72 matches
-
Când le vezi mătăhoi, îți vine să le sfermi capul ca la șerpi. Deodată fârnâi glasul lui Ghiță Șchiopu, poreclit Miorcoi : - La moară, la Melinte, avea morarul un țap negru cu un măturoi de barbă, ia așa ! ținea țapul în mladă, în dosul morii. Și-și făcuse gheavolul nărav că se da lângă șandrama, se ridica în două picioare și se uita înăuntru pe fereastră. Lumea îi da câte-o mână de făină s-o lingă. Bunică-mea, Iordăchioaia, într-un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rău îl încolțea. Mergea din ce în ce mai repede. Spre răsărit se arăta soarele cu fața bucălată. Când a ajuns la Mesteacăn, a încetinit pasul și a început să caute cornul din colțul iazului. Îl știa crescut vânjos și că de jos dăduse mladă nouă, care era bună pentru resteie sau un ciomag sănătos... L-a găsit. Și-a scos cuțitul de care nu se despărțea niciodată și cu mare greu a reușit să taie o mladă voinică. A ajustat-o cu grijă și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
crescut vânjos și că de jos dăduse mladă nouă, care era bună pentru resteie sau un ciomag sănătos... L-a găsit. Și-a scos cuțitul de care nu se despărțea niciodată și cu mare greu a reușit să taie o mladă voinică. A ajustat-o cu grijă și apoi, dintr-o suflare, a fost la poarta casei lui. S-a oprit. A cercetat casa cu privire înfrigurată... „Da’ ce o fi făcând muierea? Nu s-a trezit încă?” I auzi! Animalele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Voi face întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul lor, am intrat în pădure și am început să adun găteje... Când am reușit să adun o grămăjoară potrivită, am legat-o cu un gânj făcut dintr-o mladă de carpen și umflând-o în spinare pe aici ți-i drumul. Când m-a văzut, bătrânul nu s-a putut abține să nu mă laude: Eee! Iaca că a sosit și gospodarul! Și nu s-a oprit aici ci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a așezat pe laiță, cu o răsuflare de ușurare. Nu după multă vreme a intrat și femeia. Acum să ai puțină răbdare, să fac ceva de mâncare... Am și nu am răbdare. De ce? Pentru că mi-i gândul mai mult la mlada ceea de salcâm din care să-mi fac cârjă. Întâi să mâncăm și pe urmă te-i apuca de meșterit. Dacă așa spui tu, fata tatii, așa oi face. După masă, Toaibă a ascuțit toporișca și cuțitoaia, ruginite de atâta
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fără, măcar, să vadă ce i-ar fi putut oferi, se retrase, și-și văzu de drumul său. Trecură, mulți și mulți, alții, și-i deteră, care bani, care de-ale gurii, umplându-i-se, aproape, coșul din nuiele de mladă cojite. Omul nostru de la cerșit, având un oarecare răgaz, fu cuprins de meditații. Precum văd, și astăzi, îmi merge bine. Este o zi bogată. Și, să mai îmi spună, cumnată-miu, că, a cerși, este și rușinos și ineficient. Pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o "salată de legume fierte": pusese pe foc, timp de două minute, dovlecei cu castraveți. Mi s-a părut că sânt destul de asemănători", mi-a explicat ingenuu. Și i-ați putut mînca?" întreb cu inima strânsă. "Virjil! Cum a fost mlada?" De pe fotoliu se aude vocea lui Virgil că "manjabilă". Îmi place să gătesc și, într-o bună măsură, cred că fac lucrul ăsta cu oarecare pricepere. Gătitul mă recreează și uneori pregătesc cu pasiune pentru câțiva prieteni fie un fileu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne țintuiră prin mijlocul marelui cîmp al culturii strămoșilor toți... Iară noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea aiasta să caute cugetul mlăzilor înmugurite, pe rînd, chiar în coapsele noastre de mult încercate ciolane și cărnuri și visuri că se vor porni luminări cătră încețoșate întinsuri... întîmpine rodul osîrdiei noastre și inima Ilenii și a Mariei și a Mărioarei și a Floricăi și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și ghicește / Codrul de ce-ngălbenește, / Omul de ce-mbătrânește? Codrul de zăpadă grea, / Omul de inimă rea; Codrul de zăpadă multă, / Omul de inimă ruptă."203 Tânjind la veșnicia naturii, omul percepe antitetic pulsațiile lăuntrice ale universului: "Fost-am tinerel ca mlada / Dar amu-s bătrân ca tata; Fost-am tânăr ca un brad / Dar amu îs om uitat. Pe drum merg, pe drum mă duc, / Bătrânețele m-ajung."204; "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul mă-mbătrânește; / Pământ negru m-a hrănit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ύλη, ύλα̃ „pădure, tufiș, lemn, material lemnos, substanță, sedimente, tulbureală”, magh. elő „viu”, lat. alo „a face