73 matches
-
în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 72, ap. 6, județul Maramureș. 399. Baitar Maria, născută la 3 februarie 1960 în localitatea Budoi, județul Bihor, România, fiica lui Merca Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 687 25 Hluk, Mlada 809, cu ultimul domiciliu din România în satul Budoi nr. 65, comuna Popești, județul Bihor. 400. Șuba Ioan, născut la 27 septembrie 1960 în localitatea Voivozi, județul Bihor, România, fiul lui Șuba Ioan și Terezia, cu domiciliul actual în Republică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
România în localitatea Sibiu, Str. Țiglarilor bl. B2/21, județul Sibiu. 368. Damian Costel, născut la 16 mai 1969 în localitatea Pancesti, județul Bacău, România, fiul lui Costică și Lucretia, cu domiciliul actual în Republică Cehă, Semcice 29446, Kobylnice 37, Mlada Boleslav, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, str. Alecu Russo nr. 41, bl. 41, sc. D, ap. 19, județul Bacău. 369. Medeleanu Adela, născută la 13 aprilie 1968 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Constantin și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Kirjastus, Tallinn, 1955; traducere din rusă de Nadežda Roose), bulgară Островът на цветята", Narodna Mladej, Sofia, 1955; traducere de Iordan Stratiev; reeditată în 1982 și 1989), poloneză ("Wyspa Kwiatów", Nasza Księgarnia, Varșovia, 1955; traducere de Rajmund Florans), cehă ("Ostrov květů", Mlada Fronta, Praga, 1956; traducere de Vlasta Balinková; reeditată în 1957), kirghiză ("Güldűű aral", Kirgizučpedggiz, Frunze, 1956; traducere de T. Kydyrov), armeană ("Ostrov cvetov", Ajpetrat, Erevan, 1956; traducere de A. Kovan), georgiană ("Ostrov Cvetov", Detjunizdat, Tbilisi, 1958; traducere de M. Ahaladze
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Chuderice. Industria consructoare de mașini, îndeosebi mașini-unelte, echipament electric, tractoare și mașini agricole, autovehicule se întâlnește în marile orașe și împrejurimile lor: Praga, Plzen (sediul firmei de autoturisme Skoda; peste 2/3 din capital aparține, în prezent, firmei germane Volkswagen), Mlada, Boleslav, Zlin,Kunovice și altele. Acizi, îngrășăminte, anvelope, celuloză și hârtie se produce la Ostrava, Praga, Zlin și Nachod. Materiale de construcții, ciment, la Beroun, Kraluv Dvur și Ostrava. Industria de prelucrare a lemnului se dezvoltă îndeosebi în Praga și
Economia Cehiei () [Corola-website/Science/305648_a_306977]
-
suferit o accidentare și a ratat începutul de sezon. El a petrecut o lună sub tratament la clinica Isokinetic în Bologna. A fost lăsat în afara echipei, pentru prima dată în 26 noiembrie 2006 de către Răzvan Lucescu, din cauza contraperformanței lui împotriva Mlada Boleslav în Cupa UEFA. În martie 2006 a primit Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu o baretă din partea președintelui României de atunci, Traian Băsescu, deoarece a făcut parte din echipa Rapidului care a obținut calificarea în sferturile Cupei
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
să apară organizații clandestine naționaliste, care aveau ca obiectiv principal eliberarea Bosniei de sub dominația austriacă. Cea mai puternică și bine organizată grupare clandestina sârbă a fost Mâna Neagră, care însă milită și pentru unirea Bosniei cu Șerbia, ca și organizația Mlada Bosna (Tânără Bosnie). La sfârșitul lunii iunie 1914, moștenitorul tronului austro-ungar, Arhiducele Franz Ferdinand, împreună cu soția sa, Sophie Chotek, au sosit într-o vizită la Sarajevo, principalul oraș al Bosniei. Ferdinand era considerat un sprijinitor al ideii „triplei monarhii” austro-ungaro-slave
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
considerat un sprijinitor al ideii „triplei monarhii” austro-ungaro-slave. Apariția unui al treilea regat slav ar fi reprezentat o amenințare politică majoră pentru Șerbia, care își arogase rolul de portdrapel al luptei de emancipare a slavilor de sud. Militanții organizației naționaliste Mlada Bosna au luat în calcul organizarea unui atentat la Sarajevo pentru uciderea arhiducelui Ferdinand. Atentatul a fost planficat de șase conspiratori. Pe 28 iunie 1914, Franz Ferdinand a sosit la Sarajevo cu trenul, la invitația generalului Oskar Potiorek, guvernatorul Bosniei
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Brno-venkov, Bruntal, Ceske Budejovice, Ceska Lipa, Cesky Krumlov, Cheb, Chomutov, Chrudim, Decin, Domazlice, Frydek-Mistek, Havlickuv, Brod, Hodonin, Hradec Kralove, Jablonec nad Nisou, Jesenik, Jicin, Jihlava, Jindrichuv Hradec, Karlovy Vary, Karvina, Kladno, Klatovy, Kolin, Kromeriz, Kutna Hora, Liberec, Litomerice, Louny, Melnik, Mlada, Boleslav, Most, Nachod, Novy Jicin, Nymburk, Olomouc, Opava, Ostrava, Pardubice, Pelhrimov,Pisek,Plzen,Plzen-jih, Plzen-sever, Prachatice, Praga, Praga-vychod, Praga-Zapad, Prerov, Pribram, Prostejov, Rakovnik, Rokykany, Rychnov nad Kneznou, Semily, Sokolov, Strakonice, Sumperk, Svitavy,Tabor, Tachov, Teplice, Trutnov, Trebic, Uherske Hradiste, Usti
