214 matches
-
nesistematizate tematic, difuze, incoerente, cu tonalitate tristă (delir melancolic) sau cu tonalitate exaltat-pasională, euforică (delir de expansiune), idei delirante, simple sau unice, asociate cu halucinații etc. e) Tulburările de memorie ale bolnavilor pot lua următoarele aspecte psihopatologice: - tulburări de evocare mnezică imediată sau a unor evenimente anterioare, depărtate în timp; - amnezii lacunare, anterosau retrograde; - dismnezii, paramnezii, confabulații etc. f) Aprecierea stării de dispoziție și a vieții afective pune în evidență următoarele aspecte: - indiferentism afectiv, dispoziție tristă, depresivitate, plâns, asociate cu un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Porot). Percepția este o sinteză psihologică extrem de complexă care necesită cooperarea diverselor date senzoriale. Excitația senzorială declanșează o serie de reacții reflexe, cu caracter inconștient, provocând senzații particulare din care se va constitui „întregul perceptiv”. Ea presupune și o participare mnezică, ideativă și afectivă. Percepția oferă aspecte psihopatologice extrem de complexe și interesante, care sunt frecvent întâlnite în cursul tulburărilor psihice. Tulburările de percepție se pot prezenta sub următoarele aspecte: a) creșterea intensității perceptive de tipul hipersteziei; b) scăderea intensității percepției (hipostezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi de următoarele tipuri: emoția-șoc, emoția-plăcere, emoția-grijă, emoția-teamă, emoția-mânie. 3) Sentimentele se caracterizează prin următoarele aspecte: - sunt diferit nuanțate și decantate de contextul psihologic; - sunt stări reacționate care răspund unor situații pur psihice, intim legate de conținutul gândirii, asociații mnezice, evocări reprezentative etc.; - sunt motivate, durabile ca durată în timp. Sentimentele cuprind o gamă extrem de variată de stări afective cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de memorie se descriu următoarele: - memorie mecanică, de înregistrare automată a unor date; - memoria asociativă, legată de intenționalitate; - memoria de evocare ce implică un proces de selecție voluntară; - memoria reflectată sau reflexivă, este forma cea mai înalt intelectuală a proceselor mnezice; - memoria afectivă, constă în evocarea unei amintiri legată de starea afectivi care o însoțește. După J. Delay există trei niveluri psihologice ale proceselor mnezice, care exprimă, de fapt, nivelurile de evoluție, dar și pe cele de disoluție ale acesteia. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proces de selecție voluntară; - memoria reflectată sau reflexivă, este forma cea mai înalt intelectuală a proceselor mnezice; - memoria afectivă, constă în evocarea unei amintiri legată de starea afectivi care o însoțește. După J. Delay există trei niveluri psihologice ale proceselor mnezice, care exprimă, de fapt, nivelurile de evoluție, dar și pe cele de disoluție ale acesteia. Ele sunt următoarele: a) memoria senzorio-motorie privind amintirile elementare ale senzațiilor și mișcărilor; b) memoria autistă raportată, la vise, delir, cu un caracter strict personal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
amintirea evenimentelor trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții instrumental-simbolice cerebrale, așa cum sunt ele întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări de percepție de tipul halucinațiilor, în special auditive și vizuale, cu consecințe imediate și profunde asupra personalității bolnavilor, având de regulă o intensitate psihotică. 5) Sindroamele delirante organice sunt caracterizate prin tulburări delirante polimorfe, de tip nesistematizat, slăbire intelectuală, mnezică și prosexică, legat, de regulă, de existența unui substrat lezional organic cerebral. 6) Sindroamele confuzionale, privesc sfera conștiinței și ele reprezintă diferite grade de alterare psihopatologică a stării de vigilență, mergând de la obnubilare, stupoare și confuzie, până la starea de comă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordin neurovegetativ cum ar fi: scăderea ponderală, inapetență, stare saburală, constipație, bradipnee, hipotensiune arterială. Componenta psiho-afectivă se caracterizează printr-o scădere generală a tonusului psihic. Se notează următoarele aspecte psihopatologice: astenie fizică, scăderea randamentului intelectual, slăbirea atenției, dificultăți de evocare mnezică, oboseală rapidă la cel mai neînsemnat efort, slăbirea voinței, dispoziție tristă, senzație de apăsare sufletească, depresivitate de diferite intensități, sentiment de inferioritate, neliniște anxioasă, durere morală, sentiment de culpabilitate, o atitudine de pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă și completă a stării de conștiință cu obnubilare, optuzie intelectuală, lentoare a percepțiilor și a proceselor de orientare și identificare. Sinteza mintală se efectuează cu greutate întrucât datele perceptive și cele mnezice sunt incomplete, fragmentare, disparate sau incoerente. Atenția, reflecția și judecata sunt imposibil de realizat. Se notează instalarea unei stări onirice, dezorientarea în timp și spațiu, indiferența emoțională, bradipsihie cu lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o stare de inerție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
