KorAP: Find »[drukola/base=mlacă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

55 matches

Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960

singură dată pe an, eu, la fel ca ceilalți copii din sat, aveam doar pentru mine mulți bani - adică vreo 20-30 de lei, strânși cu mult timp înainte pentru 20 iulie, de Sfântul Ilie, când mergeam la târg în Dealul Mlăcii, micul capital numindu-se chiar așa: „bani de târg”. Niciodată, însă, în restul anului, nu avusesem atâția bani numai pentru mine... -------------------------------- *În memoria locuitorilor comunei Câineni, județul Vâlcea, care au avut de suferit în timpul Primului Război Mondial, Țara Loviștei fiind, la începutul

HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895

loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la latinescul vorax = lacom, gata să înghită. De la sârbi, cu folosință mai ales în vestul țării, s-a luat cuvântul ierugă, cu sensul de canal derivat, precum iazul morii. Din această sursă ne vine și mlacă sau mlaștină (mlaka). De la turci, în Oltenia și Banat, am luat cuvântul bent (bent - zăgaz), folosit și în Platforma Cotmeana a Munteniei, pentru a desemna o mică acumulare de apă, într-o zonă de pietrișuri profunde, unde nu există o

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379

slutuță era ea și Mircioaia, dar a avut noroc de bărbat bun. Numai că a ajuns-o mai târziu și pe dânsa : căpătase un fel de boală de nu-i da nimene de leac. Ieșeau dintr-însa un fel de mlaci și putrezea pe picioare. Corbici e feciorul ei. - Ho, împuțita dracului ! răcni deodată ascuțit femeia și ieși în fața babelor. Străchiind de pe toloacă, o vacă sărise șanțul cu coada arcuită pe spinare și târând lanțul prin praf. Măsurând ulița în goană

Pomana porcului by Tanasachi Marcel (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724

poate fi stabilită numai prin investigații științifice detaliate. A se compara numele Balta, Alunu, Poiana, În Răchiți, Sub Coastă, După Deal, Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
Coastă, După Deal, Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a căror proveniență din apelativele bălătruc, „bolovan mare“; iertăoi, „teren defrișat“; clejie „pămînt, proprietate a bisericii, pe care îl

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
entopicele cu sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
cu sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui compus

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126

de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii - Pe Sprâncea - Lazu lui Andrei - Lazu

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Blendeștilor - Lazu lui Irimie - Lazu Benteștilor - Lazu Scorobețeștilor - Lazu Stoicanilor - Lazu Sâieștilor - La Vărariu - La Șanț - Poiana - Higiu Poienii - La Frăgariu - Printre Căli - Secșoara pârâu - Pe Deal - La Fundu Grădinilor, arabil - La Fântâna lui Marian - La Budulăul Boltașului - Fântâna Purcariului - Mlăcile, teren comunal - După Cânepi, fânaț - În Cânepi, arabil - La Grădina de Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Merișorului - În Pârâul Poieniții - Din Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
ce ne dă iel fără muncă și fără nici-un fel de tacsă sau cost, apă rece și bună, adică apă ca de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
pe graniță între hotarul Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie, îi zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
bute cu vin și de-ale gurii fiecare ceva în traistă, la fel și arpășenii veneau cu fluierași de le zicea de joc și-și petreceau toată ziua. Serbarea asta s-a ținut în fiecare an până pe la 1900, prin Mlăci cum i se zice locului acela unde-i crucea. Atunci pădurea era aproape, spuneau bătrânii că erau numai arini și mesteceni, de nu vedeai vitele dacă nu ședeai lângă iele. Scrise de mine Matei Moraru de 84 de ani. Vă

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Corola-website/Law/194938_a_196267

Moșnița Nouă (13%), Pădureni (29%), Parța (4%), Peciu Nou (1%), Racovița (13%), Recaș (1%), Remetea Mare ( 110. ROSCI 0110 Măgurile Băiței Județul Hunedoara: Băița (2%) 111. ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci Județul Covasna: Ozun (16%), Reci (16%) 112. ROSCI 0112 Mlaca Tătarilor Județul Sibiu: Arpașu de Jos ( 113. ROSCI 0113 Mlaștina după Luncă Județul Harghita: Suseni (1%), Voșlăbeni (3%) 114. ROSCI 0114 Mlaștina Hergheliei-Obanul Mare și Peștera Movilei Județul Constanța: Mangalia (4%) 115. ROSCI 0115 Mlaștina Satchinez Județul Arad: Vinga (2

ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/194938_a_196267]
Corola-website/Law/236892_a_238221

Secusigiu(38%), Semlac(8%), Zădăreni(16%), Șeitin(11%) 107.ROSCI 0109 Lunca Timișului Județul Timiș: Belinț( 108.ROSCI 0110 Măgurile Băiței Județul Hunedoara: Băită(2%) 109.ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci Județul Covasna: Ozun(16%), Reci(16%) 110.ROSCI 0112 Mlaca Tătarilor Județul Sibiu: Arpașu de Jos( 111.ROSCI 0113 Mlaștină după Lunca Județul Harghita: Suseni( 112.ROSCI 0114 Mlaștină Hergheliei - Obanul Mare și Peșteră Movilei Județul Constantă: Mangalia(4%) 113.ROSCI 0115 Mlaștină Satchinez Județul Timiș: Biled( Județul Arad: Vinga

ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/236892_a_238221]
Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de nevertebrate: 4030 - Colias myrmidone; 1060 - Lycaena dispar; 1059 - Maculinea teleius Specii de plante: 1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel); 1381 - Dicranum viride; 1477 - Pulsatilla patens (Dediței, Sisinei) 110. ROSCI 0112 - Mlaca Tătarilor Tipuri de habitate: 7150 - Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase Specii de amfibieni și reptile: 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) 111. ROSCI 0113 - Mlaștină după Lunca Tipuri de habitate: 6410

ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/236892_a_238221]
Corola-website/Law/235664_a_236993

modifică după cum urmează: a) se abrogă pozițiile nr. 272, 278 și 302; ... b) - la poziția nr. 1, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren lot școlar, S = 13.173 mp, intravilan; adresa: comuna Costești, satul Văratici; Vecini: N - DC Mlăci, S - Stănescu Gheorghe, Lăpădat Grigore și Roșu Petre, E - DC Mlăci, V - Roșu Petre", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "4.347 lei"; ... - la poziția nr. 167, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 1.510 m, l

HOTĂRÂRE nr. 905 din 7 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/235664_a_236993]
302; ... b) - la poziția nr. 1, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren lot școlar, S = 13.173 mp, intravilan; adresa: comuna Costești, satul Văratici; Vecini: N - DC Mlăci, S - Stănescu Gheorghe, Lăpădat Grigore și Roșu Petre, E - DC Mlăci, V - Roșu Petre", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "4.347 lei"; ... - la poziția nr. 167, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 1.510 m, l = 4 m, asfaltată; Descript: intravilan, șanțuri marginale de pământ; Adresa: comuna

HOTĂRÂRE nr. 905 din 7 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/235664_a_236993]