Politica Cehiei () [Corola-website/Science/319557_a_320886]
-
văzută ca fiind tendențioasă și de puțină încredere, iar unii cercetători cred că afirmația a fost făcută cu intenții rele. Este posibil ca în această afirmație, Cosmas să se fi referit la diferența de vârstă dintre Dobrawa și sora ei, Mlada. Diferența i-ar fi dat un motiv să o vadă pe Dobrawa ca fiind "bătrână". De asemenea, este dovedit că istoricul o confundă pe Dobrawa cu cea de-a doua soție a lui Mieszko I, Oda, care la timpul căsătoriei
Dobrawa a Boemiei () [Corola-website/Science/327762_a_329091]
-
cu modul în care a intrat în posesia acestei fabuloase corespondențe, a unor albume fotografice (cartea este și un asemenea album de familie!), între rânduri tesându-se povestea unei familii din care face parte, ilustra și care a dăruit mai departe mlade literaturii noastre - vezi Dinu și Monica Pillat. Mai cu seamă, în aceste pagini înlocuind vreo seaca notă asupra ediției, aflăm date esențiale privind viața poetului, operă lui, împrejurările în care a putut vedea lumină tiparului ediția în șapte volume - plănuita
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
-al X-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; situl din „grădina lui Pascal” conține urme din secolele al VIII-lea e.n., al IX-lea-al X-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; în situl de la „Mlada” (1,5 km sud-vest de satul Băiceni) conține așezări din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. și secolele al III-lea-I î.e.n.; situl de la „Siliște” (nord-nord-vest de satul Băiceni) cuprinde așezări din secolele al II-lea-al
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
la nivelul puterii materiale, surprinzând caracteristici cheie ale comportamentului internațional. Un număr semnificativ de teoreticieni ai legitimității internaționale consideră că obiectul cheie al istoriei acestei problematici este noțiunea de 'scop moral' sau de 'ordine constituțională' a statului.126 După cum arată Mlada Bukovaski 127, marile revoluții în legitimitatea internațională au fost legate în principal de revoluții în structura internă a statelor, cele mai de succes fiind promovate la nivelul societății internaționale. În sociologie se apreciază că legitimarea are o importanță fundamentală pentru
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
să ia în considerare acest lucru atunci când estimează efectele anumitor acțiuni. Prin urmare, deși validitatea derivă din psihologia membrilor societății, aceasta este văzută de către ceilalți actori ca element obiectiv a structurii sistemului.141 Alți autori preocupați de subiectul legitimării sunt Mlada Bukovansky 142, Ivo Daaler 143 sau Stacie Goddard 144. 1.3 Constructivism și raționalism În introducerea la numărul 50 al revistei International Organization, Peter Katzenstein, Robert Keohane și Stephen Krasner sugerau că principala axă de dezbatere din domeniul relațiilor internaționale
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înseamnă că ceea ce vrem și, într-un fel, cine suntem este modelat de către normele, regulile, semnificațiile și relațiile sociale pe care le întreținem cu ceilalți. Aceste realități sociale influențează comportamentul la fel de mult ca și realitățile materiale.'348 În același sens, Mlada Bukovansky 349 arată că principiile identitare creează roluri pentru state prin intermediul regulilor care guvernează interacțiunea dintre ele. În anumite circumstanțe aceste principii internaționale întăresc legitimitatea internă a regimului și conduc la formularea unor politici externe coerente. În primele zile ale
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Hazard Impacts, United Nations University, Institute for Environment and Human Security, Bonn, 2005, http://www.ehs.unu.edu/file.php?id=606. Broch-Due, Vigdis, Violence and Belonging: The Quest for Identity in Post-Colonial Africa, Routledge, London and New York, 2005. Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. Burke, Peter, and Jan Stets, Identity Theory, Oxford University Press, 2009. Campbell, David, Writing Security: United States Foreign Policy and the Politics
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Aall (eds.), Leashing the Dogs of War. Conflict Management in a Divided World, United States Institute of Peace Press, Washington D.C., 2007. Brubaker, Rogers, and Frederick Cooper, "Beyond Identity" în Theory and Society 29, no. 1 (February), pp. 1-47. Bukovansky, Mlada, "American Identity and Neutral Rights from Independence to the War of 1812" în International Organization 51 (2), 1997, pp. 209-243. Burgess, Peter Taylor, "What is Human Security?" în Security Dialogue, 35, September, 2004, pp. 345-387. Burgess, Peter J (et. All