largă paletă de tulburări complexe și diferențiate ale tulburărilor de conștiință, cu caracter net individualizat, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Obnubilarea este starea de întunecare a percepțiilor, lentoare a asociațiilor, dezorientare temporo-spațială, dificultăți de vorbire și de evocare mnezică, de înțelegere, somnolență cu tendință la comă sau „apsihismul” descris de P. Guiraud. 2) Delirul este o tulburare de conștiință caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - dezorientare temporo-spațială cu conservarea conștiinței de sine; - tulburări de percepție (halucinații vizuale și auditive, iluzii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constant și specific: a) Tulburări neurologice constând în slăbirea activității motorii cu amiotrofii difuze și ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea de a se achiziționa date noi, recente. Se notează o stare de euforie și jovialitate la acești bolnavi. Fenomenele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei deteriorări grave a personalității la care se adaugă leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil. Din punct de vedere psihopatologic, tulburările întâlnite în cursul demenței alcoolice sunt următoarele: tulburări de mers, tremurături generalizate, disartrie, obtuzie intelectuală, slăbirea simțului moral, deficit mnezic marcat, tulburări de atenție, bufee delirante nesistematizate. Evoluția clinică este progresivă. Toxicomaniile Toxicomania sau dependența de droguri este o stare psihică și somatică rezultând din interacțiunea dintre individ și un produs psihoactiv (psihotrop) specific, având ca urmare tulburări de comportament
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gradul de alterare a funcțiilor psihice ale bolnavilor, așa cum se poate vedea din tabelul de mai jos (A. Kunz și H. Lanter): Tipul de tulburare Stadiul clinic al demenței Predemență Demență ușoară Demență moderată Demență severă Achiziția de informații Evocarea mnezică Procesele de gândire Orientarea T-S Orientarea în casă Limbajul Recunoașterea obiectelor și a persoanelor Copierea figurilor și reprezentarea spațială Manipularea obiectelor Sarcini cotidiene Îngrijirea locuinței Îmbrăcatul, spălatul Hrănitul + - - - - - - - - (+) - - - ++ (+) + + (+) (+) (+) (+) (+) ++ + - - +++ ++ +++ +++ ++ ++ ++ ++ ++ +++ ++ ++ - +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ ++ În tabelul de mai sus, gradul de severitate al demențelor este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd, inversarea ritmului somn-veghe, bulimie, deficit de memorie cu uitarea faptelor recente și incapacitatea achiziției unor date noi, în conformitate cu „legile memoriei” (T. Ribot). (Regresiunea mnezică a evoluției se face de la cel mai recent la cel mai vechi, de la cel mai fragil, la cel mai solid. În felul acesta, amintirile din copilărie, cu o mare încărcătură afectivă sunt cel mai bine conservate), dezorientare temporo-spațială, tulburări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
participa la viața socială și profesională. Ambivalență: coexistența simultană a unor emoții, atitudini, idei, dorințe, cu caracter contradictoriu față de un obiect, o persoană sau o situație. Amimie: tulburare de expresie constând în imobilitatea mimicii. Amnezie: tulburare caracterizată prin incapacitatea evocării mnezice a unor evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie: pierderea sensibilității globale sau parțiale, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adesea de factură delirantă. Dispoziție constituțională patologică a unor indivizi. Confuzie mintală: tulburare psihică caracterizată printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă a conștiinței, cu obtuzie intelectuală, lentoarea percepțiilor, a orientării și recunoașterii. Sinteza mintală este dificilă. Tulburări mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbat viața respectivelor femei (Anexa 9). Evocare și reconstrucție în memoria individuală În cercetările cu referință la memorie, Ebinghaus (1885) și succesorii săi au ajuns la concluzia că funcția de structurare, de organizare constituie unul dintre aspectele esențiale ale activității mnezice. Într-o definiție mai recentă a memoriei, Flores (1974) reiterează „relațiile funcționale care există între două grupe de conduite observabile, separate printr-un interval de timp cu durată variabilă”. Primele conduite aparțin fazei de achiziție, iar cele ulterioare, fazei