120 matches
-
XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe de o parte, tendinței tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a materiei prime, a accentuării caracterului comercial al gospodăriilor moșierești, iar pe de altă parte, datorită condițiilor grele de transport, care obligau pe proprietarii funciari să-și transforme pe loc cerealele în rachiu. Această din urmă cauză a sporirii numărului de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un procent apropiat dețineau sub 2 ha, o treime dețineau (ntre 2 ș( 5 ha ș.a.m.d. Reiese că 45% din populația din mediul rural reușea să supraviețuiască prin v(nzarea propriei forțe de muncă. (n aceeași perioadă, gospodăriile moșierești, care reprezentau 0,6% din totalul gospodăriile agricole, dețineau peste 45% din suprafața de păm(nt productivă, (n timp ce gospodăriile țărănești, ce acopereau 99,4%, dețineau doar ceva mai puțin de jumătate (Mureșan, 1995: 151). La (nceputul secolului al
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dim. Sturdza De la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU Mam născut la București, În 1934, unde locuia familia mamei mele, o familie socotită de viță veche și cît se poate de moșierească. Familia tatălui meu locuia la Iași, unde mi-am petrecut toată copilăria, pînă la spargerea frontului În 1944, cînd ne-am mutat cu toții definitiv la București. Clasele primare le-am făcut la Iași, liceul l-am făcut la „Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
primăvara anului 1962, cîteva procente din suprafața agricolă a țării rămânînd În proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), cînd, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecînd În patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai Întîlnește și În alte locuri din carte. Fuzionarea PSD cu PCR nu a fost În noiembrie 1947 (p. 73), ci În februarie 1948 (cum de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
precizie și de aceea sunt mai ușor de folosit la treierat, arat, muls și cosit”. Punând energia la Îndemâna Întregului popor, statul putea elimina ceea ce Marx numea „idioțenia vieții rurale”. Pentru Lenin, electrificarea era soluția ce ar fi permis distrugerea sistemului moșieresc și, prin urmare, singurul mod de a „smulge din rădăcini capitalismul” rural, care era „temelia, baza dușmanului din interior”. Inamicul „depinde de producția la scară mică și există un singur mijloc de a o submina: plasarea economiei țării, inclusiv a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În timpul crizei economice mondiale, a fost o Încercare extrem de evidentă de a susține marile proprietăți,aflate În declin, prin limitarea producției de cauciuc a micilor proprietari. Fără astfel de măsuri, majoritatea plantațiilor ar fi dat faliment. Faptul că, protejând sectorul moșieresc, colonizatorii apărau deopotrivă interesele concetățenilor lor și pe cele ale investitorilor din țara lor de origine nu este decât o explicație În plus a strategiei lor. Dacă acesta ar fi fost principalul motiv, ne-am fi putut aștepta la un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe țăran cu cât putea mai mult. „Astăzi - continua el - sunt introduse învoielile uzuare și zilele de clacă, la fel ca în 1907“31. Soluția redresării agriculturii rezida - potrivit opiniei lui Musceleanu - în măsura necesară a exproprierii radicale a pământurilor moșierești și, paralel, în inițierea unor acțiuni care să consolideze proprietatea țărănească. Totodată, el recomanda ca P.N.Ț. să vină cu legi care, prin sancțiuni severe, să pună capăt exploatării neomenești a țăranilor, încurajând prin toate mijloacele solidaritatea 1969, p. 226
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid, o serie de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în 1944 inclusiv, un număr relativ însemnat de articole unor exploatări moșierești dintre cele mai reprezentative, în care erau prezentate înzestrarea lor tehnică, sistemul de cultură practicat, soiurile de plante cultivate și rezultatele obținute, aceste articole urmărind, în mod deliberat, să scoată în relief funcția educativă a marii proprietăți 43. Paralel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au respins de plano ideea oricărui compromis cu ele, iar cerbicia lor poate fi demonstrată atât prin felul în care au susținut problema în comisie, cât și prin îndemnurile ce le aduceau prin presă țărănimii de a ocupa ilegal pământurile moșierești 69. Interesele divergente ale partidelor și organizațiilor reprezentate în comisie au apărut în cursul celei de-a doua ședințe, din 19 decembrie 1944. Delegatul național-țărănist, prof. Gh. Zane, a apreciat că partidul care îl nominalizase dorea „să lucreze în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o lungă perioadă de timp, pe care, însă, comuniștii nu o doreau. De altfel, subsecretarul de stat la Agricultură și Domenii, Romulus Zăroni, declarase la o adunare ținută la Caracal, la 13 noiembrie 1944, că, potrivit programului Frontului plugarilor, pământurile moșierești urmau a fi împărțite la țărani înainte de venirea primăverii 74. În ședințele următoare s-au purtat discuții sterile în contradictoriu pe marginea unor propuneri făcute de diferiți reprezentanți acreditați ai partidelor și organizațiilor care compuneau comisia, în special între liberali
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cazurile în care unii mari proprietari au respins ideea copierii organizației agrare din U.R.S.S. fiind destul de rare92. Singurele prevederi ale proiectului P.N.Ț., care fusese redactat în condițiile incitării țăranilor de către comuniști și Frontul plugarilor de a împărți pământurile moșierești, anume: acordarea unei despăgubiri proprietarilor expropriați și amânarea aplicării reformei agrare până la sfârșitul războiului, au întâlnit adeziunea unanimă a reprezentanților moșierimii și a susținătorilor lor, nu însă și pe aceea a delegaților grupărilor politice de stânga, care solicitau confiscarea imediată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
