39 matches
-
Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu prea au fost în ele, decât numai dacă au fost solicitate special, prin noile măsuri, aceste probleme (de educație și sănătate) au fost rezolvate. În fosta reședință a moșieresei Enescu, din satul Cobiceni, se deschide școala primară de patru clase, încadrată cu trei învățători: soți Zvâc și Ciubotaru, iar copiii nu mai sunt nevoiți a parcurge distanța de 3-5 Km când trebuiau să meargă aproape de satul Todireni, la Școala
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
armatei, a plecat în S.U.A. și făcându-și o sumă frumoasă de bani, vine în țară, se stabilește în satul Cobiceni din comuna Hlipiceni, unde își cumpără teren arabil, loc de casă și o pădure de cca 20-30 ha de la moșiereasa Enescu, care era văduvă de război, după căpitanul Enescu. Familia Stoleru își deschide o crâșmă și după un timp și-a ridicat o clădire cu etaj, la intersecția străzii principale cu strada ce duce la gară și satul Victoria și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu prea au fost în ele, decât numai dacă au fost solicitate special, prin noile măsuri, aceste probleme (de educație și sănătate) au fost rezolvate. În fosta reședință a moșieresei Enescu, din satul Cobiceni, se deschide școala primară de patru clase, încadrată cu trei învățători: soți Zvâc și Ciubotaru, iar copiii nu mai sunt nevoiți a parcurge distanța de 3-5 Km când trebuiau să meargă aproape de satul Todireni, la Școala
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la reculegere, contemplare și rugăciune adâncă către Dumnezeu. Terenul a aparținut înainte de naționalizare unei moșierese, pe care oamenii locului o numeau "DOAMNA". Ea avea aici, în această privelistște minunată, un mic paraclis, care, în timpul celui de-al război mondial a fost distrus. Existența acestui fost paraclis, ideal pentru dezvoltarea virtuților, reprezintă argumentul forte pe temeiul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
sau Cucuieții", însumând 6000 de destine, erau la fel în stăpânirea generalului. Moșia Varvarovca este atestată pentru prima dată în listele localităților Imperiului Rus, alcătuite în 1859; având deja 85 de gospodării și 460 de locuitori (Spiski 49). În 1872 moșiereasa Starova moare, iar soții Starov neavând copii, moșia trece, printr-un nepot al lor, șabs-căpitanul Vladimir Dimitrievici Bulgarov, căsătorit cu Ana Vasile Acațatov, la fratele Anei, Victor Vasile Acațatov, nobil basarabean, și fiicele lui Bulgarov - Maria Pleșcov și Nadejda Erizan
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a Mănăstirii Clocociov. O serie de domnitori fanarioți, ca Alexandru Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caradja, Mihail Șuțu și Alexandru Moruzi, și-au legat numele de Cutlumuș. Ultima mare danie românească către această mănăstire și, se pare, chiar către Athos, îi aparține moșieresei Marghioala Procopie Cănuși, cu ajutorul căreia Cutlumușul s-a putut reface după incendiul devastator din 1870. În , care numără în prezent 30 de călugări, se păstrează o parte din lemnul Sfintei Cruci, piciorul Sfintei Ana (moaște întregi), mâna Sf. Grigore Teologul
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din adâncul tumultos al istoriei. La început siliștea purta toponimul Smărăndeni, de la numele Smaranda, o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818 cu întreaga sa familie. Rămasa văduva, Smaranda a de-venit capul familiei si pentru a-si lucra pământurile a chemat oameni din alte părți. Curtea ei era situata în mahalaua veche
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
chemat oameni din alte părți. Curtea ei era situata în mahalaua veche de astăzi. În jurul curții au început a se construi case, a se largi suprafețele populate. După decesul Smarandei, localnicii au hotărât sa dea denumirea acestei așezări in numele moșieresei lor Smaranda, adică Smărăndeni. Cu timpul aceasta denumirea s-a modificat ajungând denumirea de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
Căra la New York a înflorit cu roluri principale în propuneri de roluri în filme: "Italian Movie" cu Dennis Farina și Rita Moreno(Isabella sora Ritei Moreno), apoi "Side Streets" și "Sweet taste of Haven" regia Tony Gerber (Dna Petrescu fosta moșiereasa acum pe "welfare" în Queens) regia Tony Gerber. În 1981 Helene a produs și jucat timp de doi ani în showul TV "The Cymelia Show" pe Ch. 10 New York. Cronicile și ratingul au fost excelente. În 1979 Helene cunoscuse un
Elena Caragiu () [Corola-website/Science/319521_a_320850]
-
în timpul unei scurte permisii a acestuia de pe front. Ofițerul fusese crescut în casa moșierei Catinca Gorăscu (Olga Tudorache) și era fiul surorii nebune a acesteia, Eleonora (Ileana Predescu). Apropierea frontului determină retragerea armatei române, iar căpitanul Stratilat pleacă fără Valentina. Moșiereasa Catinca se refugiază și ea, în timp ce palatul ei este rechiziționat. După evenimentele istorice de la 23 august 1944, Iulia își dedică timpul îngrijirii luptătorilor antifasciști, luând contact cu ideile comuniste și aderând la ele din convingere. În anii de după război, ea
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
principal și eponim al unei serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene și vorbitoare de limba franceză, pe care însă o stâlcește înfiorător. Se păstrează o fotografie pe spatele căreia scriitorul Constantin Gane a făcut următoarea însemnare
Coana Chirița () [Corola-website/Science/327604_a_328933]
-
rolul Nozdrióv, moșier din spectacolul Suflete moarte de la Teatrul de Comedie București. Gheorghe Visu Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar i-a fost acordat de către regizorul Bobi Pricop actriței Ana Ciontea pentru pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moșiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie București. Ana Ciontea și Aura Corbeanu Premiul UNITER 2017 pentru cea mai bună regie a fost acordat lui Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului În adâncuri la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, acesta
Elita teatrului românesc la cea de a 25-a Gală UNITER by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105523_a_106815]
-
Teatrul „Nottara” București Irina Moscu pentru scenografia spectacolului PASĂREA RETRO se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte la Teatrul Național Târgu-Mureș - Compania „Tompa Miklós” Cea mai bună actriță în rol secundar: Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moșiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie București Ana Bianca Popescu pentru rolul Luka din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Cel mai
La Gala UNITER 2017, care va avea loc la Timișoara: 10 premii, 33 de nominalizați… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105542_a_106834]
-
Teatrul „Nottara” București Irina Moscu pentru scenografia spectacolului PASĂREA RETRO se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte la Teatrul Național Târgu-Mureș - Compania „Tompa Miklós” Cea mai bună actriță în rol secundar: Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moșiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie București Ana Bianca Popescu pentru rolul Luka din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Cel mai
Artiștii își susțin favoriții nominalizați la Gala Premiilor UNITER! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105597_a_106889]