să crească”, alb. ri „tânăr, nou, proaspăt”. Pe această bază lichidă, însemnând creșterea și rezultatul ei, au apărut forme ca: rom. leasă, mladă, brad, fald, lemn, crac; alb. lesh „lână”, lesë „leasă”, dru „copac”, sl. rs. elĭ „brad”, derevŏ „copac”, les „pădure”, klon „ram”; magh. erdő „pădure”; lat. silva „pădure, vegetație, plante”, palus, dis (mlaștină cu vegetație specifică), vgr. αλσος „crâng” etc. Prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Prezența lichidei l/r în structura formelor arată confluența în stadiile precedente ale limbilor a fr. pomme „măr”, sl. jabloko, rom. măr (lat. melus), germ. Apfel, precum și a unor forme ca rom. lud, sl. liudi, vgr. laos, germ. Leute, apoi mladă, plantă, fruct; sl. plemea, vgr. phyle, lat. tribus etc. Strugure este cuvânt românesc cu rădăcini în spațiul autohton, în cel romanic și i.-e. Recunoaștem rădăcina în rom. rug, st/ruj/an, luj/er, în lat. arrogo < ad rogo „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație românească pentru care latina oferea forme precum surgo “a se ridica, a ieși”, surus “par, pilon”, surio “a fi în călduri”; sursum “în sus”, surculus și suriculus (dim. lui surus “mladă, rămurică, mugur”) etc. Nomenclatura Vlah în înțeles de romanus sau latinus ar fi fost luat de slavi de la germani (Icr, p. 70). Ugro-Vlahia, sau Panonia, ca denumire pentru Țara Românească, este considerat de Hasdeu “o creație a muntenilor”, “un nume
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
69 Mășcătești, 57 mâl, 43 mână, 44 a mântui, 44 mânz, 134 a meni, 44 a menține, 44 mertic, 104 meserie, 135 Meseșeni, 57 mia, 134 miel, 134 mierță, 104 minte, 135 mir, 104 mire, 186 Misica, 57 Mișca, 57 mladă, 104 mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
învățase de la soldații sovietici, pe vremea când aceștia înaintau neabătut spre Berlin, mari meșteri în procesarea, fără alambic, a basamacului. Nicanor intra, în zilele de sâmbătă, în pivnița brumată la gârlici de gerurile lui făurar și, cobâlțăind balercile îngrădite cu mladă galbenă, revenea în casă, înjurând: Mamă, da' tămădăii 'măsei, de ce nu te mai înțărci odată? Ignorând interogativa prezență a lui Nicanor, care revenise din pivnița înghețată și din gerurile de afară, lelea Maranda sărea cu gura la nuroră-sa, Petronia, ocupată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și gălăgioasei mulțimi. Cineva, din rândul maselor, care nu avea nimic de pierdut, îl suprimă cu o dibace lovitură de secure. Sărmanul Stalin abia mai chelălăi, scurt și stins. Pusă pe o năsălie, împletită, pe loc și în grabă, din mlada de răchită, mirosind ațâțător a sevă, Pepenoaica luă calea Goldanei. Cei patru purtători ai ei, desemnați democratic și anume aleși, brăzdară harababura de culori a hainelor de sărbătoare, care unduia, la contactul indirect, cu rotunjimile gigantice ale Pepenoaicei, râvnită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
România în localitatea Sibiu, Str. Țiglarilor bl. B2/21, județul Sibiu. 368. Damian Costel, născut la 16 mai 1969 în localitatea Pancesti, județul Bacău, România, fiul lui Costică și Lucretia, cu domiciliul actual în Republică Cehă, Semcice 29446, Kobylnice 37, Mlada Boleslav, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, str. Alecu Russo nr. 41, bl. 41, sc. D, ap. 19, județul Bacău. 369. Medeleanu Adela, născută la 13 aprilie 1968 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Constantin și
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Budejovice - Dolni Dvoriste - Linz - Salzburg - Villach - Tarvisio - Udine - Palmanova - Mestre (Venezia) - Ravenna - Cesena - Rimini - Fano - Ancoră - Pescara - Canosa - Bari - Brindisi...Igoumenitsa - Prevenza - Messolongi - Rion - Patrai - Pyrgos - Kalamai. E 65 Ystad -...Swinoujscie - Wolin - Goleniow - Szczecin - Swiedodzin - Jelenia-Gora - Harrachov - Zelezny Brod - Turnov - Mlada - Boleslav - Praha - Jihlava - Brno - Brechlav - Bratislava - Rajka - Mosonmagyarovar - Csorna - Szombathely - Kormend - Redics - Zagreb - Karlovac - Rijeka - Split - Metkovic - Dubrovnik - Petrovac - Titograd - Bijelo Polje - Skopje - Kicevo - Ohrid - Bitolj - Niki - Vevi - Kozani - Larissa - Domokos - Lamia - Brallos - Ițea...Egion - Korintos - Tripolos - Gythion. E 75
ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140235_a_141564]
-
