angoasă e absorbită de sarcasm iar sarcasmul e preluat de fluxul energiei imaginative: Fără iubire sînt numai bun/ să crească din mine absența un arbore fastuos,/ mlădiu, pînă la cer./ - Ca din inima morților?/ - Ca din inima morților! Acolo, sus/ pe ramul de vîrf te legeni tu goală, în brațe cu oul primordial, proaspăt scăpat/ din pasărea lui Char, spirituală" (Fără iubire sînt numai bun). Asemenea lui
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
subtile de liane" (Sărutarea supremă). Alice Călugăru evocă "ființă ploii mlădioase" (Ploaia) și vede șerpii "alunecînd subt frunze cu-ncete mlădieri de ape" (Șerpii). Trupul unei fete are "ritm mlădios" (M. Sadoveanu, Zînă lacului). Altă e asemuita cu "un crin mlădiu și neatins" (Gală Galaction, "Mi-e dragă Nonora!"), o a treia e "mlădioasa că nuferii" (În drumul spre păcat). Un poem dramatic al vremii, extrem de caracteristic pentru opțiunile ei estetice, Legenda funigeilor de D. Anghel și St.O. Iosif, este
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
foc și doar în răstimpuri ies ca să hrănească vitele. Câteodată două vecine se cheamă între ele. Apoi liniștea se înstăpânește iar. Zgribulind, cu bunda între umeri, de la cumătra trece drumul câte-o fetișcană. Cu palmele subsuoară, codana e fragedă și mlădie. Fără nici un rost, melancolia serii mă îndeamnă să mi-o închipui peste vreme. Fetele acestea cu boiul de jar lucesc doar o clipită ; curând se aburesc și, sub cenușa timpului, prind cocleală. La șaisprezece ani sunt agere ca mâța și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
o mână bună pentru ei. MOARTEA LUI PAN I - Pan către nimfă Cu strai de broască-n păr răsai din papură, o undă vrea să te cuprindă și nisipuri prind să fiarbă. Ca dintr-o nevăzută amforă rotundă îți verși mlădie trupul gol în iarbă. Și vâna de la tâmple îmi zvâcnește cu gușa unei leneșe șopârle ce se prăjește-n soare, mișcarea ta mi-adie murmur de izvoare. Ca pâinea caldă eu te-aș frânge, mișcarea ta mi-azvîrle clipe dulci în
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nou pe ea și strălucea, dar nu-i păsa că fetele or să se uite cu invidie. Cămașa albă cu flori mărunte, mărgeluțe și fin brodată, poale drepte, curate ca prima zăpadă, cătrința numai fir, ce o lăsa să fie mlădie ca viță de vie și se strângea pe trupul zvelt. Măcar de s-ar uita el și i-a plăcea ce vede. Zâmbi rușinată că se gândi la el. Apoi cum nu s-a uita. Își legă coda, apoi o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
o lăsăm baltă. Dar de lăsat, nu poate s-o lase, așa că acum ea e cea care se pune pe bâzâit. Uite ce, poate că nici nu-i cea mai fericită persoană din lume. Cândva a fost o zgâtie înaltă, mlădie, căreia băieții din liceu îi spuneau „Roșcata“. Când aveam nouă-zece ani, făcusem o pasiune totală pentru albumul liceului din anul promoției ei. Un timp l-am păstrat în același sertar în care îmi țineam cealaltă mare raritate, clasorul meu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]