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
International Organization, 54/1, 2000, p. 4. 121 Barnett, Michael, Op. cit., p. 163. 122 Clark, Ian, Legitimacy in International Society, Oxford University Press, 2007. 123 Ibidem, p. 2. 124 Ibidem, p. 4. 125 Ibidem. 126 Reus-Smit, Christian, Op. cit. 127 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. 128 Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992, p. 9. 129 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Antet
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Press, 1994, pp. 5, 10. 139 Clark, Ian, Op. cit., p. 6. 140 Hurd, Ian, After Anarchy: Legitimacy and Power in the United Nations Security Council, Princeton and Oxford, Princeton University Press, 2007, p. 44. 141 Ibidem, p. 46. 142 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. 143 Daaler, Ivo (ed.), Beyond Preemption: Force and Legitimacy in a Changing World, Washington D.C., Brookings Institution Press, 2007. 144 Goddard, Stacie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Ibidem, p. 179. 345 Rae, Heather, Identitatea statelor și omogenizarea popoarelor, Editura Epigraf, Chișinău, 2005. 346 Ibidem, pp. 11-17. 347 Finnemore, Martha, National Interests in International Society, Cornell University Press, Ithaca and London, 1996. 348 Ibidem, p. 128. 349 Bukovansky, Mlada, "American Identity and Neutral Rights from Independence to the War of 1812" în International Organization 51/2, 1997, pp. 209-243. 350 Klotz, Audie and Lynch, Cecelia, Op. cit., p. 68. 351 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics : The American and French
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
London, 1996. 348 Ibidem, p. 128. 349 Bukovansky, Mlada, "American Identity and Neutral Rights from Independence to the War of 1812" în International Organization 51/2, 1997, pp. 209-243. 350 Klotz, Audie and Lynch, Cecelia, Op. cit., p. 68. 351 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics : The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002, p. vii. 352 Said, Edward, Orientalism: Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. 353 Doty, Roxanne Lynn, Imperial Encounters: The Politics of
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
joi, mâine e vineri, / Lasă-mă, fără rețineri, / Să-ți scot izmenuțele, / Sărutu-ți mânuțele, / Ca să-ți văd iar soarele, / Sărutu-ți picioarele / Cu razele-n cârlionți / Și-apoi să mă-mpușc c-un glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf și baltă / Dulce / Între craci lungi, de m-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
să mă-mpușc c-un glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf și baltă / Dulce / Între craci lungi, de m-aș duce / Ca pe-un drum, pe ei, o viață / Să ajung, spre dimineață / Când mi-e frig, / La rozvânătul cârlig, / Sufletul să mi-l atârn: / Zbârrrn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
ne țintuiră prin mijlocul marelui cîmp al culturii strămoșilor toți... Iară noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea aiasta să caute cugetul mlăzilor înmugurite, pe rînd, chiar în coapsele noastre de mult încercate ciolane și cărnuri și visuri că se vor porni luminări cătră încețoșate întinsuri... întîmpine rodul osîrdiei noastre și inima Ilenii și a Mariei și a Mărioarei și a Floricăi și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
umane. Așa încât dacă totuși este nevoie de o comparație eu văd în poporul românesc un pădureț sălbatic, care, după ce a fost înăbușit de sihlă străină, a izbutut să se elibereze și să iasă la lumină. E un pădureț viguros, cu mlăzi care au rezistat loviturilor și ciumpăvirilor. Înflorește în fiecare primăvară, slăvind astfel pe Dumnezeu. Dar floarea aceea a primitivității nu-i ultimul său scop, pentrucă acest pom sălbatic printr-a doua creație care este tot în ordinea minunilor divine, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar floarea aceea a primitivității nu-i ultimul său scop, pentrucă acest pom sălbatic printr-a doua creație care este tot în ordinea minunilor divine, are încă un destin. Marele grădinar îl eliberează complect, pune un foarfece inteligent și taie mlăzile de prisos. Pe cea mai viguroasă mlădiță, pune la vremea potrivită, printr-o operație delicată, câțiva muguri nobili. Și în curând destinul se va împlini. Și vom asista la o minune care este totuși în firea lucrurilor la minunea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]