din România în satul Iaz nr. 12, comuna Obreja, județul Caraș-Severin. 129. Baitar Pavel, născut la 5 februarie 1957 în localitatea Budoi, județul Bihor, România, fiul lui Pavel și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 687 25 Hluk, str. Mlada nr. 809, cu ultimul domiciliu din România în satul Budoi nr. 65, comuna Popești, județul Bihor. 130. Pop Vasile, născut la 24 februarie 1963 în localitatea Beclean, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Vasile și Nastasia, cu domiciliul actual în Austria
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 72, ap. 6, județul Maramureș. 399. Baitar Maria, născută la 3 februarie 1960 în localitatea Budoi, județul Bihor, România, fiica lui Merca Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 687 25 Hluk, Mlada 809, cu ultimul domiciliu din România în satul Budoi nr. 65, comuna Popești, județul Bihor. 400. Șuba Ioan, născut la 27 septembrie 1960 în localitatea Voivozi, județul Bihor, România, fiul lui Șuba Ioan și Terezia, cu domiciliul actual în Republică
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
la nivelul puterii materiale, surprinzând caracteristici cheie ale comportamentului internațional. Un număr semnificativ de teoreticieni ai legitimității internaționale consideră că obiectul cheie al istoriei acestei problematici este noțiunea de 'scop moral' sau de 'ordine constituțională' a statului.126 După cum arată Mlada Bukovaski 127, marile revoluții în legitimitatea internațională au fost legate în principal de revoluții în structura internă a statelor, cele mai de succes fiind promovate la nivelul societății internaționale. În sociologie se apreciază că legitimarea are o importanță fundamentală pentru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
să ia în considerare acest lucru atunci când estimează efectele anumitor acțiuni. Prin urmare, deși validitatea derivă din psihologia membrilor societății, aceasta este văzută de către ceilalți actori ca element obiectiv a structurii sistemului.141 Alți autori preocupați de subiectul legitimării sunt Mlada Bukovansky 142, Ivo Daaler 143 sau Stacie Goddard 144. 1.3 Constructivism și raționalism În introducerea la numărul 50 al revistei International Organization, Peter Katzenstein, Robert Keohane și Stephen Krasner sugerau că principala axă de dezbatere din domeniul relațiilor internaționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înseamnă că ceea ce vrem și, într-un fel, cine suntem este modelat de către normele, regulile, semnificațiile și relațiile sociale pe care le întreținem cu ceilalți. Aceste realități sociale influențează comportamentul la fel de mult ca și realitățile materiale.'348 În același sens, Mlada Bukovansky 349 arată că principiile identitare creează roluri pentru state prin intermediul regulilor care guvernează interacțiunea dintre ele. În anumite circumstanțe aceste principii internaționale întăresc legitimitatea internă a regimului și conduc la formularea unor politici externe coerente. În primele zile ale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Hazard Impacts, United Nations University, Institute for Environment and Human Security, Bonn, 2005, http://www.ehs.unu.edu/file.php?id=606. Broch-Due, Vigdis, Violence and Belonging: The Quest for Identity in Post-Colonial Africa, Routledge, London and New York, 2005. Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. Burke, Peter, and Jan Stets, Identity Theory, Oxford University Press, 2009. Campbell, David, Writing Security: United States Foreign Policy and the Politics
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Aall (eds.), Leashing the Dogs of War. Conflict Management in a Divided World, United States Institute of Peace Press, Washington D.C., 2007. Brubaker, Rogers, and Frederick Cooper, "Beyond Identity" în Theory and Society 29, no. 1 (February), pp. 1-47. Bukovansky, Mlada, "American Identity and Neutral Rights from Independence to the War of 1812" în International Organization 51 (2), 1997, pp. 209-243. Burgess, Peter Taylor, "What is Human Security?" în Security Dialogue, 35, September, 2004, pp. 345-387. Burgess, Peter J (et. All
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
International Organization, 54/1, 2000, p. 4. 121 Barnett, Michael, Op. cit., p. 163. 122 Clark, Ian, Legitimacy in International Society, Oxford University Press, 2007. 123 Ibidem, p. 2. 124 Ibidem, p. 4. 125 Ibidem. 126 Reus-Smit, Christian, Op. cit. 127 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. 128 Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992, p. 9. 129 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Antet
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]