putere, în care cei mai mulți miniștri trimiși de Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc nu doreau împroprietărirea țăranilor, o reformă agrară era greu de așteptat 96. Câteva zile mai târziu, „Scânteia“ lăsa a se înțelege că, prin îndemnul la ocuparea pământurilor moșierești, dezbaterea problemei în Comisia pentru studiul reformei agrare nu își mai avea rostul. „Până acum s-a discutat, s-a scris, s-au ținut discursuri; acum e timpul de trecut la fapte. Comitetele sătești au de îndeplinit unul din cele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doilea rând, În condițiile existenței acestui surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează o linie de separație aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trăind o transformare fundamentală în momentul înrolării în lupta comunistă. Întâmplările sunt plasate în diverse momente ale instalării comunismului: în timpul războiului, ca în Zâmbetul (1961), în perioada de ilegalitate a comuniștilor, precum în romanul Arderi (1959), care vaticinează societatea „burghezo- moșierească”, sau în timpul „construcției socialiste”, a înființării șantierelor naționale, unde comuniștii sunt confruntați cu presupuse situații de sabotaj, ce determină „intensificarea vigilenței”, ca în romanul Probleme personale (1974). Sentimentul ce animă psihologiile simpliste ale „revoluționarilor” este ura de clasă. Oarecum mai
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
drastic redusă după reforma agrară din 1945 și apoi vândută bucată cu bucată), motiv pentru care P., după cum mărturisește într-o carte-convorbire, este nevoit să declare întotdeauna - formula „origine boierească” nefiind acceptată în timpul regimului comunist - că este de „origine burghezo- moșierească”. Francofil, aproape de stânga în tinerețe, tatăl i-a transmis de timpuriu pasiunea pentru I. L. Caragiale și pentru Montaigne. P. și-a petrecut copilăria printre celebritățile epocii, într-un mediu saturat de cultură. La București, după ce termină școala primară din strada
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
arată ura țăranului Împotriva exploatării boierești. Ocolirea acestui sentiment ar fi Însemnat o Încălcare gravă a realității, o denaturare a ei, prea evidentă. Dar chiar la acei scriitori rușinoși și grijulii față de opinia publică, acea ură a țăranului Împotriva exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realism», de alta, s-au amestecat deavalma cu epitete care de care mai umflate (evident, și mai seci) duse până la absurd, ca: «o operă sălbatică și stufoasă», după cronicarul Națiunii, sau «un filon de aur», «expresia formidabilă a hâdei exploatări moșierești», cum se exprimă domnul profesor Stelian Păun În Teleormanul liber de la Turnu Măgurele. Alteori, semnatarii „cronicilor” literare Își dau seama de anumite aspecte ale lucrării asupra căreia referă, dar, faptul că nu mânuiesc sau se feresc să mânuiască un aparat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
treacă de la un strat de viață la altul. Lenora din Mizil făcea în tărâmul existenței salturi mari. împrejurările trecând peste trupul ei senzual și simplist nu o doborau. Era totuși cât pe-aci să fie învinsă, crezuse că înstărirea ei moșierească e stadiul suprem și își cheltuise pentru ea toată seva; dar suflase vânt străin, și timpul nou, cinic, o sfidase cu ochii perverși pe care ea îi zugrăvise cu italianul, lui Mika-Le. Simțind primejdia, azvârlise pe Mika-Le, pe Doru, se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
obiceiurile - ai exemplul românei față de latină. Pe loc, În spurcăciunea aceea de Maldavskaia Ésésésér, nici vorbă de „specific național” - care specific: maldaviniesc? Iar dacă Încearcă să spună că ei sunt ceea ce sunt - na Sibir cu ei, pentru... naționalism burghez... - ... și moșieresc, să nu uiți, zice tata. Și regalisto-fașist... - Ai auzit, la radio Chișinău, ce limbă le-au impus să vorbească, să gândească: o limbă care nu există! Comisarii au fabricat-o! - Dimpreună cu tovarășele comisar, chicotește tata. - Șșșt! Copilul! - mă arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ar fi dat peste o stupidă instrucțiune venită de la centru. O instrucțiune ce constituia secret de serviciu, desigur. Potrivit acesteia, toți lucrătorii din sistem trebuie să nu aibă legături directe de familie, înrudiri sau mezalianțe, cu exponenții fostelor regimuri burghezo moșierești. Printre acești exponenți sunt enumerați și preoții. A încercat să argumenteze că tatăl ei nu e un preot ca toți ceilalți, ci unul progresist, cu idei valoroase, e unul din puținii popi care au fost de acord, încă de la început
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Ruxandra, soția acum decedatului Mihail Balș, apar singurii semnatari ai actului de vânzare a moșiei lor, Torceștii, cumpărător fiind grecul Hector Economos și soția sa, Ecaterina, născută Negropontes. Potrivit legislației agrare din anii 1918-1921, cea mai mare parte din proprietatea moșierească a Torceștilor a fost expropriată și împărțită țăranilor fără pământ, completându-i-se fiecării familii până la suprafața de 5 ha. Despăgubirea în bani primită de boierii expropriați s-a ridicat la suma de 6.159.060 lei pentru 2.809
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Georgescu 712. Lupta pentru controlul birocrației de partid a continuat în anii ce au urmat. Pauker, Luca și Georgescu încercau să cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc, dar le îngăduiau țăranilor să se grupeze în asociații agricole voluntare, asemănătoare cu TOZ-urile sovietice. Gheorghiu-Dej a inițiat apoi încă o reformă monetară, pentru a termina cu chiaburii și speculanții de la oraș. Apărînd interesele românilor și fațeta ortodoxă a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]