actualizării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau cognitive, reflexe condiționate - conținuturi inaccesibile conștiinței, ce nu pot face obiectul unor reactualizări intenționate. Cercetările dirijate spre bazele biochimice ale procesului, legate în special de psihofiziologia învățării (Fessard, 1970; Ungar și Chapouthier, 1971), au evidențiat, de asemenea, pluralitatea mecanismelor mnezice argumentată de existența memoriei de scurtă, medie și lungă durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare au argumentat că eficiența învățării este dependentă nu doar de dificultatea conținuturilor de memorat, ci și de anumite variabile proprii subiectului. Caracteristicile subiectului ce condiționează procesul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
individul, ci grupul din care face parte fiind depozitarul memoriei. Aproape simultan cu Halbwachs, F.C. Bartlett a dezvoltat teoria structurării memoriei de către cultură și interese. Pierderea informației în timp nu se datorează uitării, ci restructurării de sens a memoriei, informațiile mnezice organizându-se în jurul unui element semnificativ. Cultura contribuie la organizarea semnificațiilor, reamintirea trecutului fiind justificativă nu pentru trecut, ci pentru prezent. Caracterul puternic normativ al amintirilor colective a fost dezvoltat și de J. Stoetzel (1963), cu precizarea că „fiecare amintire
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
percepția ca proces de cunoaștere structurată sub forma a două modele: un model perceptiv‑contemplativ prezent în primele trei‑patru luni și un model perceptiv‑acțional evident încă de la trei luni. Pe măsura dezvoltării experienței senzorial‑perceptive, se stimulează funcțiile mnezice și devin active reprezentările cu rezonanțe afective. Ca atare, se îmbogățește experiența copilului și se produc tot mai frecvente acțiuni bazate pe intenții. Copilul începe să caute soluții pentru înlăturarea eventualelor obstacole ce îl împiedică să‑și realizeze intenția, ajungând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
capacități de creație în domeniul artistic, literar, muzical sau tehnic. Imaginația este puternic afectată mai ales la copiii cu deficiențe mintale din pricina sărăciei și structurii lacunare a bagajului de reprezentări, a caracterului rudimentar al funcției semiotice, nedezvoltării limbajului datorate capacității mnezice limitate, inerției și rigidității reacțiilor adaptive. În consecință, sunt aproape inexistente fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu deficiențe, manifestate adesea prin tendința unora de a ocoli realitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În funcție de prezența sau absența înțelegerii materialului de memorat distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite memorarea poate fi involuntară sau voluntară; între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea într‑o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu deficiențe: interesul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
celor ce trebuie memorate, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea de situații‑problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului de învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul deficient o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei, care se manifestă nu numai prin inexactități în reproducere, dar și ca urmare a unor interferențe care se produc între informații apropiate ca sens sau provenite din contexte asemănătoare. De asemenea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scăzută. Atât la copilul deficient, unde volumul atenției este mai redus, cât și la cel normal, acest volum poate fi influențat pozitiv prin asigurarea câtorva condiții favorizante: corelarea exercițiilor de creștere a volumului atenției cu exerciții de stimulare a capacității mnezice, a dezvoltării vocabularului și a bagajului de reprezentări. Investigarea proceselor psihice implicate în activitatea de învățare reprezintă una dintre preocupările constante, mereu în actualitate și de mare importanță. Nu întâmplător John Dewey considera educația un proces al vieții, și nu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
caracteristici similare celor întâlnite la tipul instabil, dar cu o instabilitate afectivă mai pronunțată și cu un nivel intelectual sensibil superior acestuia; reacțiile sunt exagerate, oscilând între exuberanță excesivă și inhibiție accentuată; - „debilitatea Chaslin” se caracterizează printr‑o bună capacitate mnezică; copilul este lipsit de interes, credul, vanitos, extrem de sugestibil, de un manierism exagerat, lipsit de spirit critic sau autocritic, cu randamente școlare mediocre, incapabil de efort susținut; - ”leneșul”, caracterizat de A. Binet prin indolență, lipsă de dinamism, incapacitate de decizie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]